Curriculum prescolar

Termenul „curriculum” reprezintă un „concept pedagogic integrator, complex, care se

referă la oferta educațională a școlii și care reprezintă sistemul proceselor educaționale și al
experiențelor de învățare și formare directe și indirecte oferite educaților și trăite de aceștia în
contexte formale, neformale și chiar informale” (Bocoș, M.D, (coord.), Răduț-Taciu, R.,
Stan, C., Chiș, O., Andronache, D.C., 2016).
Curriculumul preșcolar reprezintă ansamblul experiențelor de învățare parcurse de
copii în grădiniță (Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O., 2014) și se caracterizează printr-o libertate
extinsă oferită atât educatoarei cât și copilului preșcolar în proiectarea, organizarea și
desfășurarea activităților didactice. Cadrul didactic urmărește finalitățile educaționale pe tot
parcursul zilei în cadrul tuturor activităților propuse iar observațiile educatoarei asupra grupei
de copii, luată în ansamblu dar și asupra fiecărui individ în parte, sunt punctul de plecare în
selectarea conținurilor. Învățarea este interactivă și oferă multiple oportunități pentru
comunicare și socializare. Activitățile didactice propuse și materialele didactice trebuie să fie
relevante pentru experiența de viață a copiilor, să corespundă unei varietăți de interese și
abilități și să fie caracterizate de diferențierea și individualizarea curriculară (Glava, A.,
Glava, C.,, 2002).
Trecerea de la o activitate la alta se face prin crearea unei legături firești între
domeniile de cunoaștere, idei, acțiuni utilizându-se scurte formule, versuri, jocuri cu text și
cânt, cântece denumite în continuare tranziții. O altă caracteristică a curriculumului preșcolar
este aceea că la acest nivel nu vorbim despre orar sau schemă orară ci avem de-a face cu
program zilnic de activitate care oferă flexibilitate în funcție de interesele și dispozițiile
copiilor.
Curriculumul preșcolar este structurat pe două niveluri de vârstă: nivel I 3-5 ani și
nivel II 5-6 ani și pentru fiecare nivel are următoarele componente:
Finalitățile educaționale pentru această etapă sunt socializarea copilului prin
colaborarea, cooperarea, negocierea și luarea deciziilor în comun în cadrul grupei de
preșcolari; obținerea treptată a unei autonomii personale; pregătirea pentru școală și pentru
viața socială. Toate acestea sun reflecate în obiectivele cadru și de referință.
Conținuturile sunt selectate la nivelul domeniilor experiențiale (Domeniul Limbă și
Comunicare, Domeniul Științe, Domeniul Om și Societate, Domeniul Estetic și Creativ și
Domeniul Psihomotric), la nivelul celor șase teme curriculare integratoare (Cine
sunttsuntem?, Cum estet a fost și va fi aici pe pământ?, Când, Cum și de ce se întâmplă?, Cu
ce și cum exprimăm ceea ce simțim?, Cine și cum planifică o activitate?, Ce și cum vreau să
fiu?) și la nivelul diferitelor tipuri de activități cuprinse în planul de învățământ (activități pe
domeniii experiențiale, activități liber alese, activități de dezvoltare personală).
Timpul de instruire alocat fiecărui tip de activitate didactică: cinci activități integrate
pentru nivel II și trei activități integrate pentru nivel I, numărul de activități din planul de
învățământ, momentul de mișcare care este activite zilnică.
Sugestii privind strategiile de instruire și evaluare pe cele două niveluri de vârstă.
Curriculum actual oferă libertate atât cadrului didactic cât și copilului punând accent
pe comunicare (în cadrul întâlnirii de dimineață se exersează dezvoltarea abilităților de
comunicare și de socializare a preșcolarului), familiarizându-i cu reguli și responsabilități,
stimulând cooperarea, respectul, grija față de alții și spiritul critic. Totodată prin introducerea
întâlnirii de dimineață se întăresc relațiile familie-grădiniță și se creează o atmosferă pozitivă
în sala de grupă. Prin activitățile integrate care utilizeză ca metodă de bază jocul, cei doi mari
actori ai procesului didactic, educatoarea și preșcolarul, beneficiază de libertate de exprimare
și de acțiune.
 Centrat pe nevoile copilului curriculumul pentru învățământul preșcolar valorizează
interactivitatea, permite manifestarea creativității și imaginației cadrului didactic, oferă
flexibilitate prin programul zilnic propus, implică părinții în activitățile instructiv-educative.

Bibliografie:
Bocoș, M.D, (coord.), Răduț-Taciu, R., Stan, C., Chiș, O., Andronache, D.C. (2016).
Dicționar praxiologic de pedagogie, Vol. I. Pitești: Paralela 45.
Glava, A., Glava, C.,. (2002). Introducere în pedagogia preșcolară. Cluj-Napoca:
Dacia.
Jinga, I., Istrate, E.,. (2001). Manual de pedagogie. București: All.
Păiși Lăzărescu, M., Ezechil, L.,. (2011). Laborator preșcolar. București: V&I
Integral.
Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O. (2014). Piramida cunoașterii. Repere metodice în
aplicarea curriculumului preșcolar. Pitești: Diamant.
Voiculescu, E. (2003). Pedagogie preșcolară. București: Aramis.