Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Terapie Ocupationala Curs Bun
Terapie Ocupationala Curs Bun
Uniunea Europeană
MINISTERUL
Proiect finanţat prin PHARE
SĂNĂTĂŢII
Editat de
Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea şi Raluca Sfetcu
în cooperare cu
Michaela Amering, Ştefan Bandol, Peter Denk, Birgit Elsayed-Glaser, Stefan Frühwald,
Liviu Gaja, Frank Hoedelmans, Christian Horvath, Hans Kroon, Edwin Ladinser, Gerhard Lenz,
Andreea Luca, Ovidiu Mărginean, Roxana Mărginean, Cristian Oana, Rafael Rabenstein,
Wolfgang Spiegel, Jan Spijker, Gabriela Tănăsan, Franz Trautmann şi Barbara Weibold
Acest curs structurat de terapie ocupaţională aparţine părţii C din “Standarde şi linii directoare
integrate pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România”. Partea C cuprinde un
set de instrumente care pot servi la îmbunătăţirea lucrului direct cu pacienţii. Partea 1 este inclusă
în primul manual, al cărui cuprins oferă o imagine de ansamblu a instrumentelor pregătite pentru
utilizare practică în servicii de sănătate mintală spitaliceşti şi comunitare.
Partea C2, prezentată în acest manual1 , reprezintă un supliment esenţial la temele deja prezentate
în “lucrul cu mintea”, “lucrul cu corpul” şi “lucrul cu situaţiile cotidiene”. Terapia ocupaţională poate fi,
de fapt, caracterizată ca “lucrul cu mâinile şi cu materiale”. De ce este atât de important acest aspect
şi care este, dincolo de aceasta perspectiva, filosofia terapiei ocupaţionale în domeniul Sănătăţii
mintale, este explicat pas cu pas în textul prezentului curs structurat. Terapia ocupaţională poate, ca
toate celelalte activităţi, să fie utilizată pentru structurarea zilei, dar, ca şi toate celelalte, are o valoare
mai directă ca şi o abordare terapeutică specifică.
Acest manual a fost dezvoltat de Birgit Elsayed-Glaser şi a fost utilizat pentru instruirea personalului
din câteva servicii de sănătate mintală din întreaga ţară. Feedback-ul primit de la participanţi a fost
luat în considerare în evaluarea primei versiuni a manualului şi în editarea acestei versiuni. Manualul
este inclus în CD.
“Handout-urile” prezentate în acest manual reprezintă instrumente ce pot fi utilizate imediat prin
copiere din manual sau printare din CD, dar pot fi şi adaptate nevoilor particulare ale unui anumit
serviciu. Este prevăzut ca în viitor acest manual să fie disponibil pe un site web (informaţii: heinz.
katschnig@meduniwien.ac.at).
Abrevierile TO1, TO2,… TO 12 din parentezele ce urmează titlului fiecărui modul, se referă la cele 12
sesiuni ale trainingului iniţial de terapie ocupaţională (vezi anexa pentru agenda trainingului). Cursul
ca atare este împărţit în 11 module şi, deoarece modulul 1 acoperă primele două sesiuni de training,
abrevierile care indică numărul sesiunii sunt TO3, TO4, .. sunt întotdeauna cu un număr mai mare
decat modulele corespunzătoare.
1. Acest manual reprezintă rezultatul aşteptat pentru sarcina 2.1.4 a Proiectului de Twinning al Comisiei Europene
Cuprins
Introducere .......................................................................................................................................................... 1
1. Context ...........................................................................................................................................................29
2. Aspecte cheie în TO ...................................................................................................................................30
Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6) .........................35
1. Grupuri ............................................................................................................................................................57
2. Terapie individuală în grup ......................................................................................................................60
3. Pericole şi dificultăţi ...................................................................................................................................61
4. Reguli...............................................................................................................................................................62
Link-uri şi Referinţe.....................................................................................................................................94
Anexa ......................................................................................................................................................................95
Propunere de agendă pentru organizarea trainingurilor de instruire în Terapie Ocupaţională
Introducere
Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client cu următoarele asumpţii de bază:
TO se poate aplica în interiorul unei instituţii, în exterior - în centrele comunitare de sănatate mintală
-, sau în sesiuni individuale, în practica privată. Acest training se va concentra pe posibilităţile în
interiorul unei instituţii.
TO poate fi o parte importantă în construirea structurii zilei într-o instituţie, deorece foloseşte şi
adaptează o serie de activităţi pentru a antrena diferite abilităţi necesare în viaţa de zi cu zi.
Majoritatea oamenilor care se află într-o criză serioasă sunt auto-absorbiţi, se retrag din lumea
exterioară în interior cu gândurile lor. Pentru a facilita entuziasmul lor şi a-i încuraja să-şi confrunte
viaţa, este util un plan pentru fiecare zi/săptămână. Ceva care să fie aşteptat cu nerăbdare sau poate
chiar ceva ameninţător, dar altceva decât imaginile obsedante ale oamenilor care suferă de tulburări
psihotice sau ruminaţiile chinuitoare ale utilizatorilor care suferă de tulburări depresive.
Folosirea artelor şi artizanatelor în Terapia Ocupaţională oferă efecte secundare adiţionale, mai ales
datorită procesului creativ care permite posibilitatea de a te percepe într-un mod diferit, să trăieşti
experienţe care se pot transfera şi în alte situaţii. Şi mai mult, materiale diferite oferă experienţe care
antrenează toate simţurile iar tehnicile de artizanat necesită abilităţi diferite care se pot instrui şi
învăţa.
Din acest motiv şi pentru că activităţile de grup artistice şi artizanale pot fi adaptate atât abilităţilor
şi intereselor terapeutului cât şi abilităţilor şi scopurilor utilizatorilor, majoritatea exerciţiilor practice
din acest training vor folosi tehnici creative.
Acest training oferă un prim contact cu Terapia Ocupaţională: cadrul filozofic are la bază posibilităţile
şi şansele pe care TO poate să le ofere în munca cu oamenii care suferă de tulburări mentale.
Este firesc ca trei zile de training să nu poată înlocui o educaţie de 3 sau mai mulţi ani, dar chiar şi fără o
educaţie ca terapeut ocupaţional vei începe să gândeşti ca unul. Îţi va permite să începi să organizezi
activitati în grupuri imediat, folosindu-te de faptul că orice activitate oferă diversitate şi o structură
1
de suport. Vei fi capabil să alegi activitatea având în vedere posibilităţile instituţiei tale, scopurile pe
care vrei să le stabileşti cu clienţii tăi şi interesul personal (ex. Dacă-ţi place arta, organizează excursii
la expoziţii, dacă-ţi place sportul organizează un grup de fitness, etc ).
Acest training va încerca să te facă să-ţi conştientizezi creativitatea şi să ai încredere în ea, încât să o
poţi transmite şi clienţilor tăi.
2
Modulul 1: “A fi activ influenţează starea
noastră mentală?” (TO1+2)
1. Exerciţiul de experimentare în grupuri mici
z Fiecare grup va avea sarcini uşor diferite, pentru a sublinia gama variată de posibilităţi pentru
design-ul unui grup de activitate pe TO.
z De asemenea vei descoperi o serie de întrebări pentru auto-evaluare înainte şi după grup – te
rog să le completezi înainte să începi munca în grup şi imediat după ce termini.
(Notă: Dacă nu sunt suficienţi participanţi la training pentru a forma 4 grupuri, alege design-ul
pentru grup 1 sau grup 3; dacă poţi să formezi un singur grup, alege design-ul pentru grup 1).
3
Modul 1
Starea mentală
Eu mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
deloc bine bine
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nesigur încrezător
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fără energie plin de energie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
obosit foarte activat
Abilităţi cognitive
Pot să mă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
concentrez puţin concentrez bine
Mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
confuz organizat
Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt
urmărit…) ma afectează
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte mult deloc
Abilităţi sociale
Într-un grup mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nesigur încrezător
Să-mi spun propriile idei într-un grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte dificil uşor
A interacţiona cu alţi oameni din grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte dificil uşor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ciudat confortabil
4
© Birgit Elsayed-Glaser 2008
5
Training de Terapie Ocupaţională Manual
Modul 1
Grup 1
z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi
să aveţi timp pentru detalii interesante!
z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să
desenezi....
z Dacă trebuie să luaţi o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod
democratic (majoritatea simpla câştigă)
z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu
cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată
şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare
are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat.
z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative
care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi
spectatorii.
z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, incercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
5
Modul 1
Grup 2
z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi
să aveţi timp pentru detalii interesante!
z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să
desenezi.....
z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile) şi apoi votaţi în mod
democratic (unica majoritate câştigă)
z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu
cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată
şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare
are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat.
z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative
care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi
spectatorii.
z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
6
Modul 1
Grup 3
z Este nevoie de un schelet? ( sau doar vei face o gramadă şi o vei lăsa să crească?
z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi
să aveţi timp pentru detalii interesante!
z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să
desenezi.....
z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod
democratic (unica majoritate câştigă)
z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu
cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată
şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare
are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat.
z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative
care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi
spectatorii.
z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
7
Modul 1
Grup 4
z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi
să aveţi timp pentru detalii interesante!
z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să
desenezi.....
z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod
democratic (unica majoritate câştigă)
z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (dati-va puţin timp; cu
cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată
şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare
are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat.
z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative
care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi
spectatorii.
z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
8
Modul 1
Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucțiuni pas cu pas
9
Modul 1
17 vopseşte
18 rezultatul tău
10
Modul 1
11
Modul 1
z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală?
– compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă?
12
Modul 1
Te rog să răspunzi la aceste întrebări imediat după terminarea muncii tale în grup
Starea mentală
Eu mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
deloc bine bine
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nesigur încrezător
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fără energie plin de energie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
obosit foarte activat
Abilităţi cognitive
Pot să mă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
concentrez puţin concentrez bine
Mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
confuz organizat
Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt
urmărit…) ma afectează
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte mult deloc
Abilităţi sociale
Într-un grup mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nesigur încrezător
Să-mi spun propriile idei într-un grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte dificil uşor
A interacţiona cu alţi oameni din grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte dificil uşor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ciudat confortabil
13
© Birgit Elsayed-Glaser 2008
14
Training de Terapie Ocupaţională Manual
Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru
munca în grupuri mici (TO3)
2. Discuţii în plenară
Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţele din grupul lui/al ei.
3. Tema 1
Handout 3/2 Tema 1
15
Modul 2
2. Discuţii în plenară
(întrebări care pot fi adresate participanţilor)
Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţa din cadrul grupului său:
z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală?
– compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă?
z Ai face un grup asemănător cu utilizatori de servicii? Crezi că este posibil? Ce ai face diferit?
3.1. Experienţe:
16
Modul 2
Grup 1
Are o sarcină clară, puţine decizii de luat (nu ce putem face, ci doar cum putem face)
Grup 2
Majoritatea oamenilor vor considera mai greu de făcut o figurină/figură umană decât să creeze un
animal; dacă incluzi în sarcina ta ca figura să exprime ceva, participanţii vor trebui să se confrunte
cu emoţii, ceea ce poate fi o provocare specială. (posibilităţi ulterioare: vrei să faci portretul unei
persoane existente?)
Grup 3
Mai dificil încă este faptul că munca non – figurativă nu oferă nici o structură (e.g. dacă faci un animal
toată lumea poate să-şi imagineze, o sculptură non-figurativa nu are formă predeterminată, nu poţi
să ţi-o imaginezi – ceea ce sperie pe mulţi oameni).
