Cuprins Sistemul reproducător -pg 25 Acizii nucleici

Acizii nucleici , tipuri ARN, virusuri -pg 1 Boli ale sistemului reproducător -pg 27 Sunt alcătuiți din nucleotide.
Funcția autocatalitica/heterocatalitică -pg 3-4 ~~ Minieseuri ~~ 1- Baze azotate
Materialul genetic la virusuri -pg 4 Absorbția intestinală -pg 28 a) Purinice (Adenina și Guanina)
Materialul genetic la procariote -pg 5 Fiziologia intestinului gros -pg 28 b) Pirimidimice (Citozina, Timina, Uracil)
Materialul genetic la eucariote -pg 5 Digestia bucală -pg 29 2- Zahăr (pentoză)
Inima – sist. circulator -pg 7 Digestia gastrică -pg 29 Funcțiile de relație: a) Dezoxiriboză (ADN)
Boli ale sistemului circulator -pg 9 Excreția Sistemul nervos, sistemul osos, sistemul
-pg 29 b) Riboză (ARN)
Respirația -pg 10 Digestia intestinală -pg 30 muscular 3- Radical fosfat
Boli ale sistemului respirator -pg 11 Funcția de conducere -pg 30 ARN-ul are o structură monocatenară având uracil
Sistemul nervos -pg 12
Bolile sistemului nervos -pg 14
Segm. periferic al analizatorului vizual -pg 31 Funcțiile de nutriție: și riboză
Segm. intermediar al analizatorului acustic -pg 31 Sistemul digestiv, sistemul circulator, sistemul Moleculele de ARN nu pot avea dimensiuni foarte
Digestia -pg 15 Segm. intermediar al analizatoru.. vestibular -pg 31
respirator , sistemul excretor mari deoarece, cu cât crește nr. Nucleotidelor, cu
Bolile sistemului digestiv -pg 16 Segm. intermediar al analizatorului cutanat -pg 31 atât sensibilitatea scade.
Glandele endocrine -pg 17 Absorbția proteinelor,glucidelor,lipidelor -pg 31 Tipuri de ARN:
Hipofiza -pg 17 Corticosuprarenala -pg 32 Funcțiile de reproducere: I. ARN viral(ARNv)
Tiroida -pg 19 Medulosuprarenala -pg 33 Sistemul reproducător Reprezintă materialul genetic al ribovirusurilor
Pancreasul endocrin -pg 20 Pancreasul endocrin -pg 33 (ex. Virusul gripal)
Glandele suprarenale -pg 21 Scheletul -pg 34 II. ARN celular
Gonadele -pg 22 Sistemul muscular -pg 34 Este implicat în sinteza proteinelor
Creșterea în lungimne și grosime a oaselor -pg 23 ~~ Minieseuri ~~
Boli ale sistemului osos -pg 23 Excreția -pg 35 Pg. 1
Boli ale sistemului muscular -pg 24 Bolile sistemului excretor -pg 36

1.ARN mesager (ARN m)
- copie informația de la o catenă de ADN și o
transferă la locul sintezei proteice
- ARN m este monocatenar
- are mărime variabilă în fcț. De lungimea genei pe
care o copie
2.ARN de transfer (ARN t)
- transportă aminoacizii la locul sintezei proteice
- este monocatenar cu porțiuni bicatenare
- este format din 70-90 de nucleotide
- are aspectul unei frunze de trifoi
3.ARN ribozomal (ARN r)
- are rol în sinteza proteinelor, se află în ribozomi
- are formă neregulată
- este monocatenar cu porțiuni bicatenare
Asemănări – Deosebiri (ARN)
1.ARNm – ARNt
Asemănare: au aceeași structură a nucleotidei cu
Uracil și Riboză
Deosebire: - ARNm este monocatenar iar ARNt este
monocatenar cu porțiuni bicatenare
- ARNm are lungime variabilă în fcț. de lungimea
genei pe care o copie iar ARNt are 70-90 nucleotide
2.ARNt – ARNr
Asemănare: - monocatenare cu porțiuni bicatenare
-au aceeași structură a nucleotidei
Deosebire: ARNt are forma unei frunze de trifoi iar
ARNr are forma neregulată
3.ARNm– ARNr
Asemănare: -au aceeași structură a nucleotidei
Deosebire: -ARNm este monocatenar iar ARNr este
monocatenar cu porțiuni bicatenare
Funcția autocatalitică
-replicația ADN-ului
Informația genetică se reproduce prin replicație și
este decodificată prin transcripție și translație
Transcripția reprezintă copierea informației genetice
de la o catenă de ADN de către ARN-ul mesager.
