Indrumar de afaceri 2010

- Republica Macedonia -

DATE GENERALE
Denumirea oficiala:
Numele oficial al statului este Republica Macedonia insa, acesta nu este recunoscut
de catre comunitatea internationala. Inclusiv de catre ONU, Macedonia este in
continuare recunoscuta sub denumirea de Fosta Republica Iugoslava a
Macedoniei, datorita opozitiei Greciei.
Prin Tratatul de prietenie si colaborare dintre Romania si Republica Macedonia,
semnat la Bucuresti la 30 aprilie 2001, Romania a recunoscut acest stat sub numele
constitutional, respectiv Republica Macedonia.

Poziţia geografică:
Macedonia este situata in centrul peninsulei Balcanice, intre 40° 51' 16" latitudine
sudica si 42° 22' 21" latitudine nordica, si 23° 02' 12" longitudine estica si 20° 27' 32"
longitudine vestica.
Lungimea totala a frontierei este de 850 km.Macedonia se invecineaza la sud cu
Grecia (lungimea totala a granitei 262 km, din care 238 km uscat, 20 km lacuri si 4
km rauri,la nord cu Serbia (232 km, numai uscat,la vest cu Albania (191 km, din care
151 km uscat, 28 km lacuri si 12 km rauri), si la est cu Bulgaria (165 km, numai
uscat).

Suprafaţa:
Suprafata totala a Macedoniei este de 25.713 kmp, din care 24.856 kmp uscat si 488
kmp apa. Campiile ocupa numai 19,1% din totalul suprafetei (4.900 kmp), iar
dealurile si muntii 79,0% (20.235 kmp). Inaltimile de peste 2000 metri cel mai inalt
varf, Popovo Brdo, in masivul Jakupica, atinge altitudinea de 2.764 m), ocupa 1,38%
din teritoriu, adica 354,26 kmp.

Clima:
Clima este mediteranean-continentala (in lungul vailor raurilor Vardar si Strumica este
temperat – mediteraneana, iar in centrul si nordul tarii, continentala). Cantitatea
medie anuală a precipitaţiilor este de 680 mm.

Resurse naturale:
Macedonia este recunoscuta pentru produsele sale agricole (in special legume,
fructe, tutun si vin). Poseda zacaminte de lignit, fier, zinc, cupru, crom, plumb,
cadmiu, wolfram, nichel, magneziu, azbest, sulf, silex. Marmura, travertinul si alte roci
decorative sunt exploatate in mai multe locatii. Alte resurse naturale importante sunt
bentonita, talcul, gipsul, cuartul, opalitul si feldsparul.

Indicatori demografici:
a) populatia: 2.022.547 locuitori, conform ultimului recensamant din noiembrie 2002
b) densitatea: 78,7 loc/km.p.
c) natalitatea: 13,5/1000
d) mortalitate: 7,7/1000
e) speranţa de viaţă: 74 ani (bărbaţi - 71 ani si femei - 76 ani)
f) minorităţi: macedoneni-64,18%, albanezi-25,17%, turci-3,85%, romi-2,66%, sârbi-
1,77%, aromani-0,48% si alţii-1,89%.

Limba oficială, alte limbi utilizate:

Limba oficiala este limba macedoneană. In Nordul si Vestul tarii, locuite de populatia
albaneza, se vorbeste limba albaneza. Majoritatea populatiei vorbeste si limba sarba.
In Buletinul Oficial al Republicii Macedonia, legile sunt publicate in limba
macedoneana si in limba albaneza.

Capitala:
Skopje - 467.257 locuitori, 23,1 % din totalul populaţiei, conform recensamantului din
noiembrie 2002
(peste 600 000 locuitori – estimativ la nivelul anului 2009).

Orasele principale:
Kumanovo, cu 103.205 locuitori, Bitola, cu 86.408, Prilep, cu 73.351, Tetovo, cu
72.103, Veles cu 57.811, Ohrid, cu 54.506 si Gostivar cu 49.545 locuitori, conform
recensamantului din noiembrie 2002. Teritoriul tarii este impartit in municipalitati
(opstine).