Grup 4
Foarte deschis; multe decizii, multe planificări – implică abilităţi avansate ale grupului, cognitive şi
sociale. Este necesar un grup activ.
z Un grup similar ar fi practicabil cu diferite tipuri de utilizatori, sunt multe posibilităţi pentru a-l
adapta la nevoi speciale. (ex. Să fie făcut “mai sigur” sau mai provocator)
z Un factor de dezvoltare a grupului este timpul – proiectele mai mari sunt în general mai uşoare
(şi mai activatoare) decât cele mai mici; cu timp suficient aceste grupuri pot fi realizate cu
diferite categorii de utilizatori de servicii.
z Putem sprijini rezultatul / realizarea unui proiect prin furnizarea de instrumente auxiliare cum
ar fi şabloanele sau artefactele (ex. Dacă sarcina este să ataşezi o serie de rânduri de hârtie pe
sculptură, poţi folosi diferite culori de ziar pentru a face fiecare rând vizibil), cadre.
ex. Fă un peisaj, pregăteşte o schiţă şi lasă participanţii să decidă cu privire la
detalii – conturarea copacilor, apei, animalelor, oamenilor...
z Cu cât este mai structurat, cu atât este mai uşor
ex. Dacă faci un grup pentru clienţi care suferă de dementa precoce trebuie să
oferi instrucţiuni exacte, cum ar fi “foloseşte sticlele de plastic pentru a construi
un turn” – fiecare pas din proces ar trebui să fie planificat din timp şi bine descris –
cu cât este mai puţin structurat, cu atât este mai provocator (ex. pentru oameni cu
tulburări nevrotice, oameni în proces de recuperare)
z Lasă spaţiu pentru gândire creativă cât mai mult posibil,
ex. Permite spaţiu pentru ideile şi deciziile participanţilor. Este mult mai interesant şi
motivant să participi la un proiect în care poţi construi, decât doar să urmezi
instrucţiuni. Vrei ca clienţii tăi să-şi testeze propriile resurse şi să se simtă capabili din
nou.
ex. clienţii depresivi întodeauna creează (şi au despre ei) impresia că nu pot să aibă
nici o idee – oferă-le un început şi s-ar putea să te suprindă!
z Utilizatorii sunt partenerii tăi – poţi să ai încredere că au idei deşi va trebui să-i ajuţi să ajungă
la ele.
z Pentru clienţii aflaţi într-o criză severă, fă un grup mai mic (3, maxim 4 oameni)
17
Modul 2
z Creează
Decizii cu privire la caracteristicile fizice şi personale (ale sculpturii)
Metoda: brainstorming cu Flip-Chart, decizii luate prin vot
z Planifică
Decide cu privire la dimensiuni şi materiale
Fă o schiţă (sau un model de hârtie sau lut)
Cu poze: fă un plan care oferă o imagine generală a proiectului pe care o poţi folosi mai
târziu să introduci noi membri in grup
z Construieşte
Munceşte în grupuri mici
Pregăteşte un plan de lucru şi împarte sarcinile pentru grupurile mici (cu cât participanţii
sunt mai bolnavi, cu atât sarcinile sunt mai mici; prezintă instrucţiunile clar şi scurt şi
repetă-le des)
z Reflectă
Discută proiectul împreună – ce s-a întâmplat azi, cum arată (ce se va întâmpla data
viitoare)
Pregăteşte întrebări asemănătoare cu cele de mai sus
Oferă feedback participanţilor – cum a fost implicarea lor? Au interacţionat în grupurile
mici? Invită membrii grupului să-şi ofere feedback fiecare (ex. un membru care estimează
contribuţia sa la proiect ca fiind redusă ar putea descoperi că ceilalţi o percep diferit)
Vorbeşte despre tensiuni şi alte situaţii dificile din grup.
z Abilităţi cognitive (ex. concentrarea, perseverarea, atenţia, gândirea logică şi gândirea abstractă)
z Abilităţi sociale (interacţiunea cu alţi oameni, să-ţi laşi spaţiu ţie şi celorlalţi, să accepţi deciziile
grupului)
Abilitatea privind luarea deciziilor (într-o criză deciziile sunt întodeauna dificile; ex. utilizatorii
depresivi se simt foarte des “blank”, nu au acces la ideile lor; oamenii psihotici de cele mai multe ori
nu pot lua decizii din cauza ambivalenţei care este un simptom comun al bolii lor)
z Stima de sine (poţi să faci mai mult pentru aceasta dacă prezinţi public rezultatele grupului,
decorează instituţia ta sau fă o expoziţie)
18
Modul 2
z Numele activităţii
z Perioada de timp
z Materiale
19
Modul 2
z Măsuri
20
Modulul 3: Cadrul filozofic al
Terapiei Ocupaţionale (TO4)
Ideea de Terapie Ocupaţională a apărut în 1892 datorită Dr. Adolf Meyer, un emigrant elveţian care
a lucrat în psihiatrie în Statele Unite. A observat că ‘folosirea adecvată a timpului pentru desfăşurarea
unei activităţi utile şi satisfăcătoare s-a dovedit a fi o problemă fundamentală în tratamentul oricărui
pacient neuropsihiatric’. (Meyer 1922).
Din acest moment, TO s-a dezvoltat într-un mod uşor diferit peste tot în lume.
Termenul ‘Terapie Ocupaţională’ a apărut la începutul secolului 20, iar primele şcoli în Europa au
apărut în jurul anului 1940. TO se aplică azi în toate domeniile medicale, dar noi ne vom focaliza
asupra Sănătăţii Mintale.
Capacitatea de a acţiona este ceva de care avem nevoie în fiecare zi, în aproape fiecare moment
din viaţa noastră. Nu contează dacă vrem să ne facem o cafea sau vrem să avem success în carieră,
întodeauna vom avea nevoie de abilitatea de:
z a planifica o activitate,
z a o începe,
z a desfăşura activitatea într-un mod satisfăcător şi
z a finaliza activitatea cu succes (sau cel puţin să fii capabil să faci faţă unui rezultat negativ şi să
înveţi din el).
Aceasta este una din asumpţiile filozofice de bază ale Terapiei Ocupaţionale şi ‘a acţiona’ este
instrumentul principal pe care-l folosim cu clienţii noştri.
1. Calitatea vieţii
1.1. Discuţii în grupuri mici
Tema discuției: Ce înseamnă “calitatea vieții“ pentru tine?
Timp: 15 Minute
21
Modul 3
Calitatea vieţii este formată dintr-o serie de sentimente şi condiţii care cel mai des sunt relaţionate
între ele. De exemplu, doar a fi independent nu ne face fericiţi pentru că dacă nu putem să împărţim
viaţa şi sentimentele cu alţii, ne simţim singuri.
Vorbind cu alţi oameni, vom afla că semnificaţia calităţii vieţii este diferită pentru persoane diferite.
Sentimentul de mulţumire şi ce este necesar pentru a te simţi mulţumit este o percepţie foarte
personală.
Ex. Pentru o persoană care trăieşte în Europa de Vest ar putea fi foarte important să poată să trăiască
singur şi independent, în timp ce, într-o societate în care este normal să trăieşti impreună cu familia,
s-ar putea să fie altfel. Aceasta ne conduce direct la următorul subiect: una din cerinţele pentru o
calitate a vieţii satisfăcătoare este:
2. Independenţa
Sunt două tipuri diferite dar relaţionate de a înţelege independenţa.
z A fi capabil să ai grijă de tine, să ai încredere în tine, ceea ce include:
Aspecte de supravieţuire – grija pentru mâncare şi băutură, menaj, igienă personală
Abilitatea de a te mişca independent
Abilitatea de a-ţi asuma responsabilităţi (pentru tine, casă, familie)
şi
z A fi capabil (şi lăsat) să iei decizii personale cu privire la propria viaţă
Alegerea propriului stil de viaţă
Trăirea unor experienţe proprii
A face greşeli şi a învaţa din ele
A face ce vrei TU
Abilitatea de a trăi independent este un scop comun pentru Terapia Ocupaţională şi tratamentul
medical (în general) pentru că include abilitatea de a acţiona neasistat. Vom reveni mai târziu asupra
acestui aspect.
Pentru a include cea de-a doua asumpţie în tratamentul nostru este necesară o anumită atitudine
faţă de fiinţele umane, în general şi faţă de utilizatorii de servicii, în particular: să-i cunoşti şi respecţi
ca persoane egale, care au dreptul (ca noi toţi) să fie uneori încăpăţânăţi şi să facă greşeli, dar care au
şi abilitatea de a şti ce le face bine, de a învăţa şi a se dezvolta.
Este o regulă de bază pentru terapeuţii ocupaţionali să întâlnească clienţii acolo unde sunt. Aceasta
însemnă acceptarea deciziilor lor, dar în acelaşi timp să-ncerce să le arate posibilităţi de a merge mai
departe.
Caz:
Robert suferă de psihoză. I-a spus doctorului său la spital că nu vrea să participe la Terapie Ocupaţională,
pentru că este convins că nu prezintă nici un interes sau beneficiu pentru el să facă artizanat. Prefera să
stea o mare parte din zi în pat, ceea ce însă nu îl ajută să se simtă mai bine. Nu putea să se concentreze pe
o ocupaţie o anumită perioadă de timp, era agitat, motiv pentru care nu era uşor să lucrezi cu el.
După un timp, doctorul său a reuşit să-l convingă să participe la o primă consultaţie de Terapie
Ocupaţională. Mi-a zis că singurul lucru pe care şi-l poate imagina să-l facă în workshop-ul nostru este să
facă tigări, ceea ce era sigur că nu-i voi permite (în mod normal ar fi avut dreptate).
Am acceptat sugestia lui, pentru că întreaga echipă de terapie considera că ar fi important pentru
procesul lui de vindecare să-l ajutăm cu structurarea unei zile (să nu stea în pat), să-i antrenăm puterea de
concentrare şi atenţia şi în general să găsească mai multă linişte
22
Modul 3
Independenţa în cazul lui a însemnat auto-determinare, chiar dacă aceasta a însemnat doar să spună
‘Nu’ la orice sugestie primită. A fi capabil să-şi ruleze ţigările a fost un scop important, însemnând că are
mai mult control asupra vieţii lui, din nou.
Fiinţele umane sunt ciudate; chiar dacă ştim că ar fi mai înţelept să respectăm sugestiile altora (ex. un
doctor), nu vom face întotdeauna aşa.
Acesta este unul din motivele pentru care Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client. Pe
parcursul întregului proces terapeutic, dorinţele, nevoile şi scopurile clienţilor sunt în centrul gândirii
şi planificării noastre.
Noi considerăm utilizatorii de servicii ca parteneri egali, care sunt experţi în efectele bolii asupra
corpului, minţii şi vieţii lor. Ei singuri decid dacă vor sau nu să utilizeze în viaţa de zi cu zi ce învaţă
în terapie. Acesta este şi motivul pentru care folosim activităţi semnificative în tratamentul nostru –
asigură motivaţia necesară.