Translația reprezintă decodificarea informației
genetice din ARNm și sinteza proteinelor.
Funcția heterocatalitică
- sinteza proteinelor
Materialul genetic la virusuri
Virusurile sunt entități infecțioase lipsite de
organizare celulară de metabolism și reproducere
Virusurile se prezintă sub trei stări:
1. Virion
- virus infecțios matur
2. Virus vegetativ
- repr. Virionul fără capsidă
3. Provirus
- reprezintă geromul viral integrat în cromozomul
celulei gazdă
Clasificarea virusurilor se realizează după tipul de
acid nucleic
1. Dezoxiribovirusuri – ADN
- cu ADN monocatenar sau bicatenar
2. Ribovirusuri – ARN
a) cu ARN monocatenar ex: virusul gripal
b) cu ARN bicatenar ex: retrovirusurile
Virusurile au un singur cromozom alcătuit din ADN
sau ARN, au un număr mic de gene (4 – 135)
Materialul genetic la procariote
Organismele procariote sunt reprezentate de bacterii
și alge albastre – verzi
Procariotele nu au nucleu, materialul genetic fiind
reprezentat de nucleoid.
Cromozomul este puternic condensat, spiralizat
Materialul genetic la eucariote
La eucariote cea mai mare parte a materialului
genetic este localizat în nucleu iar o parte în
citoplasmă.
Materialul nuclear este reprezentat de cromatimă.
Structura cromozomului:ADN , ARN , proteine
histonice și nonhistonice

Pg. 2 Pg. 3 Pg. 4 Pg. 5

Asemănari-Deosebiri
(virusuri, eucariote, procariote)
1.Viruși și procariote
Asemănare: au un singur cromozom
Deosebire: - la viruși cromozomul este format din
ADN sau ARN iar la procariote cromozomul este
format din ADN și ARN
- la viruși există un număr mic de gene iar la
procariote există un număr mai mare de gene
2.Procariote și eucariote
Asemănare: - cromozomul conține ADN și ARN
Deosebire: - procariotele au nucleoid iar eucariotele
au nucleu
- la procariote cromozomul conține ADN și ARN
iar la eucariote cromozomul conține ADN, ARN și
proteine
- la procariote este un singur cromozom iar la
eucariote este un număr mai mare de cromozomi în
pereche
3.Virusuri și eucariote
Deosebire: -la virusurile au un singur cromozom iar
eucariotele au un nr. mai mare de cromozomi in
Pg. 6
Respirația
1. Inspirația (minieseu)
Este un proces activ, datorat contracției mușchilor
respiratori reprezentați de diafragmă și mușchii
intercostali externi, ca urmare , vol cutiei... iar aerul.
În inspirația forțată , intervin și alți mușchi:
sternocleidomastoidieni dințați și micii pectorali
2. Expirația (minieseu)
Este un proces pasiv datorat relaxării mușchilor
repsiratorii. Cutia toracică și plămânii revin... aerul.
În expirația forțată, intervin și mușchii intercostali
interni și drepți abdominali.
3. Ventilația pulmonară = 1+2
Procesul prin care se realizează schimbul de gaze
respiratorii dintre org. și mediu, cuprinde 2 etape ...
Debitul Ventilator(DV) = VC * FR = ml/min
Schimburile gazoase respira. se realizează in 3 etape
1. Etapa pulmonară 2. Etapa sangvină
3. Etapa celulară
1.Etapa pulmonară presupune schimbul de gaze
dintre aerul alveolar și sângele din capilare.
Pg. 10
pereche.
- la virusuri cromozomul este format din ADN sau
ARN iar la eucariote cromozomul este format din
ADN , ARN și proteine
Inima – Sist. Circulator
Pg. 7
Schimbul de gaze respiratorii se face pe baza
diferențelor de presiune parțială.
Gaz Aer alveolar Sânge capilar
O2 100mm Hg 40mm Hg
CO2 40mm Hg 47mm Hg
2.Etapa sangvină presupune transportul gazelor
respiratorii prin sânge
𝑂2 și 𝐶𝑂2 se transportă: -dizolvat în plasmă
3.Etapa celulară constă în schimbul de gaze
respiratorii dintre sângele capilar și celule, se
realizează tot pe baza diferențelor de presiune
parțială ale gazelor respiratorii.
Bolile sistemului respirator:
Fibroza pulmonară: -dezvoltarea exagerată a
țesutului conjunctiv din parenchimul pulmonar
Cauze: -iradierea terapeutică pt. Tumori maligne
Simptome: -sclerozarea țesutului pulmonar
Emfizem pulmonar: -acumularea de aer în țesutul
pulmonar interstițial.