Zile nelucratoare:
1 Ianuarie; 7 Ianuarie – Craciunul pe stil vechi; Pastele ortodox – variabil ( a doua zi
de Pasti este zi libera);1 Mai – Ziua Muncii;24 Mai - Sf. Cyril si Metodiu, 2 August –
Ziua Miscarii Ilinden – Ziua Nationala; 8 Septembrie – Ziua Independentei;11
Octombrie – Ziua Luptei Impotriva Ocupatiei Fasciste; Ramadam Bairam –
variabil (prima zi); fiecare minoritate are propria sarbatoare - zi libera.
Daca sarbatoarea cade intr-o zi de duminica va fi zi nelucratoare luni.

Religia:
Crestini de rit ortodox pravoslav 66,66%, Musulmani 30,06%, Crestini romano-catolici
0,49%, alte religii 2,79% .

Forma de guvernamant:
Macedonia este republica parlamentara. Presedintele tarii este ales prin vot direct si
secret, avand un mandat de 5 ani. Presedintele Macedoniei este Gjorge IVANOV,
care a preluat oficial functia la 12 mai 2009. Puterea legislativă este exercitată de un
parlament unicameral, care are 120 de deputati, alesi prin vot direct si secret, pe o
perioada de 4 ani. In urma alegerilor desfasurate in luna iulie 2006, castigate de o
coalitie de partide condusa de VMRO-DPMNE, a rezultat un nou Guvern, in functia
de Prim Ministru fiind desemnat Nikola GRUEVSKI.
Moneda naţională: Denarul macedonean (curs mediu BNM);1 EURO = 61,3 DEN
(01.07.2010);

Reprezentare diplomatica a Romaniei:

AMBASADA ROMANIEI SKOPJE

Ambasador: Dr. Adrian Stefan CONSTANTINESCU
Skopje, Str. Rajko Zinzifov nr. 42
Tel: 00.389.2/322.80.55 si 322.80.57; Fax: 00.389.2/322.80.36;
E-mail: romanamb@cabletel.net.mk

BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL-ECONOMICA

Persoana de contact: Dr. Zenovia Doina PENEA, consilier economic
Tel/fax: 00389 -2 – 3246130; 00389-71-232566;
E-mail: romcom@cabletel.net.mk

Regimul vizelor intre Romania si Macedonia:

Incepand cu data de 12 aprilie 2007, cetatenii romani posesori ai oricarui tip de
pasaport (simplu, de serviciu sau diplomatic) nu au nevoie de viza de intrare in
Macedonia. Incepand cu 03.10. 2008 cetatenii romani pot intra in R. Macedonia si cu
cartea de identitate (ID).
Romanii care calatoresc in R. Macedonia sunt obligati, ca in termen de 24 ore de la
intrarea in R. Macedonia, sa se inregistreze la sectia de politie din localitatea
respectiva (in caz ca sunt cazati la hotel nu este nevoie).
Incepand cu 23.08.2007, cetatenii Republicii Macedonia care calatoresc in Romania li
se acorda vize in regim de gratuitate. Cei care poseda pasapoarte biometrice nu au
nevoie de viza incepand cu 17 decembrie 2009.

Modalitati de acces la Skopje din Romania:

Intre Bucuresti si Skopje nu exista cursa aeriana directa. Pe calea aerului se poate
calatori din Romania cu escale la Budapesta, Frankfurt, Viena, Milano etc., acestea
fiind rutele cele mai des utilizate.
Pe calea ferata se poate ajunge la Skopje, prin Belgrad, durata transportului fiind de
circa 24 ore. O alta varianta, in care transportul de la Bucuresti la Skopje dureaza tot
circa 24 ore este cu trenul de la Bucuresti la Sofia, si cu autobuzul de la Sofia la
Skopje.

Tinand cont de cele de mai sus, distanta de 647 km dintre capitalele celor doua
tari este parcursa de majoritatea celor interesati cu autoturismul. Utilizarea
centurii de siguranta si a luminilor de oras este obligatorie pe teritoriul Macedoniei. Pe
teritoriul Macedoniei se platesc taxe de autostrada.