Pentru că definiţia ‘calităţii vieţii’ şi definiţia ‘independenţei’ este foarte personală, nu putem să
o definim noi pentru altcineva şi să stabilim scopurile pentru ei. Putem totuşi sprijini dezvoltarea
dorinţelor, pentru că mulţi dintre clienţi nu-ndrăznesc să-şi dorească ceva – sunt siguri că nu este
posibil să atingă scopurile propuse. Un prim pas important în tratamentul nostru este să-l ajutăm să-
şi dezvolte stima de sine şi să descopere că este competent în planificarea şi desfăşurarea activităţilor.
z Mediul social –
Include circumstanţele sociale în care trăim, statutul financiar, status-ul social al familiei;
ex: o persoană care vine dintr-o familie înstărită s-ar putea să nu aibă nevoia financiară
de a câştiga bani; va fi diferit pentru cineva care trăieşte în condiţii sărace şi trebuie să
muncească pentru a supravieţui
23
Modul 3
z Mediul cultural –
trăim într-o societate; suntem modelaţi de reguli sociale, idei spirituale şi valori care sunt
importante pentru oamenii din jurul nostru
ex: într-o societate în care este un standard ca toată lumea să călătorească în străinătate în
vacanţa sa anuală, cineva care nu-şi permite acest lucru poate uşor să se considere sărac
(gândeşte-te la toate răspunsurile pe care trebuie sa le dai la întrebarea ‘unde ai fost în
vacanţa?’). În alte societăţi, aceasta s-ar putea să nu fie deloc importantă.
z Mediul fizic –
înseamnă condiţiile fizice în care noi trăim; ce avem în casă/apartament, posibilităţi de
deplasare – transport public
ex: pentru o persoană într-un scaun cu rotile independenţa va depinde şi de cât de
adaptat este mediul său pentru persoane cu disabilităţi.
z Rolurile de viaţă –
roluri în familie (mamă, fiu,...), roluri la locul de muncă (manager, doctor...); roluri temporare
(pacient, “idiotul”?, ...)
vin cu anumite expectanţe, pot să ofere un sens vieţii, pot oferi suport sau provocări
ex: se presupune că o mamă se-ngrijeşte de copiii ei; dacă nu reuşeste cel puţin unii
oamenii o vor considera o mamă ‘rea’ şi ‘neiubitoare’
Caz:
Barbara este o femeie în vârstă de 40 de ani cu psihoză afectivă. Cea mai apropiată persoană este mama
ei şi Barbara are nevoie de sprijinul ei – ex. Când nu îndrăzneşte să meargă singură la programări la doctor
pentru că s-ar putea să se împiedice şi să cadă sau când nu poate să facă duş fără nimeni aproape, de
frică să nu aibă o criză. Momentan, împarte un apartament cu încă doi utilizatori de servicii şi merge să
muncească pentru un proiect 4 ore în fiecare zi.
A venit la mine pentru că şi-a dorit să devină mai independentă şi vroia să înveţe cum să gătească. A
învăţat repede şi în curând a reuşit să gătească singură pe baza unei reţete dintr-o carte, motiv pentru
care am încercat să facem ca gătitul să devină parte din viaţa ei de zi cu zi. Am ales o ‘zi de gătit’ din
săptămână, am ales o reţetă împreună şi am optat pentru un meniu simplu. Aceasta a fost acum aproape
un an şi a funcţionat doar de 3-4 ori.
În acelaşi timp, Barbara şi mama ei îşi exprimă nemulţumiri una faţă de cealaltă – Barbara se plânge
că mama ei nu-i oferă mai multă libertate, aruncă lucruri din camera ei când face curat fără să-i ceară
părerea. Mama se plânge că suportul pe care trebuie să-l ofere fiicei ei o depăşeşte.
Barbara are abilitatea de a găti şi-i place, dar pentru a se folosi de această abilitate în viaţa ei de zi cu zi va
trebui să-şi redefinească rolul ei de viaţă. Cât timp rămâne în rolul de ‘săraca, incapabila fiică’, mama ei nu
va putea să aibă încredere în abilităţile ei şi să-i ofere mai mult spaţiu.
24
Modul 3
Acest caz clarifică faptul că, includerea rudelor în munca noastră este utilă şi necesară. A trăi cu
o familie poate să fie constructiv şi suportiv, dar în acelasi timp şi dificil şi destructiv – pentru toţi
membrii, nu doar pentru clientul de care ne ocupăm.
Pe fondul acestor asumpţii, Terapia Ocupaţională priveşte mai în detaliu ceea ce-nseamnă:
4. Activitatea /Ocupaţia
La o examinare mai detaliată a ocupaţiilor din viaţa noastră, ele pot fi împărţite în 3 categorii:
z autoîngrijire
funcţii fizice de bază necesare pentru a supravieţui, cum ar fi: păstrarea igienei corporale,
hrana, mobilitatea; reglarea afacerilor personale
z productivitate
munca, şcoala sau orice activitate care contribuie la societate – sau într-o familie - şi
îngrijirea casei
z timp liber
timp liber activ, recreerea şi prezenţa unei vieţi sociale
Această clasificare poate fi doar o sugestie, deoarece unele activităţi pot să aparţină de diferite
categorii, pentru oameni diferiţi – ex. gătitul ar fi autoîngrijire pentru majoritatea dintre noi, pentru
cineva care lucrează ca şi bucătar poate fi muncă.
Acest instrument poate fi folosit de întreaga echipă terapeutică, nu doar de terapeutul ocupaţional
– oferă un cadru pentru fiecare manager de caz.
Pe lângă această clasificare a ocupaţiei, TO analizează activităţi pentru a afla exact unde este problema.
Pentru a îndeplini o ocupaţie (ex. menajul) trebuie să desfăşori anumite activităţi (să faci curat, să
menţii ordinea, să mergi la cumpărături); aceste activităţi implică o serie de sarcini (ex: să faci curat:
planificarea, curăţarea podelei; măturarea; aducerea unei găleţi, apă şi săpun; spălarea podelei).
Pentru a îndeplini fiecare sarcină sunt necesare anumite abilităţi (a fi capabil să iei o decizie şi a avea
motivaţia să-ncepi, putere de concentrare, perseverenţă).
În terapie vom găsi posibilităţi de antrenare a acestor abilităţi. În funcţie de situaţie şi starea mentală
actuală a utilizatorului de serviciu, vom folosi întreaga activitate (spălarea podelei), sarcinile care sunt
parte din activitate (măturarea podelei şi găsirea unui sistem pentru a include şi ‘colţurile negre’) sau
vom adapta alte activităţi pentru a dezvolta abilităţile necesare (poţi dezvolta puterea de concentrare
prin jocuri, activităţi creative…).
25
Modul 3
Uneori, va fi necesar şi să adaptăm mediul pentru a determina oamenii să desfăşoare activitatea – ex.
dacă nu este găleată în casă, va trebui mai întâi să cumpărăm (ceea ce ar putea fi o altă problemă pe
care trebuie să îl învăţăm cum se rezolvă).
26
Modul 3
Calitatea vieţii
Discuţii în plenară
z A te simţi energic
z A fi mândru de tine
z A face sex
z A fi capabil să simţi
z ....etc.
27
Modulul 4: Terapia Ocupaţională în
Psihiatrie (TO5)
Pentru a atinge o calitate a vieţii satisfăcătoare oamenii au nevoie să fie capabili să acţioneze.
Pentru aceasta, cu toţii avem nevoie de anumite abilităţi; în Terapie Ocupaţională ne focalizăm pe
următoarele:
z încredere în sine, stimă de sine
z abilitatea de a lua decizii
z responsabilitate pentru propria persoană
z conştientizarea realităţii
z putere de concentrare, atenţie, perseverenţă
z toleranţa la frustrare
z gestionarea fricii, tensiunii şi agresivităţii
z exprimarea emoţiilor
z conştientizarea corporală
z comunicare şi abilităţi sociale
z potenţial şi energie
z motivaţie
(Aceste scopuri au fost dezvoltate de Echipa TO/Spitalul General din Viena / Departmentul de Psihiatrie
al Clinicii; v. Cap. 13)
Terapia foloseşte mai ales activităţi selectate pentru a antrena diferite abilităţi care sprijină procesul
de vindecare al unei persoane cu probleme de sănătate mintală.
Astfel ne concentrăm asupra resurselor pe care o persoană le are, pentru că, într-o criză, oamenii au
tendinţa să uite că sunt persoane capabile, care au cunoştinţe şi anumite abilităţi speciale, foarte
personale. În majoritatea cazurilor o primă abordare este să te descoperi într-un mod pozitiv.
Ne vom concentra asupra scopurilor pe care le definim împreună cu utilizatorii de servicii, vom adapta
contextul, activitatea şi materialele folosite, pentru a le atinge.
1. Context
z Terapia Individuală
este “concentrată”, permite muncă individuală şi foarte intensivă
dacă clientul este foarte bolnav, nu este capabil să se descurce singur, cu nevoi speciale
înainte de externare, pentru a putea să vorbească despre viaţa de zi cu zi în afara spitalului,
să găsească o structură a zilei acasă, poate să fie pregătit pentru posibilele probleme
la intervale mai reduse acasă sau în spital, să vorbească despre scopuri şi realizări
z Terapie Individuală în grup
Este un context special al TO, unde mai mulţi utilizatori muncesc la proiectele individuale
în prezenţa unui terapeut (max. 6-7 persoane la un singur terapeut); de cele mai multe ori
în combinaţie cu tehnici creative
Pentru a putea participa, utilizatorul are nevoie de o minimă autonomie în conducerea
unei activităţi, are nevoie de abilitatea de a respecta reguli
29
Modul 4
Oferă un spaţiu pentru acţiune care poate fi planificat şi condus într-un mod foarte
individual (fie foarte uşor şi, foarte probabil, cu success – fie foarte dificil şi provocator).
Spaţiu pentru a lua legătura cu alţi utilizatori – fiecare rezultat al muncii va fi văzut şi
comentat de ceilalţi (şi care poate fi folosită de către terapeut) – cu cât este mai mare
piesa realizată, cu atât mai multe sunt comentariile; de asemenea: cere ajutor vecinului
tău)
Contactul cu terapeutul poate fi adaptat – cel puţin “bună ziua” şi “la revedere”; contact
pasiv şi activ (de la aşteptarea inactivă ca terapeutul să ajungă, până la solicitări active de
sprijin)
Poate fi primul pas înainte de munca în grup sau într-un context nou
Necesită pregătire mai puţină a terapeutului, dar schimbări constante în angajamentul cu
diferite persoane şi tehnici
z Grupuri
Focus pe comunicare şi abilităţi sociale
Mai provocator şi din cauza asta uneori mai dificil pentru clienţi
Oferă posibilitatea de a se centra pe scopuri speciale sau grupuri centrate pe diagnostic
Oferă posibilitatea de a face ca rezultatul să fie văzut de ceilalţi – în decorarea spitalului,
realizarea de expoziţii, gătit pentru alţii
2. Aspecte cheie în TO
Terapeuţii ocupaţionali folosesc diferite tipuri de activităţi în munca lor. Alegem materialul şi
activitatea în funcţie de posibilităţile instituţiei, grupul de utilizatori cu care lucrăm sau nevoile
speciale la care vrem să raspundem.
În folosirea tehnicilor creative putem forma diferite abilităţi, dar în plus putem folosi faptul că “a crea”
este un proces plăcut, inventiv. Diferitele proprietăţi ale materialelor pot fi folosite în terapia noastră,
la fel şi efectul psihomotor şi senzorio-motor pe care acestea îl au.
Creativitatea este necesară tot timpul în viaţa de zi cu zi (ex. pentru a rezolva probleme) –
să te descoperi ca o persoană creativă este util în multe situaţii;
Lucrul de mână facilitează abilităţile cognitive; ex. dacă cineva nu se concentrează asupra
sarcinii, obiectul va avea erori şi se va dărâma; fără suficientă răbdare calitatea va avea de
suferit
Să obţii ceva dintr-un material necesită abilităţi motorii; - uneori putere (tăierea lemnelor),
uneori sunt cerute mişcari foarte fine şi delicate (cusutul)
A lucra cu materiale înseamnă să le atingi şi să le simţi – poate fi plăcut sau înspăimântător,
calmant sau stimulativ
Să lucrezi cu mâinile are o influenţă asupra energiei din corp – ex. un client agitat sau
agresiv ar putea să-şi reducă tensiunea prin muncă fizică care presupune efort intens (să
tai o scândură mare de lemn, să modelezi lut), în timp ce un client lipsit de entuziasm
sau motivaţie ar putea primi un impuls prin muncă uşoară şi energizatoare (ex. vopsitul
mătăsii cu o perie mare)
O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi stima de sine; poate fi
arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude – pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor
ca persoană capabilă.
30
o O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi
stima de sine; poate fi arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude –
Modul 4
pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor ca persoană capabilă.