Cauze: -unele profesii -boli cronice (bronșite, TBC)
Prevenire: -evitarea fumatului -practicarea sportului
Pg. 11
Circulația mare:
𝑎𝑟𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑎𝑜𝑟𝑡ă 𝑣𝑒𝑛𝑒 𝑐𝑎𝑣𝑒
𝑉𝑠 𝐶𝑜𝑟𝑝 𝐴𝑑
𝑂2 𝐶𝑂2
𝑎𝑟𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑢𝑙𝑚𝑜𝑛𝑎𝑟ă 𝑣𝑒𝑛𝑒 𝑂2
𝑉𝑑 𝑃𝑙ă𝑚â𝑛 𝐴
𝐶𝑂2 𝑝𝑢𝑙𝑚𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑠
Proprietățile inimii:
Excitabilitatea, automatismul, conductabilitatea,
contractilitatea
Debit sistolic:
-repr. vol de sânge expulzat de inimă într-o sistolă
Debit cardiac
-repr. vol de sânge trimis în org. într-un minut
Minieseu inima:
Inima este un organ musculos, cavitar situat în
mediastin.Este alcătuită din patru camere: două atrii,
două ventricule, acestea comunică între ele, pe
fiecare parte prin orificiile atrioventriculare,
prevăzute cu valvule.Peretele inimii este alcătuit din
trei straturi: epicard, miocard și endocard.
Pg. 8
Sistemul nervos
Sistemul nervos somatic asigură integrarea
organismului în mediu. Sistemul nervos vegetativ
coordonează activitatea organelor interne.
S.n.s – două funcții (reflexă și de conducere)
Funcția reflexă:
Activitatea s.n. se realizează prin acte reflexe care
repr. reacția de răspuns a org. la acțiunea unor
stimuli din mediu asupra unui receptor.
Substratul anatomic al actului reflex este arcul
reflex alcătuit din: recepotr, cale aferentă, centru
nervos, cale eferentă și efector.
Funcția de conducere:
I. Căile ascendente: Sunt căile sensibilității
1. căile sensibilități exteroceptive
-fasciculul spinotalamic lateral conduce
sensibilitatea termică și dureroasă
-fascicului spinotalamic anterior conduce
sensibilitatea tactilă grosieră
-fasciculele spinobulbare Goll și Burdach conduc
sensibilitatea tactilă fină sau epicritica
Pg. 12
Bolile sistemului circulator:
Cardiopatia ischemică este o afecțiune cardiacă
provocată de scăderea vascularizației inimii.
Cauze:- ateroscleroză, consum mare de grăsimi
Simptome: - dureri în regiunea inimii
Hemoragiile- scurgeri de sânge în afara sistemului
vascular (pot fi interne și externe)
Cauze:- traumatisme, leziuni, boli infecțioase
Simptome:- paloare, hipotensiune, senzație de sete
Leucemii- boli ale sângelui caracterizate prin
creșterea numărului de leucocite
Prevenire:- efectuarea de excursii, plimbări,drumeții
Simptome:- febră, hemoragii, anemie
Anemii- stări patologice caracterizate prin scăderea
numărului de hematii și a hemoglobinei din sânge.
Cauze: -infecțioase, parazitare, toxice, răni
Prevenire:- evitarea consumului de alcool,tutun,cafe
Pg. 9
2. căile sensibilității proprioceptive
a) Sensibilitatea proprioceptivă inconștientă
Este condusă prin fasciculele spinocerebeloase
Flechsig și Gowers
b) Sensibilitatea proprioceptivă conștientă
Este condusă prin fasciculele spinocerebulbare Goll
și Burdach
3. căile sensibilității interoceptive
a) Căi nespecifice –situate în subst. reticulată
b) Căi specifice –repr. de fasciculele spinotalamice
II. Căile descendente: Sunt căile motilității
1. motilitatea voluntară
-condusă prin fasciculele piramidale direct și
încrucișat, au origine la nivel cortical
2. motilitatea involuntară
-condusă prin căile extrapiramidale cu origine în
trunchiul cerebral.Aceste căi sunt controlate de
cortex prin intermediul corpilor striați.
Ex: - fascicul rubrospinal , vestibulospinal ,
tectospinal, olivospinal, reticulospinal
Pg. 13
Efecte ale stimulării s.n.v.s și s.n.v.p.
Stimularea simpaticului asupra inimii are efect
cardioaccelerator și coronarodilatator , iar
stimularea parasimpaticului asupra inimii are efect
cardiomoderator și coronaroconstrictor.