SITUATIA ECONOMICA
Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2002 – 2008, conform
datelor Ministerului Finantelor, Institutului de stat pentru statistica si Bancii Nationale a Macedoniei:
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
PIB (mld. $) 3,87 4,12 4,30 4,53 4,89 5,41 6,10
PIB/capita ($) 1917 2032 2114 2226 2398 2646 2980
Variatia PIB +0,9 +2,8 +4,1 +4,1 +4,0 +5,9 4,8
(crestere reala)
Inflatia anuala 1,8 1,2 -0,4 0,5 3,2 2,3 8,3
(%)
Somaj (%) 31,9 36,7 37,2 37,3 37,0 35,2 32,2
EXPORT FOB 1,1 1,4 1,7 2,0 2,4 3,4 4,0
(mld $)
IMPORT FOB 1,9 2,3 2,9 3,1 3,8 5,3 6,9
(mld $)
Balanta - 0,8 - 0,9 - 1,2 - 1,1 - 1,4 - 1,9 -2,9
comerciala (mld
$)
Deficit cont - 0,4 - 0,2 - 0,4 - 0,1 - 0,05 - 6,0 -12,0
curent (mld $)
Investitii straine 82 81 140 116 351 331
dir. (mil $)
Datoria externa 1,6 1,8 2,1 2,3 2,5 2,8
(mld $)
Rezerve valutare 734 903 986 1058 1418 1524
(mil. $)
Cursul de schimb 61,34 61,29 61,19 61,18 61,26
(1 euro=…denari)
Principalele ramuri ale economiei macedonene si ponderea lor in cadrul
Produsului Intern Brut, se prezinta astfel:

A. INDUSTRIA SI MINERITUL
In ultimii ani, sectorul industrial si al mineritului a detinut o cota de peste 20% in PIB
macedonean, principalele subramuri economice din componenta sa fiind urmatoarele:
A1. Complexul energetic macedonean, ce contribuie cu circa 19,4% la PIB-ul din
domeniul industriei si mineritului. Peste 60% din necesarul energetic pentru consum al
Macedoniei este asigurat din resurse interne, restul de 40% reprezentand resurse
energetice din import. Din consumul total energetic, 20,4% reprezinta energie
electrica, 42% carbune (din care 92% este utilizat la producerea de energie electrica),
28,6% produse petroliere. Restul il formeaza resursele energetice geotermale, gazele
naturale si combustibilul lemnos.
A2. Metalurgia feroasa detine o cota de circa 5% in PIB-ul industriei si mineritului.
Produsele acestui sector asigura 15% din exportul tarii. Gama produselor metalurgice
livrate pe pietele externe cuprinde, in principal, tabla de otel laminata la rece, tabla
galvanizata, produse din otel laminate la cald, tevi sudate si profile, ferosiliciu,
feromangan, feronichel, si altele.
A3. Metalurgia neferoasa detine o cota de circa 5,5% din PIB realizat in industrie si
minerit. Produsele metalurgice neferoase (zinc, plumb, cadmiu, cupru catodic, aliaje de
aluminiu-plumb-zinc-cupru, rondele de zinc, structuri si profile de aluminiu si altele)
detin o cota de circa 7,5% din exportul macedonean.
A4. Prelucrarea metalelor si industria electrotehnica
Cota acestei ramuri in cadrul sectorului industrial si al mineritului este de 11,3%, iar
participarea sa la exportul macedonean este de circa 10%. Nomenclatorul de marfuri
cuprinde structuri grele si usoare de otel, reductoare si multiplicatoare, echipamente
de frana pentru camioane, parti componente ale vehiculelor de transport si accesorii,
echipamente si transformatoare electrice, cabluri electrice si izolatori, aparatura
electrocasnica.
A5. Industria chimica detine o cota de circa 9,2% in PIB-ul sectorului industrial si
minier si participa cu circa 5,5% la exportul macedonean. Principalele produse oferite
la export de aceasta ramura industriala sunt: acidul monocloracetic si fosforic, fibrele
sintetice (poliacrilnitrilice si polipropilenice), masele plastice (PVC pudra, granule si
compusi, tevi de PVC, folie de PVC, diverse materiale pentru ambalat), medicamentele
si produsele farmaceutice, detergentii, cosmeticele, fertilizatorii.
A6. Industria textila detine circa 11,3% din PIB-ul industriei si mineritului si are cea
mai mare contributie, de circa 30%, la realizarea exportului Macedoniei.
Principalele produse exportate sunt confectiile si tricotajele realizate in sistem lohn,
tesaturile din bumbac, lana, materialele sintetice, blanurile artificiale si altele.
A7. Industria de prelucrare a pielii reprezinta circa 2,8% din PIB realizat in domeniul
industriei si detine o cota de cca 5% la formarea exportului macedonean. Principalele
marfuri livrate pe pietele externe sunt pielea finisata (de bovina, porc, oaie si capra),
articolele de incaltaminte, diverse accesorii din piele.
A8. Fabricarea hartiei, sectorul tipografic detin o cota de 2,6% din PIB-ul realizat in
sectorul industriei si mineritului.Produsele realizate in acest sector, unele destinate
exportului, sunt: hartia tipografica, diverse tipuri de carton, saci de hartie, materiale
pentru ambalat, tipizate pentru computer.