31
Modul 4
Deşi abilităţile cognitive cum ar fi puterea de concentrare, atenţia şi răbdarea pot fi antrenate perfect
cu tehnici creative, uneori însă sunt necesare alte tehnici. Pentru că TO este centrată pe client,
întodeauna încercăm să urmărim dorinţele şi abilităţile clienţilor. Un tânăr s-ar putea simţi capabil să
participle la un curs de informatică dar să fie amuzat de ideea de a picta. Alte posibilităţi de training
cognitiv sunt:
Jocurile sunt un mediu excelent pentru a antrena abilităţile sociale. Utilitatea adiţională a jocurilor
este că participanţii se amuză. (Aveţi grijă că, mai ales persoanelor psihotice, le este foarte dificil să
mintă sau să ascundă ceva)
Sunt baza vieţii de zi cu zi şi de aceea şi foarte importante. Activităţile din viaţa de zi cu zi pot fi
folosite într-o terapie individuală pentru a învăţa de exemplu:
Să se îmbrace singur
Să facă duş, să se îngrijească de igiena corporală
Să facă patul, să îşi împacheteze hainele, menaj
Să gătească
Să se plimbe (în spital, afară, să meargă la cumpărături...)
Să folosească transportul public
Sau în grupuri ca:
(regulat) grupuri pentru plimbări
excursii (folosirea transportului public, participarea la viaţa culturală)
grupuri pentru gătit
petreceri – pregătirea, invitarea oamenilor, decorarea....; a păstra contactul cu realitatea
(petreceri spirituale, aniversări, expoziţii...)
Training-ul activităţilor de rutină poate fi combinat cu grupurile creative – dacă vrei să organizezi o
expoziţie cu un grup creativ, poţi planifica şi organiza evenimentul cu ajutorul unui grup pentru gătit.
Deasemea, mergi la o plimbare cu clienţii tăi (pentru a intra în contac cu natura, mediul) şi colectează
materiale caracteristice sezonului. După plimbare ai putea face un colaj cu aceste materiale, aducând
natura şi sezonul în spital.
32
Modul 4
Integrarea senzorială înseamnă procesarea informaţiilor prin intermediul simţurilor de bază pe care
le avem – sistemul tactil (atingerea), sistemul vestibular (simţul mişcării) şi sistemul proprioceptiv
(simţul poziţiei). Conceptul de integrare senzorială (prima dată utilizat de Jean Ayres) este foarte
folosit de terapeuţii ocupaţionali care lucrează cu copii. În ultimii ani, a devenit mai important in
psihiatrie folosirea elementelor IS pentru că este posibil să se observe că utilizatorii de servicii sunt
chiar foarte des hiper- sau hipo – senzitivi în unul sau mai multe din simţurile lor (ex: o persoană cu
hipo-senzitivitate tactilă va avea o toleranţă ridicată neobişnuită la stimuli din mediu – va avea pe el
două jachete vara, nu va simţi frigul şi căldura; va parea ciudat în abilităţile motorii fine,...). Ideea de
integrare senzorială în terapia noastră înseamnă a stabili anumiţi stimuli senzoriali specifici pentru a
oferi clientului posibilitatea să înveţe o reacţie adecvată la ei.
Fără a intra în detalii cu privire la conceptul de IS, este uşor şi recomandat să foloseşti unele elemente
ale IS. Pune următorii itemi în camera ta de lucru şi lasă clienţii tăi să-i folosească cât doresc – îi vor
folosi şi le va plăcea.
Scândură pentru mers - Pentru a merge pe ea cu picioarele goale – stimuli puternici sau
fini. Scânduri sau poteci (în grădină) care stimulează simţul tactil şi proprioceptiv.
33
Modul 4
Saltele şi greutate - Umple feţe de perne sau ceva similar cu fasole sau un material similar
de greu; clientul se aşează pe saltea şi poate controla unde şi câtă greutate el/ea doreşte să
fie sub corpul lui – folosind aceasta, vei observa că după tratament oamenii sunt capabili
să se concentreze mai bine şi în general sunt mai calmi.
--> stimularea simţurilor tactile şi proprioceptive
Munca şi abilitatea de a obţine un loc de muncă şi a-l păstra este un scop important pentru majoritatea
oamenilor. A munci înseamnă a participa şi contribui la viaţa socială ceea ce ne oferă un sentiment de
apartenenţă şi ne face să ne simţim utili.
Terapia prin muncă înseamnă să creezi posibilităţi pentru ca utilizatorii de servicii să:
În ce priveşte terapia prin muncă există o problemă importantă care trebuie avută în vedere: vrem să
le oferim suport dar nu să ne folosim de clienţii noştri şi de munca acestora în interesul nostru.
Singurii oamenii care trebuie să beneficieze de pe urma produsului rezultat din Terapia Individuală în
cadrul grupului, grupurilor sau terapiei prin muncă sunt utilizatorii de servicii. Dacă un produs este
vândut atunci clientul trebuie să fie informat şi să primească banii aferenţi.
34
Modulul 5: Analiza activităţilor,
materialelor şi tehnicilor (TO6)
Pentru a descoperi ce activităţi sau materiale ne ajută să ne atingem scopurile, trebuie să ştim ce
efect vor avea asupra clientului şi ce abilităţi sunt necesare pentru a le desfăşura.
În analiza unei activităţi care creează o problemă pentru clientul nostru, putem afla în ce constă
exact problema; aceasta ne permite să antrenăm abilităţi specifice implicate în sarcina sau situaţia
problematică (putem folosi diferite materiale sau activităţi). Ulterior vom realiza întâi sarcina şi apoi
toată activitatea.
Dacă planificăm o activitate pentru utilizatorii de servicii, cunoştinţele despre abilităţile necesare şi
despre efectul diferitelor materiale sau tehnicilor artizanale ne permit să urmărim scopuri terapeutice
precise.
De exemplu: Dacă ştii că pictatul unor tablouri mari în comun, utilizând perii mari activează şi
favorizează comunicarea, poţi să alegi această activitate pentru clienţii care au nevoie (poate pentru
un grup de oameni în care majoritatea suferă de depresie).
Pe de altă parte, pictatul unor tablouri mici utilizând perii mici sau creioane, facilitează puterea
de concentrare şi răbdarea (poţi utiliza această activitate pentru clienţi mai agitaţi pentru că a te
concentra pe ceva are şi efecte calmante).
A şti la ce să te aştepţi este util când alegi participanţii pentru un grup – relativ la număr şi diagnostic.
De asemenea vom obţine o idee mai bună despre cum să adaptam activitatea la nevoile clienţilor
noştri.
1. Analiza activităţii
Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică
z Fizice
z Cognitive
z Psihologice
z Interpersonale
Ultima parte a modelului se numeşte “potenţial pentru gradare”, ceea ce înseamnă posibilităţi pentru
sesiuni de follow up, pentru a face activitatea fie mai uşoară, fie mai provocatoare.
35
Modul 5
Se aplică şi în cazul tehnicii artizanale pe care o folosim. Înainte să recomandăm o tehnică pentru
client, ar trebui să ne gândim la caracteristicile ei. Este uşor sau complicat de învăţat, cât de mult/e
suport/ instrucţiuni sunt necesare? În ce momente pe parcursul muncii?
Cel mai bun (şi singurul) mod de analiză a activităţii şi a materialului este să o experimentezi personal.
Vom face un exerciţiu în grupuri mici.
4. Discuţii în plenară
Handout 6/4 Analiza – idei pentru discuţii
5. Temă
Handout 6/5 Temă 2
36
Modul 5
z Numele activităţii
z Materiale
37
Modul 5
z Adecvarea la diagnostic
z Precauţii
38
Modul 5
Analiza materialului
z Descrie: cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?
Analiza tehnicii
z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă?
39
Modul 5
Abilităţi necesare:
Fizice: Cognitive:
Senzaţia Atenţia
Integrare senzorială Concentrarea
Percepţia Utilizarea simbolurilor
Conştientizarea spaţiului Percepţia cauzei şi efectului
Planificare motorie Gândirea abstractă
Mişcări motorii grosiere Testarea realităţii
Mobilitate Luarea deciziilor
Echilibru Limbaj
Mişcări motorii fine Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor
Repetiţia Citit
Coordonarea Scris
Forţa Numere
Rezistenţă Orientare spaţială
Flexibilitate Conştientizarea timpului
Interval de mişcări Memoria
Postura Nivelul de cunoştinţe
Ritmul Stabilirea obiectivului
Planificarea
Organizarea
Imaginatia
Creativitatea
Logica
Rezolvarea de probleme
Psihologice: Interpersonale:
Exprimarea sentimentelor Indivizi sau grup/mărimea grupului
Controlul sentimentelor Sexe mixte sau segregate
Toleranţa la frustrare Comunicare
Mecanisme de coping la presiune Cooperare
Sublimare Competiţie
Explorarea/Jocul Negociere
Toleranţa la risc Împărtăsire
Încredere Compromis
Independenţă Structură
Pasiv sau activ Reguli
Creativitate Interactiune
Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Varietate de relaţii
Responsabilate Implicare
Inplicare Oportunităţi de rol
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
40
Modul 5
z Materiale şi echipament
z Context
z Activităţi conexe
41
Modul 5
1. Crează un vas de lut cât poţi de înalt. Foloseşte tehnica bobinării, urmând
instrucţiunile pas cu pas. Foloseşte linguri mici şi mari ca instrumente
Timp: 20 Min.
z analiza activităţii
foloseşte cadrul handout-ului şi marchează diferitele abilităţi necesare pentru activitate
descrie activitatea, împrejurările şi posibilităţile de îmbunătăţire
z analiza materialului
descrie: cum simţi lutul? Ce emoţii vizează?
care sunt avantajele / dezavantajele materialului
ce a fost dificil în creeare vasului? Ce a fost uşor?
z analiza tehnicii
descrie: tehnică uşoară sau dificilă?
calmantă sau activatoare?
Cum a fost să lucrezi cu instrumentele pe care le-ai avut?
42
Modul 5
43
Modul 5
z Numele activităţii
Bobinarea unui vas de lut cât mai înalt posibil; foloseşte ca instrumente instrucţiunile şi lingurile.
Limita de timp: 20’.
z Materiale
Lut
z Adecvarea la diagnostic
Potrivit pentru toate tipurile de boli, adaptează design-ul sarcinii la gradul de severitate al bolii
participanţilor.
Verifică dacă există posibilitatea de a arde piesele rezultate din muncă şi posibilitatea de a
colora materialele (emaila).
z Precauţii
Unii oameni ar putea considera lutul ca fiind “murdar” – de obicei este mai puţin lut alb decât
roşu sau negru.
Lutul s-ar putea să devină prea uscat (şi să se spargă) sau prea ud – puncte de sprijin!
Costum de protecţie (şorţuri).
44
Modul 5
Analiza materialului:
z Descrie: Cum te simţi să atingi şi să prelucrezi materialul? Ce emoţii declanşează?
Lutul este un material foarte moale şi maleabil.
Senzaţia la atingerea lutului poate fi descrisă ca: rece, moale, unsuroasă, murdară, netedă,
dură (depinde de calitatea lutului, maleabilă sau aspră).
Lutul îndoit se va simţi diferit de lutul maleabil, în general va fi mai consistent şi va avea
nevoie de mai puţină apă pe parcursul muncii.
Analiza tehnicii
z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă?
Bobinarea este uşoară, dar cu cât este mai subţire bobina, cu atât devine mai dificilă.
De asemenea, devine mai dificil pe măsură ce vasul devine mai înalt. Unii oameni au
tendinţa să facă bobinele perfecte şi le rotesc foarte mult. Astfel, devin uşor foarte
uscate şi se sparg sau sunt mult mai greu de lipit. Este mai uşor să foloseşti lut îndoit
decât unul maleabil, pentru că lutul maleabil se usucă mai repede şi este, în general,
mai moale. Pe măsură ce pereţii devin mai înalţi scade rezistenţa.