Stimularea s.n.s. asupra plămânilor are efect
bronhodilatator iar stimularea s.n.p are efect
bronhoconstrictor.
Bolile sistemului nervos:
Meningita –inflamarea meningelor cerebrospinale
Cauze: -infecțioase, toxice, alergice
Simptone: -febra, dureri de cap, vărsături , fotofobie
Prevenire: -evitarea frigului sau a căldurii excesive
Coma –stare patologică de inhibiție profundă a
activității nervoase superioare
Cauze: -apare ca urmare a unei boli grave
Simptome: -pierderea cunoștinței;pierd. sensibilității
Prevenire: -adoptarea unui stil de viață sănătos
Hemoragii cerebrale – revărsarea sângelui din
vasele cerebrale în țesuturi și cavități
Cauze: -hipertenisunea arterială , tumorile cerebrale
Simptome: -vărsături, paloare, agitație, hipotensiune
Pg. 14
Hormonul foliculostimulant (FSH) determină:
-la femei creșterea și maturarea foliculilor ovarieni
și secreția de estrogeni (hormoni sexuali feminini)
-la bărbați stimulează spermatogeneza, la nivelul
tubilor seminiferi ai testiculelor.
Hormonii non-glandulotropi:
Hormonul somatotrop (STH):
-are rol în creșterea și dezvoltarea organismului,
prin stimularea creșterii oaselor lungi, dezvoltarea
masei musculare
-are efect hiperglicemiant
Hiposecreția de STH, determină la copii nanismul
hipofizar, caracterizat prin:talie redusă, dezvoltare
fizică redusă, dar armonioasă, dezv. psihică normală
Hipersecreția de STH, determină la copii,
gigantismul caracterizat prin: creștere exagerată în
înălțime (peste 2 metri).
Hipersecreția de STH, determină la adult
acromegalia, caracterizată prin creștere exagerată a
mâinilor, a oaselor feței, limbii și buzelor
Prolactina stimulează: -secreția lactată, dezvoltarea
glandelor mamare.
Pg. 18
Digestia
Digestia cuprinde totalitatea proceselor prin care se
transformă substanțele organice complexe din
alimente în nutrimente.
1. Cavitatea bucală –acționează saliva produsă de
glandele salivare
Saliva conține o enzimă (amilaza salivară) care
descompune amidonul preparat în maltoză
2. Stomacul –acționează sucul gastric produs de
glandele gastrice
Sucul gastric conține acid clorhidric, apă, enzime
proteolitice(pepsina) și lipolitice(lipaza gastrică)
care descompun prote in peptide si lipi in acizi si gli
3. Intestinul subțire –acționează trei sucuri digestive
a) Bila – produsă de ficat -nu conține enzime
-conține săruri biliare cu rol în emulsionarea
lipidelor și favorizează absorbția acizilor grași
b) Suc pancreatic –produs de pancreasul exocrin
-enzime proteolitice, lipolitice și glicolitice
c) Sucul intestinal –produs de glandele intestinale
-enzime proteolitice, lipolitice și glicolitice
Pg. 15
Din neurohipofiză
Hormonul antidiuretic (ADH):
-determină reabsorbția apei la nivel renal
-are efect antidiuretic, prin micșorarea cantității de
urină eliminată
Hiposecreția de ADH, determină diabetul insipid,
caracterizat prin poliurie, polidipsie, hipotensiune.
II.Tiroida
Localizare: situată în partea anterioară a gâtului,
într-o lojă fibroasă
Structură: are doi lobi, uniți printr-un istm
Hormonii tiroidieni:
-au efect calorigen -determină hiperglicemie
-au rol în creșterea și dezvoltarea organismului
Hiposecreția tiroidiană determină la copil nanismul
tiroidian, caracterizat prin: înălțime redusă,
dezvoltare fizică și psihică redusă
Hiposecreția tiroidiană determină la adult
mixedemul, caracterizat prin:creștere în greutate,
senzație de frig, căderea părului, piele uscată,
scăderea capacității de concentrare și învățare
Pg. 19
Boli ale sistemului digestiv
Caria dentară-proces care distruge țesuturile dentare
cauze: -bacteriene
simptome: -descompunerea țesuturilor dentare
prevenire: -spălarea pe dinți după fiecare masă
Stomatita -inflamația superficială a mucoasei bucale
cauze: -virusuri ; -bacterii
simptome:-leziuni,greutate în masticație și deglutiție
prevenire: -control stomatologic periodic al danturii
Enterocolita –inflamații ale mucoasei intestinului
subțire sau a intestinului gros
cauze: -virusuri ; -bacterii ; -paraziți
simptome: -greață, vomă, dureri abdominale
Ciroza hepatică –boală cronică a ficatului prin care
se distruge parenchimul hepatic
cauze: -infecții repetate; -alcoolism
simptome: -lipsa poftei de mâncare,grețuri,oboseală
Litiaza biliară -prezența unor caliculi în canalul
biliar sau vezicula biliară
cauze: -creșterea concentrației de săruri în bilă
simptome: -colică biliară, grețuri, vărsături, febră
prevenire: -evitarea consumului de cafea,alcool,tut..