B. AGRICULTURA SI COMPLEXUL AGROINDUSTRIAL

Contributia sectorului agricol si agro-industrial la formarea PIB este de circa 20%.
Productia agricola primara reprezinta circa 12%, iar industria agroalimentara circa 8%.
R. Macedonia dispune de circa 660 mii ha teren arabil, producand in medie, in ultimii
ani, in jur de 300 mii tone grau, 18 mii tone orez, 134 mii tone tomate, 117 mii tone
ardei, 164 mii tone cartofi, 125 mii tone pepeni, 85 mii tone mere, 260 mii tone struguri,
25 mii tone tutun. Ponderea acestor produse in exportul macedonean este cuprinsa
intre 16-19 %. Din totalul exportului de produse agro-industriale, cea mai mare parte o
reprezinta exportul de tutun brut sau prelucrat – 40-46%, bauturile (in special vinul) -
27-30% si legumele si fructele – 27-30%.
B1. Productia de tutun este de 25 mii – 29 mii tone / an, din care cea mai mare
pondere o are tutunul oriental – circa 87% si semioriental – circa 5,6%, restul fiind
reprezentat de tutunul comun. Macedonia exporta anual 12–15 mii tone tutun
fermentat si circa 5 mii tone tigarete.
B2. Vita de vie este cultivata pe circa 30 mii ha, productia anuala de struguri fiind de
aproximativ 260 – 270 mii tone: 30 mii tone struguri de masa si 230-240 mii tone
pentru productia de vin. Productia de vin variaza intre 1 milion si 1,3 milioane
hectolitri / an, din care circa 700 mii hectolitri sunt livrati la export, in special in tarile
UE. In fiecare an Macedonia isi epuizeaza cotele de export pe relatia UE, insa la cea
mai mare parte a vinului exportat pe aceste piete se pierde din valoare, fiind livrat in
vrac.
B3. Legumicultura se practica pe o suprafata irigata de 60 mii ha, respectiv jumatate
din suprafata totala irigata a tarii. Republica Macedonia dispune de cca 260 ha in sere
incalzite si 4-5 mii ha in solarii.Productia de legume este in medie de cca 700 mii
tone/an, din care cca 300 mii tone legume proaspete sunt livrate pe pietele tarilor din
regiune, 100 mii tone sunt procesate in cca 30 unitati industriale autohtone, restul fiind
destinat consumului intern.
B4. Productia de fructe este de cca 150 mii tone / an, cultivate pe cca 21 mii ha. Cea
mai mare pondere o are productia de mere (70-80 mii tone), urmata de cea de prune,
cirese, piersici.Anual, 25-30 mii tone fructe proaspete sunt destinate exportului, in
special in tarile limitrofe.
B5. Cerealele se cultiva pe cca 8,5 mii ha, productia anuala fiind de cca 18 mii tone.
Orezul este singura planta cerealiera ce satisface necesarul intern al Macedoniei,
restul importandu-se in anumite cote. Surplusul de orez este procesat in vederea
obtinerii de diverse produse alimentare, cum ar fi alimentele pentru copii.
B6. Sectorul zootehnic nu asigura necesarul intern pentru consum, exceptie facand
productia de carne miel - cca 2000 tone/an. Macedonia exporta anual cca 1700 tone
de carne de miel, in special in Italia, Slovenia, Croatia. In anul 2005 cantitatile
exportate pe aceste piete au fost inferioare celor din anii anteriori datorita ofertelor mai
competitive din Romania si Bulgaria. Productia de oua pentru consum este de cca 70
milioane buc/an, din care o cantitate importanta este livrata pe pietele invecinate, in
special in Kosovo.