45
Modul 5
Abilităţi necesare:
Fizice: Cognitive:
Senzaţia Atenţia
Integrare senzorială Concentrarea
Percepţia Utilizarea simbolurilor
Conştientizarea spaţiului Percepţia cauzei şi efectului
Planificare motorie Gândirea abstractă
Mişcări motorii grosiere Testarea realităţii
Mobilitate Luarea deciziilor
Echilibru Limbaj
Mişcări motorii fine Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor
Repetiţia Citit
Coordonarea Scris
Forţa Numere
Rezistenţă Orientare spaţială
Flexibilitate Conştientizarea timpului
Interval de mişcări Memoria
Postura Nivelul de cunoştinţe
Ritmul Stabilirea obiectivului
Planificarea
Organizarea
Imaginaţia
Creativitatea
Logica
Rezolvarea de probleme
Psihologice: Interpersonale:
Exprimarea sentimentelor Indivizi sau grup/mărimea grupului
Controlul sentimentelor Sexe mixte sau segregate
Toleranţa la frustrare Comunicare
Mecanisme de coping la presiune Cooperare
Sublimare Competiţie
Explorarea/Jocul Negociere
Toleranţa la risc Împărtăşire
Încredere Compromis
Independenţă Structură
Pasiv sau activ Reguli
Creativitate Interacţiune
Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Varietate de relaţii
Responsabilitate Implicare
Inplicare Oportunităţi de rol
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
46
Modul 5
Sarcina include limită de timp – testarea realităţii pentru abilităţile de muncă (urmărirea
instrucţiunilor, sincronizarea, coping la stres etc.).
Sarcină fără limită de timp/ specificaţii precise - mai confortabilă, un început bun pentru munca
cu material, aplicabilă în orice context.
z Materiale şi echipament
Material – lutul îndoit oferă mai multă stabilitate piesei rezultate din munca dvs.
Instrumente – cu instrumente din lemn ar putea fi mai uşor de prelucrat pentru unii.
z Context
Terapie Individuală - oferă cel mai intensiv sprijin (vor beneficia de ea oamenii cu tulburări mai
severe).
Grup – existenţa unui scop comun într-un grup (“cât mai înalt posibil”) ar putea genera
concurenţă şi ar putea fi folosit pentru un joc/concurs (ex. Cine face cel mai înalt vas?).
Muncă afară (la soare - poate cineva trece prin zonă şi reacţionează)
Terapie Individuală – repetă activitatea, creşte nivelul cerinţelor (ex. calitatea vasului, forma, fă
o schiţă cu dimensiuni şi respectă planul).
Terapie individuală în cadrul unui grup – muncă individuală cu lut (alte forme şi tehnici alese
de fiecare participant).
Grup – pune toate vasele în acelaşi loc şi foloseşte-le pentru un proiect comun.
47
Modul 5
z Numele activităţii
z Materiale
48
Modul 5
z Adecvarea la diagnostic
z Precauţii
49
Modul 5
Analiza materialului:
z Descrie: Cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?
Analiza tehnicii
z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă?
50
Modul 5
Abilităţi necesare:
Fizice: Cognitive:
Senzaţia Atenţia
Integrare senzorială Concentrarea
Percepţia Utilizarea simbolurilor
Conştientizarea spaţiului Percepţia cauzei şi efectului
Planificare motorie Gândirea abstractă
Mişcări motorii grosiere Testarea realităţii
Mobilitate Luarea deciziilor
Echilibru Limbaj
Mişcări motorii fine Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor
Repetiţia Citit
Coordonarea Scris
Forţa Numere
Rezistenţa Orientare spaţială
Flexibilitatea Conştientizarea timpului
Interval de mişcări Memoria
Postura Nivelul de cunoştinţe
Ritmul Stabilirea obiectivului
Planificarea
Organizarea
Imaginaţia
Creativitatea
Logica
Rezolvarea de probleme
Psihologice: Interpersonale:
Exprimarea sentimentelor Indivizi sau grup/mărimea grupului
Controlul sentimentelor Sexe mixte sau segregate
Toleranţa la frustrare Comunicare
Mecanisme de coping la presiune Cooperare
Sublimare Competiţie
Explorarea/Jocul Negociere
Toleranţa la risc Împărtăşire
Încredere Compromis
Independenţă Structură
Pasiv sau activ Reguli
Creativitate Interacţiune
Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Varietate de relaţii
Responsabilitate Implicare
Inplicare Oportunităţi de rol
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
51
Modul 5
z Design-ul sarcinii
z Materiale şi echipament
z Context
52
Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7)
O tehnică structurată furnizează instrucţiuni pas cu pas; ar putea fi luate nişte decizii creative, dar
modul de desfăşurare al activităţii este clar de la început. La fel şi rezultatul – dacă legi o carte la
sfârşit vei obţine o carte. Tehnicile structurate sunt tehnici mai sigure; ele pot, cel puţin parţial, să fie
evaluate de utilizator înainte ca decizia de a începe să fie luată.
Exemple:
z Meşteşuguri precum legarea cărţilor, împletit/ţesut, împletitul coşurilor, cusut, munca cu lemn.
z Modelarea vaselor, a face ţigle sau a folosi mulaje de lut - a picta (mătase) pe baza unei schiţe.
z De asemenea: gătit după o reţetă simplă.
Tehnicile “libere” sunt exact opusul; nimic nu este stabilit sau sigur, si deasemenea: totul este posibil.
Exemple:
z Modelarea de sculpturi din diferite materiale (lut, lemn, nuiele, piatră etc.).
z Pictat (pe orice material).
z Scris.
z De asemenea: gătit fără reţetă (cumpără nişte ingrediente şi lasă grupul sau persoana să
decidă ce să gătească cu ele).
În funcţie de personalitate fiecare va tinde spre muncă structurată sau liberă. Acelora dintre noi
cărora le place o viaţă mai “sigură”, care au nevoie de multă siguranţă şi poate îşi planifică viaţa cel
mai probabil vor tinde spre o tehnică structurată. Pe de altă parte, cei mai “rebeli” dintre noi care au
nevoie de multă independenţă şi cărora nu le place să urmeze instrucţiuni, foarte des vor tinde spre
o tehnică liberă. Nu se aplică mereu, dar alegerea materialului şi a tehnicii este adesea o oglindă a
persoanei.
Într-o viaţă satisfăcătoare avem nevoie de ambele calităţi – trebuie să putem să facem planuri şi să
le respectăm dar, de asemenea, trebuie să putem să fim spontani şi suficient de flexibili pentru a
dezvolta idei proprii. Dacă pot doar să gătesc după reţetă dar nu am abilitatea să inventez ceva cu
ingredientele pe care le găsesc în frigider va trebui să arunc multă mâncare.
Este clar că o tehnică structurată oferă o garanţie mai mare a unui rezultat pozitiv pentru client. Într-o
terapie centrată pe client utilizatorul de serviciu trebuie să aleagă. Trebuie să decidem în funcţie
de situaţie ce este mai important: să ajutăm să fie posibil ce vrea clientul nostru sau să creştem
posibilitatea ca munca sa să fie un succes. Această decizie va depinde de utilizator, de contextul
situaţiei (dacă ai 7 clienţi la Terapie Individuală în cadrul unui grup şi 5 dintre ei au o “zi proastă” ai
putea înclina să iei decizia mai “sigură”), de terapeut şi de scopurile stabilite pentru terapie.
De exemplu, am putea avea un client care are nevoie să-şi planifice totul şi se simte limitat în deciziile
sale şi calitatea vieţii din cauza lipsei de flexibilitate şi inabilitatea de a avea încredere în propriile
idei. În aces caz am putea să-l încurajăm să accepte provocarea unei tehnici libere cu menţiunea ca
schimbarea să fie făcută cu paşi mici pentru a-i fi mai uşor.
Ex. O persoană căreia îi place să picteze dar este blocată de “teama unei foi goale” ar putea să înceapă cu
o schiţă. Următorul pas va fi să schimbe schiţa urmând propriile idei, apoi vom putea găsi subiecte sau
lucruri pe care vrea să le picteze etc.
53
Modul 6
Ex. O persoană careia îi place să picteze dar este blocat de “teama unei foi goale” ar
putea să inceapă cu o schiţă. Următorul pas va fi să schimbe schiţa urmând propriile
idei; apoi vom putea găsi subiecte sau lucruri pe care vrea să le picteze, etc.
2. Adaptarea activităţii folosite la starea mentală actuală
În timpul unei crize toată lumea simte şi este incapabilă să facă lucruri care în mod normal merg de la
2. Adaptarea activităţii utilizate stării mentale actuale:
sine. Utilizatorii de servicii s-ar putea să se simtă copleşiţi de zgomot şi alţi oameni, să nu fie capabili
să simtă propriul corp sau să le lipsească gândirea creativa care este necesară în găsirea soluţiilor la
În timpul unei crize toată lumea simte şi este incapabilă să facă lucruri care în mod
probleme.
normal În majoritatea
merg de la sine.cazurilor, abilitatea
Utilizatorii de luares-ar
de servicii a deciziilor
putea să esteseinhibată
simtă datorită
copleşiţiambivalenţei
de
care caracterizează
zgomot o tulburare
şi alţi oameni, să nu mentală sau datorită
fie capabili să simtă lipsei ideilorcorp
propriul şi încrederii.
sau sa leProcesele de gândire
lipseasca
sunt reduse
gândirea şi mulţicare
creativa clienţi descriu
este un sentiment
necesară de gol
în găsirea în capul
soluţiilor la lor pe când alţii
probleme. aud voci care fac să
În majoritatea
fie dificilă concentrarea.
cazurilor, abilitatea de luare a deciziilor este inhibată, datorită ambivalenţei care
caracterizează o tulburare mentală sau datorită lipsei ideilor şi încrederii. Procesele
de gândire sunt reduse; mulţi clienţi descriu un sentiment de gol în capul lor, alţii aud
2.1. Muncă
voci care de dificilă
fac să fie stabilizare
concentrarea.
Primul pas în terapia noastră ar trebui să fie unul de stabilizare care să ne ajute să le arătăm clienţilor
2.1.
noştri Muncăşi recuperarea
că acţiunea de stabilizare:
este posibilă. Să te descoperi într-un mod pozitiv are un rol liniştitor,
face posibilă creşterea curajului şi cultivă răbdarea faţă de procesul de vindecare. De asemenea,
facilitează
Primul pasrelaţia terapeut
în terapia - utilizator,
noastră dacăsă
ar trebui nufie
aşteptăm
unul deminuni de la clienţii
stabilizare, carenoştri dar lesă
ne ajută oferim
le puţin
timp să “ajungă”.
arătăm clienţilor noştri că actiunea si recuperarea este posibilă. Să te descoperi într-
un mod pozitiv are un rol liniştitor, face posibilă creşterea curajului şi cultivă răbdarea
Activităţile
faţă de stabilizare
de procesul sunt: Deasemenea facilitează relaţia terapeut - utilizator,
de vindecare.
dacă nu aşteptăm minuni de la clienţii noştri dar le oferim puţin timp să “ajungă”.
z Tencuieşte modele pentru lut
Activităţile de stabilizare sunt:
poate fi apucat;
rezultatul modele
Tencuieşte – o suprafaţă
pentru
lut netedă;
decorarea permite
Poate fi individuală
ocreativitate apucat .
o Rezultatul – o
suprafaţă netedă
o Decorarea permite
creativitate individuală
z Orice tehnică simplă dar decorativă (pictarea mătăsii cu efect de sare) care permite greşeli şi nu
Orice
este preatehnică simplă
copilăroasă dar
în ce decorativă
priveşte (pictarea matasei cu efect de sare), care
rezultatul.
permite greşeli şi nu este prea copilăroasă în ce priveşte
z Instrucţiuni simple şi clare – ex. gătitul “taie dovleceii rezultatul.