Pg. 16
Hipersecreția tiroidiană determină la adult boala
Basedow-Graves, caracterizată prin: slăbire
accentuată, hipertensiune, hiperfagie, gușă, ochi
exoftalmici
Lipsa iodului din alimentație produce gușa
endemică care se caracterizează prin hiposecreție
tiroidiană.
III.Pancreasul endocrin
Localizare: în cavitatea abdominală, in spatele
stomacului
Insulina: este principalul hormon hipoglicemiant
-stimulează pătrunderea glucozei în țesutul muscular
și țesutul adipos
-intensifică consumul de glucoză la niv. Celular
Hiposecreția de insulină determină diabetul zaharat
-hiperglicemie, poliurie, polidipsie, glucozurie
Hipersecreția de insulină determină scăderea forței
musculare și pierderea cunoștinței.
Glucagonul: este principalul horm. Hiperglicemiant
-stimulează glicogenoliza, numai la niv. hepatic
-stimulează gluconeogeneza
Pg. 20
Pancreatita –inflamația acută sau cronică a
pancreasului
cauze: -intoxicații –infecții –alcoolism
simptome: -dureri abdominale, grețuri, vărsături
Glandele Endocrine
I. Hipofiza – glanda pituitară
Localizare: la baza creierului, în șaua turcească a
osului sfenoid
Structură: are trei lobi: anterior, intermediar și
posterior.
Hipofiza este legată de baza hipotalamusului prin
tija pituitară
Hormonii glandulotropi:
Tirotropina (TSH) Corticotropina (ACTH)
-controlează creșterea,dezvoltarea și secreția ------
Hormonul Luteinizant (LH) determină:
-la femei ovulația și apariția corpului galben
-la bărbați stimulează secreția de hormoni masculini
(androgeni, testosteron)
Pg. 17
IV.Glandele suprarenale
Localizare: sunt situate la polul superior al rinichilor
Corticosuprarenala:este dispusă la periferia glandei
și produce următoarele grupe de hormoni:
Hormonii glucocorticoizi sunt reprezentați de
cortizol.
-stimulează guconeogeneza și hiperglicemie
Glucocorticoizii sunt utilizați pt tratarea unor
afecțiuni, având rol antiinflamator.
Hormonii mineralocorticoizi sunt reprezentați de
aldosteron care determină:
-creșterea reabsorbției apei și a sodiului
-creșterea eliminărilor de potasiu și hidrogen
Hormonii sexosteroizi au acțiune asemănătoare cu
cei produși de gonade.Contribuie la apariția și
menținerea caracterelor sexuale secundare.
Medulosuprarenala: reprezintă partea mijlocie a
glandei.Produce :adrenalina și noradrenalina
-la niv. sist. cardiovascular produce tahicardie,
vasoconstricție și hipertensiune
-produce glicogenoliză și hiperglicemie
Pg. 21
 V.Gonadele
Gonadele sunt glande mixte și sunt reprezentate de
ovar și testicul
Funcția endocrină a testiculului
Efectele testosteronului:
-stimulează creșterea și dezvoltarea organelor
genitale masculine
-asigură dezvoltarea și menținerea caracterelor
sexuale secundare
-determină dezvoltarea masei musculare
Funcția endocrină a ovarului
Hormonii estrogeni:
-stimulează proliferarea mucoasei și musculaturii
uterine
-stimulează dezvoltarea glandelor mamare
-stimulează dezvoltarea caracterelor sexuale secun..
Progesteronul:
-acționează asupra mucoasei uterine, determinând
modificări secretorii care o pregătesc pentru nidație
Pg. 22
Sistemul reproducător masculin:
Organele genitale interne sunt:
-testiculele -căi spermatice -glandele anexe
Testiculele sunt gonadele masculine
-sunt situate în scrot -sunt organe pereche
-sunt formate din lobuli cu tubi seminifieri contorți
în care se formează spermatozoizii și celule
interstițiale Leydig care secretă hormonii androgeni
Funcțiile testiculelor:
Testiculele au funcție mixtă: exocrină și endocrină
Funcția exocrină (spermatogeneza) constă într-o
succesiune de modificări pe care le suferă
spermatogonia (celulă nediferențiată) până la
formarea spermatozoizilor.