C. CONSTRUCTIILE SI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Sectorul constructiilor civile a contribuit in ultimii ani la formarea PIB cu un procent
situat intre 5,1 – 7,9 %.
Societatile macedonene cu profil de constructii indeplinesc standardele internationale
in domeniul proiectarii si realizarii de obiective de infrastructura (autostrazi si sosele,
poduri, aeroporturi civile si militare, complexe de locuit rezidentiale, obiective
industriale, edificii cu caracter public), lucrari de imbunatatiri funciare, sisteme de
irigatii, drenaj, statii de purificare si altele.
C1. Industria materialelor de constructii se bazeaza in principal pe prelucrarea
resursele minerale interne de calcar, gips si altele. Productia anuala, pe diverse
sortimente, se prezinta astfel: ciment (800 mii tone, din care 50-60% destinate
exportului), gips si gips-carton (100 mii tone si respectiv 12 mil. mp, din care 90 %
destinate exportului), caramizi, tigle din argila (500 mil. ENF, cca jumatate livrate la
export), materiale izolante pe baza de bitum (13 mii tone masa bituminoasa si emulsii
si 3,5 mil. mp folie de bitum, din care cca 70% destinate exportului).
C2. Sectorul prelucrarii produselor minerale nemetalice se sprijina pe resursele
interne utilizate la producerea de feldspar, bentonita, talc, cuart si cuartite, caramizi
refractare si alte produse minerale nemetalice. Aceste materiale sunt destinate
exportului in proportie de 50-60%. Principalele cantitati obtinute sunt: carbonatul de
calciu (10 mii tone), microcalcitele si microdolomitele (26 mii tone), cuartul pur (cca 30
mii tone), talcul si bentonita (cca 120 mii tone), sodium feldspar (36 mii tone),
materialele refractare (30 mii tone), faianta si produsele din portelan, obiecte
arhitecturale din marmura, travertin, onyx si granit.

D. TRANSPORTURILE
In ultimii ani acest sector a contribuit, in medie, cu cca 9% la formarea PIB. Pe
ansamblu, facilitatile existente asigura transportul anual a cca 60 mii tone de marfuri,
din care 8 mii tone produse in stare lichida si 52 mii tone in stare solida.
Transportul auto – parcul auto al operatorilor macedoneni cuprinde 589 autobuze, cu o
capacitate de transport de cca 28 mii locuri. Se efectueaza curse regulate pe rutele
Turcia, Germania, Italia, Elvetia, Suedia, Grecia, Serbia, Croatia, Bulgaria, Slovenia,
Danemarca, Austria, Albania si altele. Nu exista curse regulate de transport cu
autobuzul pe relatia Romania.Traficul feroviar – cea mai importanta artera de transport
feroviar este pe directia Nord-Sud, ce leaga portul Salonik de alte capitale din centrul
Europei (segmentul macedonean al acesteia, linia Tabanovci-Gevgeljia este complet
electrificata). Pe directia E-V nu este realizata conexiunea feroviara cu Bulgaria si
Albania. Caile ferate macedonene dispun de 2400 vagoane de marfa, cu o capacitate
totala de transport de cca 102 mii tone.Transportul aerian – exista doua aeroporturi
internationale (Skopje si Ohrid). Volumul traficului aerian operat de companiile
autohtone si straine este relativ modest, cu circa 500 mii pasageri pe an.