în bucăţi ca şi degetul tău de subţiri” -
Instrucţiuni simple şi clare – ex. gătitul “taie dovleceii în bucăţi ca şi degetul
oferă instrucţiunile doar pas cu pas.
tău de subţiri”; oferă instrucţiunile doar pas cu pas
z Grupuri cu puţine decizii de luat, acţiuni pre-planificate care
Grupuri cu putine decizii de luat, acţiuni pre-planificate care pot fi urmate pas
pot fi urmate pas cu pas.
cu pas.
z Schiţe
Schiţe Mandala
Mandala – favorizează puterea de concentrare,
Coş împletit
calmul. cu–unfavorizează
cadru fix puterea de concentrare, calmul
o Calmează
z Coş împletit şi structurează
cu un cadru fix:
o Permite greşeli
calmează şi structurează; şi totuşi rămâne un coş care
permite poate fi folosit
greşeli şi totuşi rămâne un coş care poate fi
o Permite compoziţie creativă cu culori
folosit;
permite compoziţie creativă cu culori.
Încă de la-nceput – chiar şi cu o activitate de stabilizare – este important să laşi spaţiu pentru
decoraţiuni sau forme individuale. Să urmeze o instrucţiune clară şi să conducă o activitate poate fi
un succes, să obţină un produs în culorile care-i plac este altul. Decorarea individuală creşte relaţia
cu manopera – o scrumieră a cărei culoare se potriveşte cu decorul din camera mea este “a mea”, nu
este o scrumieră oarecare.
După acest prim pas de stabilizare este necesară mai multă provocare – pentru că viaţa este o
provocare constantă pentru noi. Este important să nu ne subestimăm clienţii, utilizatorii de servicii
fiind de cele mai multe ori oameni foarte inteligenţi care pot să facă muncă foarte sofisticată şi
artistică, adesea acest lucru fiind surprinzător chiar şi pentru ei.
Din acest motiv, terapia trebuie să fie provocatoare, să îi facă pe clienţi conştienţi de resursele şi
posibilităţile acestora şi să le dezvolte. De asemenea, munca provocatoare face diferenţa între doar a-i
ţine pe clienţi într-o custodie sigură vs. a le oferi suport pentru o viaţă independentă şi satisfăcătoare.
În mod constant trebuie să verificăm dacă clienţii noştri vor să accepte provocarea şi pot să facă faţă
cerinţelor.
Putem face asta întrebându-i (şi observând munca lor mai de aproape. Pericolul de suprasolicitare
este mai scăzut dacă creştem nivelul provocării lent, pas cu pas.
Ex. Dacă prima piesă din lut a fost făcută cu un model şi clientul a avut nevoie de susţinere constantă,
următorul pas ar putea fi aceeaşi sarcină cu mai puţin ajutor. Apoi poate să facă picioare pentru o bilă
iar apoi o formă liberă.
Pe de altă parte, dacă clientul nostru nu are nici o problemă să lucreze independent cu mulajul, putem
să deschidem tehnica pentru el şi să facă liber un vas sau o sculptură. Să găsim provocarea potrivită
pentru clienţii noştri este probabil cea mai mare provocare pentru noi ca terapeuţi.
55
Modulul 7: Cum să faci un grup / o terapie
individuală în cadrul unui grup (TO8)
1. Grupuri
1.1. Condiţii generale
z Prezentarea
terapeutului
participanţilor
Dacă grupul continuă cu aceeaşi membri poţi să faci un joc prin care participanţii
să se cunoască între ei (ex. să arunci o minge de lână de la unul la celălalt în timp ce
spui cum te numeşti şi poate şi o scurtă descriere depre tine).
Dacă participanţii se vor schimba tot timpul este suficient să-şi spună fiecare numele.
scopului grupului
z Planificare
Fă un plan împreună cu participanţii sau
prezintă planul pe care l-ai pregătit.
z Munca
individuală (care se intersectează la un moment dat cu cea a celorlaţi membri ai grupului)
în grupuri mici (uneori perechi, alteori mai mulţi)
membri sunt aleşi de participanţi (se poate să se formeze “grupuri bune” şi “grupuri
slabe’”; oameni care sunt retraşi în lumea lor au tendinţa să rămână inactivi în timp
ce se formează grupul);
membri aleşi aleatoriu;
membri aleşi de terapeut;
57
Modul 7
plenar pentru deciziile întregului grup - munca în plenară este recomandată cu grupuri
de max. 5 oameni.
Pauză
dacă grupul durează mai mult de 60 de minute, este recomandată o pauză
pauzele se pot face pentru tot grupul sau individual (să stea separat de grup pentru
câteva minute)
z Reflectare –sesiune de feedback
Este foarte important să pregăteşti întrebări pentru sesiunea de feedback (cum ar fi: ce
a fost dificil, ce a fost distractiv, ai învăţat ceva, îţi place rezultatul grupului sau te simţi
diferit comparativ cu starea ta anterioară).
Feedback oferit de terapeut şi participanţi.
z Psihoza
Utilizatorii de servicii care suferă de psihoză sunt de cele mai multe ori foarte inteligenţi
şi au probleme să-şi folosească inteligenţa datorită bolii – cineva care ştie totul despre
matematică dar nu este capabil să interacţioneze cu ceilaţi, nu va fi perceput în general ca
inteligent. Într-un grup avem posibilitatea să-I facem să utilizeze ce ştie şi să-I ajutăm să-şi
exprime propriile idei/cunoştinţe şi să le arate şi celorlaţi, făcându-I astfel să fie mândru
de el.
Oamenii psihotici pot fi foarte inactivi şi retraşi, ceea ce face să fie dificil să lucreze în
grupuri mari. Munca individuală este mai uşoară dar dacă vrem să favorizăm abilităţi de
comunicare, munca în perechi sau grupuri mici este recomandată. Ai grijă la construirea
grupului; oamenii foarte retraşi au tendinţa să rămână inactivi şi s-ar putea ca ultimul
grup să fie format doar din ei. Se poate întâmpla şi opusul – unii participanţi pot fi foarte
energici, să aibe 1000 de idei dar să-şi piardă structura, să fie fără răbdare faţă de muncă
şi ceilalţi.
Cum să reacţionezi:
Pregăteşte o structură clară şi un plan dar lasă suficiente “spaţii” care să fie completate de
ideile participanţilor (ex. pregăteşte mai multe exemple de carton dar discută cu clienţii
despre cum ar dori sa fie design-ul).
Oferă instrucţiuni clare şi scurte, repetă-le des.
Ai grijă ca toţi membri grupului să înţeleagă ce se întâmplă (proiecte mai mari: fă planuri
care oferă o imagine de ansamblu asupra proiectului).
Sesiunea de Feedback este cel mai bine făcută dacă ne adresăm fiecărui membru şi
pregătim nişte întrebări.
Abilităţile de comunicare şi creativitate sunt centrale.
z Tulburări afective
Depresie
Mulţi oameni care suferă de depresie au aşteptări mari de la ei, se definesc doar prin
munca lor şi realizările lor.
Pot să fie foarte inactivi şi disperaţi, siguri că nu pot să facă nimic.
58
Modul 7
Mania
Plini de idei şi energici, dar destul de des realişti.
Se plictisesc repede, perseverenţă scăzută.
Aduc entuziasm dar, de asemenea, pot cauza neplăceri pentru grup.
Cum să reacţionezi:
Diversifică grupul (cu clienţi mai liniştiţi şi retraşi).
Foloseşte energia, urmăreşte cât mai multe idei posibile dar oferă o structură clară.
Realitatea este în centru – simte limitele; descoperă că cineva poate fi creativ dar totuşi
structurat.
z Tulburări de personalitate
De cele mai multe ori foarte creativ şi cu multe abilităţi;
Probleme în a finaliza ceva, niciodată mulţumit; aşteptări foarte mari;
Începe cu entuziasm şi ajunge să devalorizeze totul mai târziu pe parcursul procesului;
Totul este alb şi negru;
Dificultăţi în contact – se apropie foarte repede, dar se supără uşor;
Au nevoie de multă atenţie.
Cum să reacţionezi:
Proiecte nu foarte mari (îşi pierd interesul);
Structură clară şi paşi specifici;
Muncă în perechi;
Proiecte inovative care permit o perfecţionare minimă;
Abilităţile sociale şi conştientizarea corpului este în centru.
z Tulburări nevrotice
De cele mai multe ori diagnostic mix – imaginea nu este foarte clară;
Conştientizare a corpului redusă;
Confruntarea emoţiilor;
Aşteptări mari.
Cum să reacţionezi:
Muncă expresivă;
Sarcini care antrenează toate simţurile;
Sarcini care permit conştientizarea corpului.
59
Modul 7
Aşteptări:
Pentru proiecte mai mari: nu te grăbi, va lua timpul de care are nevoie. Focus-ul principal
nu este niciodată rezultatul, ci facilitarea diferitelor abilităţi ale participanţilor.
Nu ţinti spre un rezultat “perfect”, ci spre unul creativ.
2.2. Structură
z Interviul iniţial
Primul contact cu clientul
Întrebă de experienţe anterioare (cu Terapia Ocupaţională sau materiale), interese
personale, situaţia ocupaţională
Întreabă de calitatea performanţei muncii clientului (ex. munceşte încet şi atent la detalii
sau repede şi schiţat) şi cât de mulţumit este clientul
Prezintă camera de lucru, materialele şi posibilităţile
Informează cu privire la TO (sau oferă informaţii scrise)
Informează cu privire la reguli, vorbeşte despre tendinţe de violenţă împotriva lor sau
altora; întreabă de ce are nevoie clientul când se simte tensionat / ce consideră suportiv.
Alege prima sarcină împreună cu clientul
60
Modul 7
Unii clienţi s-ar putea să nu poată să se concentreze bine, unii clienţi s-ar putea să nu
reuşească să se concentreze suficient de mult sau sunt prea siguri pe incapacitatea lor de
a alege o activitate – organizează nişte activităţi uşoare şi de stabilizare şi lasă-i să înceapă
imediat; poţi să prezinţi mai târziu (ex. Schiţe Mandala, cadre de coş).
z Începe munca
Individual adaptabilă la nevoile clienţilor – ex. se poate începe cu vizite scurte care să se
mărească în timp sau cu program întreg de la inceput
z Pauze
Adaptabile individual
Oferă posibilitatea de a:
identifica limitele cuiva (ex. cât de mult se pot concentra, când încep să transpire /
să se simtă obosiţi) şi a dezvolta o reacţie adecvată la ele
recreere – include dreptul de recreere, încearcă posibilităţi (ex. plimbare, stat jos cu
ochii închişi etc.) care pot fi ulterior folosite în viaţa de zi cu zi
interacţionează cu ceilalţi
Dacă este posibil, creează o zonă de recreere (ex. poţi crea şi decora o zonă cu ajutorul
unui grup).
z Reflectare / feedback
Individual, cu fiecare client; cel puţin o dată pe săptămână
Feedback pentru client despre modul în care el/ea lucrează
Defineşte şi redefineşte scopuri pentru terapie
3. Pericole şi dificultăţi
Deşi nu se-ntâmplă tot timpul, este bine să fim pregătiţi. Urgenţe în grup sau în terapia Individuală
în cadrul unui grup pot fi:
Urgenţe medicale
Urgenţe psihologice
Cum să reacţionezi
z Dacă faci grupul singur, întodeauna să ai grijă să fie un loc de prim ajutor şi la care se poate
ajunge repede
61
Modul 7
z Creează un buton de urgenţe sau o listă mare şi vizibilă cu numere de telefoane pentru urgenţe;
descoperă şi clarifică cine va putea să te ajute.
z Nu lua prea mulţi participanţi – nu este posibil să gestionezi în situaţii de urgenţă mai mult de
6-8 (depinde de clienţi).
z Întodeauna să ai pregătit ceva de băut şi un loc unde se poate întinde/relaxa.
z Ia regulat un curs de prim ajutor şi să ai o trusă de prim ajutor în cameră.
z Rămâi calm, vorbeşte într-un mod calm şi liniştitor.
z Provocări: nu te simţi jignit personal, dar stabileşte limite (ex.: “nu sunt acceptate comentarii
rasiste în timpul desfăşurării activităţii de grup”).
z Dacă sarcina este prea dificilă, reacţionează imediat şi schimbă sarcina.
z Ai grijă ca clienţii să poarte papuci, să nu calce pe un cui sau ceva similar (camera de lucru!).
z Limitează accesul la itemi periculoşi – ace de cusut, foarfece, cuţite care taie (păstrează-le într-
un loc sigur şi verifică la sfârşit dacă totul este returnat).
z Nu accepta participanţi în grupul tău care prezintă un pericol permanent pentru ei sau ceilalţi
(obţine informaţii despre participanţi înainte să-i inviţi la Terapie Ocupaţională!).
z Clienţii care au tendinţe de violenţe auto-provocate trebuie să li se ofere un anumit control
asupra ei. Într-o discuţie iniţială poţi să oferi sprijinul tău şi să întrebi dacă pot să-şi asume
responsabilitatea pentru ei în timpul TO.