Spermatozoidul este celulă sexuală masculină,
haploidă
Funcția endocrină constă în secreția de hormoni
androgeni: testosteronul
Planificarea familială reprezintă capacitatea
persoanei sau a cuplului de a procrea, precum și
libertatea de a hotărâ când, dacă și cât de des doresc
să procreeze.
Pg. 26
Creșterea în lungime și grosime a oaselor
1) Creșterea în lungime:
-caracterizează oasele lungi (femur,tibie,radius,ulnă)
-se realizează cu ajutorul cartilajelor de creștere,
situate la limitele dintre diafiză și epifiză
-asigură formarea de țesut osos nou spre diafiză prin
osificarea de cartilaj
2) Creșterea în grosime:
-caracterizează toate formele de oase: lungi, scurte
-se realizează prin activitatea periostului (membrană
conjunctivă situată la exteriorul osului care asigură
formarea de țesut osos nou prin osificare de
membrană)
Boli ale sistemului osos:
1) Deformările osoase pot fi cauzate:
-suprasolicitări în timpul unor activități
-încălțăminte strâmtă
-ținută incorectă a corpului timp îndelungat
2) Fracturile constau în ruperea sau fisurarea oaselor
Cauze: -politraumatisme, accidente
Manifestări: -dureri locale, echimoze,deformarea
regiunii
Pg. 23
Concepția:-se realizează în perioada de maturitate
sexuală a celor două sexe
-se formează zigotul care începe să se segmenteze în
timp ce parcurge trompa uterină
Sarcina:-în uter, zigotul își continuă segmentarea
încă trei zile, după care se fixează în mucoasa
uterină
Nașterea:-constă în expulzia fătului la sfârșitul celor
nouă luni de dezvoltare intrauterină
Contracepția:-constă în aplicarea unor metode de
împiedicare a concepției
-metodele temporare de contracepție sunt:steriletul
Boli ale sistemului reproducător:
Anexita –inflamația trompei uterine și a ovarului
Cauze:-infecții cu bacterii, avorturi, lipsa de igienă
Simptome:-dureri în abdomen, febră
Prevenire:-evitarea expunerii la frig
Adenomul de prostată:
Cauze:-tumoră benignă care se dezvoltă pe prostată
Simptome:-tulburări de micțiune ; greutate în urinat
-dureri în perineu -infecții urinare
Prevenire:-respectarea regulilor de igienă intimă
Pg. 27
3) Entorsele se caracterizează prin întinderea sau
ruperea ligamentelor într-o articulație.
Cauze: -mișcări bruște, necontrolate, traumatisme
Manifestări –dureri locale, echimoze, umflături
4) Luxațiile se caracterizează prin dislocări ale
elementelor componente unei articulații, în special a
suprafețelor osoase articulare
Prevenire: -regim alimentar bogat în vitamine
-respectarea regulilor de protecție a muncii și de
circulație
Boli ale sistemului muscular:
Oboseala musculară
Cauze: -activitate fizică dezorganizată
-stress -scade randamentul energetic
Simptome: -dureri musculare
–scăderea forței musculare
Prevenire: -evitarea sedentarismului
Întinderi și rupturi musculare:
Cauze: -eforturi musculare intense
Simptome: -dureri locale , echimoze și tumefierea
zonei afectate
Pg. 24
Minieseuri:
1. Absorbția intestinală
Absorbția reprezintă procesul prin care produșii de
digestie: apa,sărurile minerale și vitaminele trec prin
mucoasa intestinală în sânge sau limfă.