E. TELECOMUNICATIILE
Macedonia dispune de aproximativ 30 linii de telefonie / 100 locuitori, un nivel peste
media regionala.Compania de stat „Makedonski Telekomunikacii” a fost privatizata in
anul 2001, fiind preluata de „Magyar Telekom”, membru a grupului „Deutsche Telekom”
(statul mai detine 37% din actiuni). In domeniul telefoniei mobile activeaza companiile
„T-Mobile Macedonia” – subsidiara a „Makedonski Telekomunikacii” , „Cosmofon” –
membru al grupului grec OTE si VIP. Gradul de acoperire a telefoniei mobile este de
99%, cu un coeficient de penetrare de 66%, in continua crestere. Incepand cu anul
2006, au patruns pe piata si operatorii de telefonie fixa „Onnet”, „Nextel” si „Ultra”.O
treime din populatie beneficiaza de servicii internet.
F. TURISMUL
Desi cu potential, in ultimii ani turismul macedonean a contribuit la formarea PIB cu
numai 1,5%. Macedonia beneficiaza de peste 80 mii locuri de cazare in hotele,
campinguri si alte obiective. Principalele destinatii turistice sunt lacurile tectonice
Ohrid, Prespa si Doiran, precum statiunile montane pentru practicarea sporturilor de
iarna Mavrovo si Popova Sapka.
G. COMERTUL
Cota acestuia in cadrul PIB este de cca 14 %, numarul firmelor cu profil comercial fiind
de peste 50% din totalul societatilor ce isi desfasoara activitatea in Republica
Macedonia. In domeniul comertului interior, cu cateva exceptii, exista putine investitii in
facilitati moderne de vanzare cu amanuntul, de tipul “super-market”; nu functioneaza
unitati de tip “cash and carry” sau centre comerciale de tip “mall” (in afara unui centru
comercial deschis de firma “Ramstore”- Turcia).

COMERTUL EXTERIOR AL REPUBLICII MACEDONIA IN ANUL 2009

Volumul valoric al schimburilor comerciale ale R. Macedonia cu strainatatea in anul
2009 a fost de 7734,7 milioane dolari, cu 28,6% mai redus decat in anul 2008,
reflectand atat scaderea exporturilor (-32,3%), cat si a importurilor (-26,4%).
Din total, exportul a reprezentat 34,8 % (2691,6 milioane dolari), iar importul 65,2%
(5043,1 milioane dolari). Gradul de acoperire a importului prin export a fost de 53,4%.
Deficitul balantei comerciale s-a cifrat la 2351,5 milioane dolari (-18,2% fata de
deficitul din anul 2008).

Fluxurile comerciale dintre R. Macedonia si diverse grupari economice

ori state grupate dupa nivelul de dezvoltare
- milioane dolari SUA-
EXPORT EXPORT % IMPORT IMPORT %
2008 2009 2008 2009
TOTAL 3978231 2691528 67,7 6851673 5043115 73,6
Tari
2477106 1566504 63,2 3910375 3043651 77,8
dezvoltate
UE 27 2366858 1512569 63,9 3294165 2631671 79,9
AELS 17544 19136 109,1 297396 126345 42,5
Alte tari
92705 34799 37,5 318814 285635 89,6
dezvoltate
Tari
3071 35082 1142,4 69861 53631 76,8
nedezvoltate
Tari in curs
de 84192 89614 106,4 2112235 1348400 63,8
dezvoltare
Balcanii de
1413862 1000328 70,8 759202 597433 78,7
Vest
In anul 2009 cea mai mare parte a exportului R. Macedonia (1513 milioane dolari),
respectiv 56,2% din totalul acestuia, a fost efectuat in tarile Uniunii Europene, al doilea
partener colectiv fiind statele din Balcanii de Vest cu 37,2% din totalul exportului
(1000,3 milioane dolari). In aceeasi perioada, 52,2% din totalul importului (respectiv
2631,7 milioane dolari) a fost efectuat din statele Uniunii Europene, 26,7% din tarile in
curs de dezvoltare (1348,4 milioane dolari) si 11,8% din tarile din Balcanii de Vest
(597,4 milioane dolari).
 Principalele 20 de state partenere comerciale ale R. Macedonia in anul 2009
- mii dolari SUA -

TARA TOTAL % EXPORT % IMPORT %

TOTAL 7734643 100,0 2691528 100,0 5043115 100,0
Germania 967879 12,5 450384 16,7 517495 10,3
Serbia 734646 9,5 337591 12,5 397055 7,9
Grecia 729181 9,4 290012 10,8 439168 8,7
Italia 579685 7,5 217973 8,1 361712 7,2
Rusia 517553 6,7 22536 0,8 495018 9,8
Bulgaria 459588 5,9 216953 8,1 242635 4,8
Kosovo 324200 4,2 314542 11,7 9658 0,2