4. Reguli
z Respectă-i pe ceilalţi – nu râde şi nu arăta dispreţ faţă de ceilalţi membri (această regulă este
pentru terapeut şi utilizatori).
z Respectă autoritatea terapeutului – respectă deciziile luate pentru binele grupului.
z Respectă limitele stabilite de terapeut (ex: dacă un client foarte agitat vrea să picteze într-o
terapie individuală în cadrul unui grup, regula este: să strângă ce-a împrăştiat după ce a terminat
munca)
z Făra violenţă în timpul grupurilor sau în atelier; înseamnă de asemenea şi fără violenţă asupra
ta
Utilizatorii care participă la Terapie Individuală în cadrul unui Grup, trebuie să poată să fie
responsabili pentru ei (ex. să ceară ajutor dacă simt să manifeste comportament violent
împotriva lor sau a celorlalţi).
z Respectă tot ce este în camera de lucru – materiale, instrumente, piese rezultate din munca
altor pacienţi .
62
Modulul 8: Exerciţiu în Grupuri Mici (TO9)
Material: Lut
Instrumente: Cuţite, instrucţiuni pas cu pas pentru figurine şi măşti
Timp: 60’
z Timp: 30’
63
Modul 8
Material: plastelină
Instrumente: Cuţite, instrucţiuni pas cu pas pentru figurine şi măşti
Timp: 60’
Procedură:
Brainstorming în grup– colectează diferitele emoţii pe care le ştii, scrie-le.
Formează perechi
Alege 2 emoţii (nu spune grupului) – una, care pare mai uşor de descris şi a doua
care pare mai dificil de descris.
Partenerul 1 demonstrează emoţia, partenerul 2 o descrie cu ajutorul unei figurine
Schimbaţi poziţiile; aceeaşi emoţie, partenerul 1 o demonstrează şi partenerul 2 o
descrie cu o mască.
Schimbă din nou, partenerul 1 descrie cea de-a doua emoţie cu ajutorul unei măşti,
partenerul 2 cu o figurină.
Dacă mai este timp, alege o altă emoţie.
Grupuri mici:
Pune pe masă împreună toate măştile şi figurinele (amestecă-le)
Lasă-i pe ceilalţi din grup să ghicească ce emoţie reprezintă
Reflectare:
Timp: 30’
Care au fost dificultăţile în exprimarea emoţiei cu ajutorul unei măşti sau figurine?
Cum a fost mai dificil? Cu ajutorul măştilor sau a figurinelor?
Eşti mulţumit?
Ceilalţi au recunoscut emoţia?
64
Modul 8
Fă o analiză a activităţii
(foloseşte doar paginile 4+5 din model)
Ce abilităţi sunt necesare?
Ce grup - client vei alege?
Posibilităţi pentru dezvoltare şi adaptare a activităţii
65
Modul 8
8 lipeşte-l cu grijă
7 formează un cilindru cu
capăt subţire pentru braţ
9 obţine figurina
10 stabileşte-i o
poziţie
66
Modul 8
7/8/9 foloseşte un amestec de lut cu apă pentru toate detaliile pe care vrei să le lipeşti de mască
10 obţine masca ta
67
Modul 8
z Fă o analiză a activităţii
68
Modul 8
z Numele activităţii
Bobinarea unui vas de lut cât mai înalt posibil; foloseşte ca instrumente instrucţiunile şi lingurile;
Limita de timp: 20’
z Materiale
Lut
z Adecvarea la diagnostic
Potrivit pentru toate tipurile de boli, adaptează design-ul sarcinii la gradul de severitate al bolii
participanţilor.
Verifică dacă există posibilitatea de a arde piesele rezultate din muncă şi posibilitatea de a
colora materialele (emaila).
z Precauţii
Unii oameni ar putea considera lutul ca fiind “murdar” – de obicei este mai puţin lut alb decât
roşu sau negru.
Lutul s-ar putea să devină prea uscat (şi să se spargă) sau prea ud – puncte de sprijin!
Costum de protecţie (şorţuri)
69
Modul 8
Analiza materialului
z Descrie: cum te simţi să atingi şi să prelucrezi materialul? Ce emoţii declanşează?
Lutul este un material foarte moale şi maleabil.
Senzaţia la atingerea lutului poate fi descrisă ca: rece, moale, unsuroasă, murdară, netedă,
dură (depinde de calitate lutului, maleabilă sau aspră);
Lutul îndoit se va simţi diferit de lutul maleabil, în general va fi mai consistent şi va avea
nevoie de mai puţină apă pe parcursul muncii.
Analiza tehnicii
z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă?
Bobinarea este uşoară, dar cu cât este mai subţire bobina, cu atât devine mai dificilă.
De asemenea, devine mai dificil pe măsură ce vasul devine mai înalt. Unii oamenii au
tendinţa să facă bobinele perfecte şi le rotesc foarte mult. Astfel, devin uşor foarte uscate
şi se sparg sau sunt mult mai greu de lipit. Este mai uşor să foloseşti lut îndoit decât unul
maleabil, pentru că lutul maleabil se uscă mai repede şi este în general, mai moale – pe
măsură ce pereţii devin mai inalţi scade rezistenţa.
70
Modul 8
Abilităţi necesare:
Fizice: Cognitive:
Senzaţia Atenţia
Integrare senzorială Concentrarea
Percepţia Utilizarea simbolurilor
Conştientizarea spaţiului Percepţia cauzei şi efectului
Planificare motorie Gândirea abstractă
Mişcări motorii grosiere Testarea realităţii
Mobilitate Luarea deciziilor
Echilibru Limbaj
Mişcări motorii fine Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor
Repetiţia Citit
Coordonarea Scris
Forţa Numere
Rezistenţă Orientare spaţială
Flexibilitate Conştientizarea timpului
Interval de mişcări Memoria
Postura Nivelul de cunoştinţe
Ritmul Stabilirea obiectivului
Planificarea
Organizarea
Imaginaţia
Creativitatea
Logica
Rezolvarea de probleme
Psihologice: Interpersonale:
Exprimarea sentimentelor Indivizi sau grup/mărimea grupului
Controlul sentimentelor Sexe mixte sau segregate
Toleranţa la frustrare Comunicare
Mecanisme de coping la presiune Cooperare
Sublimare Competiţie
Explorarea/Jocul Negociere
Toleranţa la risc Împărtăşire
Încredere Compromis
Independenţă Structură
Pasiv sau activ Reguli
Creativitate Interacţiune
Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Varietate de relaţii
Responsabilitate Implicare
Implicare Oportunităţi de rol
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
71
Modul 8
Sarcina include limită de timp – testarea realităţii pentru abilităţile de muncă (urmărirea
instrucţiunilor, sincronizarea, coping la stres etc.).
Sarcină fără limită de timp/ specificaţii precise - mai confortabilă, un început bun pentru munca
cu material, aplicabilă în orice context.
z Materiale şi echipament
Material – lutul îndoit oferă mai multă stabilitate piesei rezultate din munca dvs.
Instrumente – cu instrumente din lemn ar putea fi mai uşor de prelucrat pentru unii.
z Context
Terapie Individulă - oferă cel mai intensiv sprijin; vor beneficia de ea oamenii cu tulburări mai
severe.
Grup – existenţa unui scop comun într-un grup (“cât mai înalt posibil”) ar putea genera
concurenţă şi ar putea fi folosit pentru un joc/concurs (ex. Cine face cel mai înalt vas?).
Muncă afară (la soare? Poate cineva trece prin zonă şi reacţionează)
Terapie Individuală – repetă activitatea, creşte nivelul cerinţelor (ex. calitatea vasului, forma, fă
o schiţă cu dimensiuni şi respectă planul).
Terapie individuală în cadrul unui grup – muncă individuală cu lut; alte forme şi tehnici alese de
fiecare participant.
Grup – pune toate vasele în acelaşi loc şi foloseşte-le pentru un proiect comun.
72
Modulul 9: Feedback pentru Grupul de
„Exprimarea emotiilor (TO9)”.
Monitorizarea şi documentarea
activităţilor (TO10)
1. Discutarea rapoartelor din grupurile aferente TO9
2. Temă 3
Handout 10/1 Temă 3
73
Modul 9
Grupuri:
z descrie activitatea
z lista participanţilor pentru fiecare întâlnire
z descrie pentru fiecare participant ce s-a întâmplat
z descrie grupul; a fost energic sau lipsit de entuziasm, le-a placut participanţilor
z Lista participanţilor (pentru fiecare grup, Terapie Individuală în cadrul unui grup)
z Documentarea descriptivă pentru fiecare client
Status-ul iniţial: Fă-ţi propriul formular, unde completezi informaţii despre status-ul trecut
şi prezent a bolii clientului, împrejurărilor sociale, status-ului ocupaţional (muncă, şcoală)
Colectează informaţii despre starea mentală prezentă a clientului
Factori de risc (boli fizice care pot cauza urgenţe, boli infecţioase ca HIV şi Hepatită, a
reprezentat un pericol în trecut şi prezent pentru el sau ceilalţi) – să te asiguri că obţii
aceste informaţii; trebuie să fii pregătit şi include-le în munca ta cu clientul!
Descrie evoluţia terapiei
Fă un status final pentru fiecare utilizator – unde s-ar putea ajunge în timpul tratamentului,
recomandare pentru tratamente viitoare
z Instrumente de evaluare (ex. COPM, MOHO) care descriu şi măsoară schimbările – descoperă
mai multe informaţii despre aceste instrumente cu ajutorul internetului.
z Poze (ale rezultatelor grupului, rezultate din Terapia Individuală în cadrul unui grup sau Terapie
Individuală) – nu uita să le ceri acordul clienţilor tăi! Dacă vrei să foloseşti poze pentru prezentări
ar fi mai bine să fotografiezi doar mâinile şi rezultatele, nu feţele.
74
Modul 9
75
Modul 9
z Numele activităţii
z Materiale
76
Modul 9
z Adecvarea la diagnostic
z Precauţii
77
Modul 9
Analiza materialului
z Descrie: cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?
Analiza tehnicii
z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă?