Absorbția se realizează prin mecanisme active care
negesită consum de energie și mecanisme pasive
reprezentate de difuzie, osmoză și pinocitoză
2. Fiziologia intestinului gros
În intestinuyl gros se desfășoară activități secretorii,
motorii, de absorbție, procese de fermentație și de
putrefacție în urma cărora se formează materiile
fecale
Procesele de fermentație au loc în prima parte a
intestinului gros sub acțiunea florei bacteriene
aerobe care acționează asupra glucidelor nedigerate
Procesele de putrefacție se desfășoară în a doua
parte a intestinului gros sub acțiunea florei
bacteriene anaerobe care acționează asupra
proteinelor nedigerate
Pg. 28
Sistemul reproducător
Sistemul reproducător feminin:
Organele genitale interne sunt: -ovarele, uterul,
vaginul, trompele uterine
Ovarele sunt gonadele feminine:
-sunt situate în pelvis –sunt organe pereche
-sunt formate din două zone: medulară cu țesut
conjunctiv, vase, nervi și corticală în care se află
foliculii ovarieni în care se dezvoltă ovocitul
Funcțiile ovarelor (fiziologie)
Ovarele au funcție mixtă: exocrină și endocrină
Funcția exocrină(ovogeneza) constă într-o
succesiune de modificări pe care le suferă ovogonia
până la formarea ovocitului II.În timpul ovulației,
foliculul ovarian matur expulzează ovocitul de
ordinul II care este captat de trompa
uterină.Ovocitul II se transformă în ovul.În treimea
superioară a trompei uterine are loc fecundația
Fecundația constă în unirea spermatozoidului cu
ovulul, rezultând celula-ou (zigotul)
Funcția endocrină constă în secreția de hormoni
ovarieni: estrogeni și progesteron
Pg. 25
3. Digestia bucală
Digestia bucală se desfășoară în cavitatea bucală
unde acționează saliva produsă de glandele
salivare.Saliva conține apă, o enzimă și
lizozim.Enzima salivei este amilaza salivară care
descompune amidonul preparat în
maltoză.Lizozimul este o substanță bactericidă cu
acțiune antiseptică.
4. Digestia gastrică.Se desfășoară în stomac unde
acționează sucul gastric produs de glandele gastrice.
Sucul gastric conține apă, acid clorhidric și două
tipuri de enzime: proteolitice și lipolitice
Enzimele proteolitice descompun proteinele în
peptide iar enzimele lipolitice descompun lipidele
emulsionate în acizi grași și glicerol.
5. Excreția. Reprezintă procesul de eliminare a apei
, a subst. toxice și a celor în exces prin
urină.Aceasta se formează la nivelul nefronului în
trei etape: ultrafiltrarea glomerulară, care constă în
filtrarea plasmei sângelui formându-se urina
primară, reabsorbția tubulară și secreția tubulară,
procese in urma cărora se formează urina finală.
Pg. 29
6. Digestia intestinală.
Se desfășoară în intestinul subțire unde acționează
trei sucuri digestive: bila, sucul pancreatic și sucul
intestinal.
Bila conține săruri biliare cu rol în emulsionarea
lipidelor.
Sucul pancreatic este produs de pancreasul exocrin
și conține enzime proteolitice, lipolitice și glicolitice
Sucul intestinal este produs de glandele intestinale
și conține enzime proteolitice, lipolitice, glicolitice.
7. Funcția de conducere.
Se realizează prin subst. albă unde se întâlnesc căi
ascendente ale sensibilității și căi descendente care
conduc motilitatea.Sensibilitatea exteroceptivă este
condusă prin fasciculele spinotalamice lateral,
anterior și spinobulbare.Sensibilitatea
proprioceptivă este inconștientă condusă prin
fasciculele cerebeloase și conștientă condusă prin
fasciculele spinobulbare, iar sens. Interoceptivă este
condusă prin căi nespecifice situate în subst.
reticulată și prin fasciculele spinotalamice.
Pg. 30
8.Segmentul periferic al analizatorului vizual.
-impulsuri nervoase -celule cu conuri
-celule cu bastonașe -iodopsina
-rodopsina -vedere diurnă
9.Segmentul intermediar al analizatorului acustic
-nucleii cohleari -mezencefal -metatalamus
-ganglion spiral corti -coliculi inferiori -neuroni
10.Segm intermediar al analizatorului vestibular
-neuron -talamus -neuron -ganglionii Scarpa
-nucleii vestibulari bulbari -ramura vestibulară
-nerv acustico-vestibular
11.Segm intermediar al analizatorului cutanat
-căile sensibilității exteroceptive
-scoarța cerebrală -exceptori tactili
-fascicule spinotalamice -fascicule spinobulbare
-senzație specifică
12. Absorbția proteinelor, glucidelor și lipidelor
Absorbția proteinelor se realizează sub formă de
aminoacizi prin mecanisme active.La sugari,
proteinele și anticorpi din laptele matern pot fi
absorbite prin vezicule de pinocitoză.
Pg. 31
Absorbția glucidelor se realizează prin mecanisme
pasive pentru pentoze și active pentru hexoze
(glucoză, fructoză, galactoză).
Absorbția lipidelor se realizează pasiv pentru
glicerol , apoi se realizează pasiv în limfă pentru
chilomicroni.
13. Corticosuprarenala
Corticosuprarenala este dispusă la periferia glandei
și produce următoarele grupe de hormoni:
glucocorticoizi, mineralocorticoizi și sexosteroizi.
Hormonii glucocorticoizi sunt reprezentați de
cortizol.Ei determină glucogeneza.
Hormonii mineralocorticoizi sunt reprezentați de
aldosteron care determină la nivelul tubilor colectori
și distali ai nefronului creșterea reabsorbției apei și a
sodiului.
Hormonii sexosteroizi au acțiune asemănătoare cu
cei produși de gonade.
Pg. 32
14. Medulosuprarenala
Medulosuprarenala reprezintă partea mijlocie a
glandei.Produce hormonii: adrenalina și
noradrenalina.
La nivelul sistemului cardiovascular produce
tahicardie, vasoconstricție și hipertensiune.
Adrenaliona acționează în special pe metabolismul
energetic, iar noradrenalina are acțiuni vasculare
mai intense.Acești hormoni se mai numesc
catecolamine și au efecte similare cu efectele
simulării sistemului nervos simpatic.
15. Pancreasul endocrin. Este localizat în cavitatea
abdominală, în spatele stomacului și secretă 2
hormoni: insulina și glucagonul.
Insulina este principalul hormon hipoglicemiant al
organismului,deoarece stimulează pătrunderea
glucozei în țesutul muscular și țesutul adipos.La
nivelul metabolismului proteic determină sinteza
proteinelor.
Glucagonul este principalul hormon hiperglicemiant
,deoarece stimulează glicogenoliza și
gluconeogeneza.
Pg. 33

16. Scheletul. Excreția În urma proceselor de reabsorbție și secreție

După regiunile corpului se disting: scheletul capului
,scheletul trunchiului și scheletul membrelor
superioare și inferioare.Scheletul capului cuprinde
neurocraniul și viscerocraniul.Scheletul trunchiului
cuprinde coloana vertebrală ,coastele și sternul.
Scheletul membrelor este format din scheletul
centurilor și scheletul membrelor propriuzise:
scheletul membrelor superioare și inferioare.
17. Sistemul muscular
Sistemul muscular este alcătuit din: mușchii capului
,mușchii gâtului, mușchii membrelor și mușchii
trunchiului.
Mușchii mimicii sunt mușchi ai capului, pielosul
gâtului este un mușchi al gâtului, croitorul este
mușchi al membrului inferior, bicepsul este mușchi
al membrului superior iar mușchii intercostali sunt
mușchi ai trunchiului.
Pg. 34
Reprezintă procesul de eliminare a substanțelor
toxice , a celor în exces și a apei prin urină.
Sistemul excretor este alcătuit din rinichi și căi
urinare extrarenale reprezentate de uretere, vezică
urinară și uretră.
Unitatea morfo-funcțională a rinichilor este repr. de
nefron la nivelul căruia se formează urina, este
alcătuit din:Corpuscul renal Malpighi și Tub urinifer
Formarea urinei se realizează în trei etape:
1.Ultrafiltrarea glomerulară
-constă în filtrarea plasmei sângelui la nivelul
glomerulului vascular formându-se urina primară
care are o compoziție asemănătoare cu a plasmei
fiind lipsită de proteine.
2.Reabsorbția tubulară. Reprezintă procesul de
trecere a substanțelor utile din urina primară din
tubul urinifer în capilarele sangvine.
3.Secreția tubulară. Constă în trecerea din capilarele
sangvine peritubulare în tubul urinifer a ionilor de
potasiu, a amoniacului, ureei și a altor compuși
toxici.
Pg. 35
tubulară se formează urina finală
Procesul de eliminare a urinei se numește micțiune.
Urina este eliminată prin căile urinare:
Calice mici>calice mari>pelvis
renal>uretere>vezica urinară>uretră
Boli ale sistemului excretor:
Cistita:-inflamarea acută a mucoasei vezicii urinare.
cauze:-infecții microbiene provenite de la rinichi
sau de la uretere.
simptome:-dureri la nivelul vezicii urinare, urinări
dese și dureroase, hematurie, urină tulbure.
Nefrita: -inflamarea acută sau cronică a țesutului
renal interstițial
cauze: -infecții microbiene sau virale
simptome: -dureri lombare, febră, tulburări urinare
Glomerulonefrita: -inflamarea bilaterală a
glomerulilor renali
cauze: -origine microbiană, alergică sau toxică
simptome: -dureri lombare, cefalee, hipertensiune
Prevenire:-regim igienic de viață,păstrarea igienei
corespunzătoare,evitarea abuzului de medicamente.
Pg. 36