78
Modul 9
Abilităţi necesare:
Fizice: Cognitive:
Senzaţia Atenţia
Integrare senzorială Concentrarea
Percepţia Utilizarea simbolurilor
Conştientizarea spaţiului Percepţia cauzei şi efectului
Planificare motorie Gândirea abstractă
Mişcări motorii grosiere Testarea realităţii
Mobilitate Luarea deciziilor
Echilibru Limbaj
Mişcări motorii fine Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor
Repetiţia Citit
Coordonare Scris
Forţă Numere
Rezistenţă Orientare spaţială
Flexibilitate Conştientizarea timpului
Interval de mişcări Memoria
Postura Nivelul de cunoştinţe
Ritmul Stabilirea obiectivului
Planificarea
Organizarea
Imaginaţia
Creativitatea
Logica
Rezolvarea de probleme
Psihologice: Interpersonale:
Exprimarea sentimentelor Indivizi sau grup/mărimea grupului
Controlul sentimentelor Sexe mixte sau segregate
Toleranţa la frustrare Comunicare
Mecanisme de coping la presiune Cooperare
Sublimare Competiţie
Explorarea/Jocul Negociere
Toleranţa la risc Împărtăşire
Încredere Compromis
Independenţă Structură
Pasiv sau activ Reguli
Creativitate Interacţiune
Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Varietate de relaţii
Responsabilate Implicare
Inplicare Oportunităţi de rol
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
79
Modul 9
z Materiale şi echipament
z Context
80
Modulul 10: Implementarea unui plan de
tratament pentru instituţie (TO11)
1. Curs recomandat de acţiune
Daca in prezent nu se desfasoara nici un tip de activitate cu beneficiarii de servicii:
Pas 1
z Începeţi activităţi în grupuri mici.
z Alegeţi clienţi în preajma cărora vă simţiţi în siguranţă.
z Alegeţi activităţi bazate pe interesul personalului şi al clientilor, precum şi pe posibilităţile
spitalului.
z Ex. Grădinărit, gătit, arta cu materiale reciclate, lut, gimnastică, plimbări.
z Obiective :
cunoaştere reciprocă a personalului şi a clienţilor
perceperea beneficiarilor ca persoane capabile şi interesante
să aducă entuziasm şi speranţă în spital
Schimburi profesionale la intervale regulate de timp (cel puţin o dată pe lună)
Pas 2
z Creaţi un plan clar de tratament, incluzând:
«Activităţi uşoare» (ex: Plimbări, gimnastică, grupuri de citit, jocuri (păstraţi dosare cu
listele de nume ale participanţilor)
Şi activităţi terapeutice
Acestea includ un interviu iniţial cu clientul, stabilirea scopurilor, documentarea
activităţilor
Includeţi clienţi «periculoşi»
Includeţi alte contexte
z Aliniaţi planul de tratament pentru TO cu alte planuri de tratament (ex. grupul de abilităţi
sociale).
Materiale reciclabile
→ Creaţi arta → creaţi un magazin
Sau
→ Creaţi instrumente muzicale → înfiinţaţi o formaţie
Arta si artizanat
→ Activităţi creative «uşoare »
→ Activităţi cu scop pentru a atinge obiectivele
→ Terapie prin muncă → magazin
81
Modul 10
Grădinărit
→ Contact cu natura
→ Plantaţi flori (activitate cu scop) → magazin
→ Copacii şi florile din gradina spitalului → terapie prin muncă
→ Plantaţi legume → grupuri de gătit
→ Magazin
Bucătărie
→ Formaţi abilităţi pentru activităţi de zi cu zi
→ Activităţi cu sens
→ Terapie prin muncă → prăjituri ? specialităţi ? → magazin
z Terapie Individuală în cadrul unui grup (cel puţin de două ori pe săptămână pentru aproximativ
90’)
z Grupuri – creative, ADL, cognitive – ce ţi-ar plăcea să desfăşori? (cel puţin o dată pe săptămână;
timpul depinde de grup – 90’ pentru creativitate sau jocuri, mai scurte pentru grupuri de
dezvoltare a abilităţilor cognitive, mai lungi pentru grupuri de gătit sau excursii)
z Terapie Individuală – este posibil? (cel puţin o dată pe săptămână pentru 30’)
Handout 11/1 Implementarea unui plan de tratament pentru spital. Posibile întrebări pentru discuţii
Handout 11/2 Model pentru planul săptămânal de activităţi TO
3. Discuţii în plenară
4. Temă
Handout 11/3 Tema 4
82
Modul 10
1. Discuţii
z Ce categorii de diagnostic?
z Care sunt interesele tale personale/ cunoştinţe (ex. dacă-ţi place să găteşti, creează un grup
pentru gătit, dacă-ţi place munca creativă, foloseşte materiale creative)
z Camere – câte camere sunt şi cu ce scop sunt folosite; au nevoie de pregătire? (ex. pentru
Terapie Individuală în cadrul unui grup – materiale, instrumente, maşini)
z Există deja un spaţiu în spital care va fi folosit pentru TO, este o zonă de recreere? Se poate
realiza una?
Grupuri – creative, ADL, cognitive, ce tip de grup preferi? (cel puţin o dată pe săptămână; timpul
depinde de grup – 90’ pentru creativitate sau jocuri, mai puţin pentru grupuri cognitive, mai mult
pentru excursii şi grupuri pentru gătit)
Terapie Individuală – este posibil? (cel puţin o dată pe săptămână pentru 30’)
83
Modul 10
8°°-9°°
9°°-
10°°
10°°-
11°°
11°°-
12°°
14°°-
15°°
15°°-
16°°
16°°-
17°°
84
Modul 10
b. specifică cine ar putea face grupurile / Terapia Individuală în cadrul unui Grup
85
Modulul 11: Prezentarea rezultatelor
(TO12)
Totuşi, fiinţele umane sunt fiinţe sociale care au nevoie de acceptare, pentru un sentiment de
apartenenţă şi pentru participare în societatea în care trăiesc, Sa fii remarcat ca o persoana capabila
care poate fi mandra de sine ne creste nivelul energetic si ne incurajeaza sa ne confruntam problemele
pe care le avem.
Având în vedere că, rezultatul principal al Terapiei Ocupaţionale este să-l facă pe client conştient de
resursele sale şi să le dezvolte, ar trebui să includă şi modalităţi prin care aceste resurse să fie văzute
de ceilalţi.
O posibilitate destul de bună este să se organizeze vernisajul în aşa fel încât terapeutul ia interviuri
unor participanţi.
z Oricare ar fi, utilizator sau terapeut alege 2-4 întrebări despre munca pentru proiect (ex. cu
proiecte creative – despre procese diferite de muncă care au avut loc, poate susţinute cu poze
sau postere).
z Răspunsurile pot fi pregătite şi instruite în Terapia Individuală (este mai uşor dacă atât întrebările
cât şi răspunsurile sunt scrise – în cazul în care sunt emoţii şi se uită totul, se poate citi).
z Executând vernisajul, terapeutul expune întrebările pregătite şi astfel este în plus, pregătit să
ajute în cazul unei uitări de moment.
87
Modul 11
3. Discuţii finale
z Despre utilitatea trainingului
z A fost pe măsura aşteptărilor?
z A fost ceva greşit?
88
Glosar de termeni utilizaţi
în Terapie Ocupaţională
Concepte operaţionale în terapie ocupaţională
Căutarea şi găsirea răspunsurilor la aceste intrebări ajută orientarea, întăreşte încrederea în sine
şi auto-determinarea. În timpul acestui proces sunt necesare atât îndrumarea şi sprijinul dar şi
provocarea. Să dezvolţi o idee, să o pui în practică, să fii mulţumit de rezultat, să te distrezi, să fii
mândru de rezultat – toate acestea constituie o experienţă valoroasă pentru pacienţi şi reprezenta un
proces de învăţare pentru aceştia.
89
Glosar
Dificultatea de a lua decizii se manifestă adesea prin gestionarea incertă a culorilor, formelor sau lipsa
de energie şi curaj în timpul creării obiectului dorit. Să le permiţi pacienţilor să se descopere, să îi
încurajezi să işi identifice propriile dorinţe, preferinţe şi interese este de maximă importanţă. Aceasta
poate să ia forma unei tranziţii de la tehnici structurate la tehnici libere.
90
Glosar
5. Exprimarea emoţiilor
Exprimarea prin intermediul mijloacelor creative este mai bogată şi mai plină de viaţă decât limbajul
de zi cu zi. În zone în care limba işi atinge limitele, lucruri care sunt incomprehensibile şi intangibile
devin mai uşor de demonstrat şi pot fi descoperite. Terapeuţii ocupaţionali au responsabilitatea
de a permite acestui lucru să se întâmple, să pună limite, să ofere sprijin şi indicatii – pe scurt, să
acompanieze atent acest proces.
Nu este necesar să ai talent artistic pentru aceste sarcini. Potenţialul creativ şi capacitatea medie de
expresie pe care toţi oamenii o deţin – şi pe care copiii o utilizează în mod natural – este suficientă,
dar adesea ea este îngropată, uitată sau dez-învaţată. Cu mulţi pacienţi dezvoltarea modalităţilor de
exprimare creative şi jucăuse joacă un rol important în munca noastră în atelier, continând multă
energie şi vitalitate.
7. Concentrare şi perseverenţa
Fiecare tehnică utilizată în cadrul atelierului necesită concentrare şi perseverenţă, durata acestora
depinzând de tehnica utilizată dar şi de planul de realizare a obiectului (dimensiune, complexitate,
etc.). Pentru a putea rămâne concentrat şi perseverent în timpul lucrului, este nevoie de motivaţie,
interest şi asumare.
Pe parcursul terapiei şi pe măsura ce aceştia îşi dezvoltă abilităţile, pacienţii încep să dea dovada de
o mai bună concentrare şi persistenţă în sarcină. Acestea se manifestă în artefactele produse care
indică o creştere în complexitate, calitate şi creativitate.
8. Contactul cu realitatea
Este inerent în terapia ocupaţională datorită muncii propriu zise a pacienţilor în cadrul atelierului care
îi confruntă pe aceştia cu:
z Abilităţile şi inabilităţile acestora
z Regulile atelierului, materialelor şi tehnicilor
z Realitatea timpului
Pacienţii trebuie să ţină cont de aceste realităţi pentru a finaliza obiectele începute spre propria
satisfacţie – produsul finit devine realitate vizibilă.
91
Glosar
9. Structurarea vieţii de zi cu zi
Ca parte a programului terapeutic general, terapia ocupaţională reprezintă un factor important
în structurarea unei zile obişnuite. Prin crearea unei structuri în cadrul programului de terapie
ocupaţională şi acceptarea acesteia, pacienţii reuşesc să funcţioneze într-un cadru structurat
câştigând, astfel, siguranţa şi continuitate.
Pe măsură ce stabilitatea pacienţilor creşte, abilitatea acestora de a îşi structura ziua se îmbunătăţeşte
de asemenea şi sunt mai capabili să adere la o structură şi să funcţioneze liber în cadrul acesteia
11. Activare
Pentru a avea o viaţă activă, energia şi motivaţia sunt necesare. Implicarea are nevoie de un scop
şi acest scop poate fi găsit în terapia ocupaţională dacă activităţile sunt distractive, interesante,
relaxante sau dacă sunt experienţe noi care oferă un sentiment de implinire.
92
Glosar
Viaţa de zi cu zi în atelier oferă oportunităţi adecvate într-o manieră diversă şi naturală. Printr-o
deschidere mai mare (atât internă cât şi faţă de exterior), sau prin capacitatea de a fi cu sine însuşi
calitatea muncii şi a produselor are de câştigat.
În cadrul atelierelor deschise tuturor participanţilor (terapie individuală în cadrul unui grup) accentul
cade mai mult pe munca individuală, pe când în cadrul terapiei ocupaţionale de grup accentul cade pe
lucrul împreună pe o temă sau cu un material comun. În ambele variante este necesară confruntarea
cu propria persoană, dar şi cu grupul.
93
Referinţe
Referinţe şi Link-uri:
Finlay, Linda
The Practice of Psychosocial Occupational Therapy; 3rd edition 2004
www.wfot.org
World Federation of Occupational Therapists
www.enothe.hva.nl
European Network of Occupational Therapy in Higher Education
www.caot.ca
Canadian Association of Occupational Therapists
www.moho.uic.edu
MOHO by Gary Kielhofner; theoretical model and assessments
www.ergokreativ.onlinehome.de
interesting homepage of Georg Keller, a German OT and OT/teacher
www.fh-campuswien.ac.at
Advanced university of Vienna / Austria
www.gabarage.at
recycling project for long term unemployed people
Mulţumiri speciale:
Contact: birgit.elsayed-glaser@akhwien.at
94
Anexa 1
TERAPIE OCUPAŢIONALǍ
TERAPIE
AGENDAOCUPAŢIONALĂ
DE TRAINING
AGENDA DE TRAINING
ZIUA 1 ZIUA 2 ZIUA 3
95
Anexa 1
ROMÂNIA
Uniunea Europeană
MINISTERUL
Proiect finanţat prin PHARE
SĂNĂTĂŢII