China 292653 3,8 3244 0,1 289409 5,7

Turcia 291510 3,8 40764 1,5 250746 5,0
Croatia 271061 3,5 152720 5,7 118341 2,3
Slovenia 225147 2,9 34268 1,3 190870 3,8
Elvetia 140533 1,8 17384 0,6 123149 2,4
Bosnia-
133174 1,7 86644 3,2 46530 0,9
Hertegovina
Olanda 131957 1,7 61532 2,3 70425 1,4
Romania 127813 1,7 19996 0,7 107816 2,1
SUA 120220 1,6 9489 0,4 110731 2,2
Austria 119382 1,5 19080 0,7 100302 2,0
Albania 108048 1,4 83949 3,1 24098 0,5
Marea
105402 1,4 42895 1,6 62507 1,2
Britanie
Franta 104007 1,3 12601 0,5 91406 1,8

Principalii parteneri comerciali ai R.Macedonia au fost, in ordine, Germania cu un

volum valoric al schimburilor de 967,9 milioane dolari (12,5% din total), Serbia cu
734,6 milioane dolari (9,5%) si Grecia cu 729,2 milioane dolari (9,4%).
Romania se situeaza pe locul 15 in clasamentul principalilor 20 de parteneri
comerciali cu un volum valoric de 127,8 milioane dolari pe total, reprezentand
1,7% din comertul macedonean. In relatiile bilaterale R. Macedonia inregistreaza
un deficit de 87,8 milioane dolari, intrucat R. Macedonia a exportat in Romania in
valoare de 20 milioane dolari (0,7% din total export) si a importat in valoare de
107,8 milioane dolari (2,1% din total import). Gradul de acoperire al importurilor
prin exporturi este de 18,6%.
La export, principalii parteneri ai R. Macedonia au fost Germania cu 450,4 milioane
dolari (16,7%), Serbia cu 337,6 milioane dolari (12,5%) si Kosovo cu 314,5 milioane
dolari (11,7%).
In privinta importului, ierarhia principalilor parteneri a fost : Germania cu 517,5
milioane dolari (10,3%), Rusia cu 495 milioane dolari (9,8%), si Grecia cu 439,2
milioane dolari (8,7%).
Tarile/entitatile geografice in relatiile cu care, in anul 2009, R.Macedonia a inregistrat
cele mai ridicate excedente ale balantei comerciale au fost, in ordine, provincia
Kosovo (+305 milioane dolari), Albania (+60 milioane dolari) si Croatia (+34,4 milioane
dolari).
Statele in relatiile cu care R. Macedonia a inregistrat valorile cele mai ridicate ale
deficitului balantei comerciale au fost, in ordine, Rusia (- 472,5 milioane dolari), China
(- 286,2 milioane dolari) si Turcia (- 210 milioane dolari).

Structura exporturilor (FOB) si a importurilor (CIF) ale R. Macedonia in anul 2009

(pe sectiuni, conform Clasificarii Standard a Comertului International - SITC, REV 4):

EXPORT % IMPORT %
T O T A L - mii dolari - 2691528 100 5043115 100
Alimente si animale vii 283543 10,5 560371 11,1
Bauturi si tutun 197022 7,3 51710 1,0
Materii prime, necomestibile, exclusiv
172855 6,4 197326 3,9
combustibili
Combustibili minerali, lubrifianti si conexe 202935 7,5 809747 16,1
Uleiuri de orig.animala si vegetala, grasimi 8165 0,3 45663 0,9
Produse chimice 172244 6,4 568761 11,3
Produse manufacturate clasificate dupa
770918 28,6 1201540 23,8
materia prima
Masini si echipamente pentru transport 142742 5,3 1209292 24,0
Articole manufacturate diverse 740276 27,5 392853 7,8
Marfuri si tranzact. neclasif. la alte sectiuni 828 0,0 5852 0,1

Cea mai mare pondere in exportul R. Macedonia a revenit urmatoarelor categorii

de produse: produse manufacturate clasificate dupa materia prima (28,6%) si
articole manufacturate diverse (27,5%). Detaliat la nivel de produs, R. Macedonia are
principalele produse la export: laminate, imbracaminte, feroaliaje si lubrifianti.
Ponderea principala in importul R. Macedonia au avut-o marfurile din categoriile:
masini si echipamente de transport (24,0%), produse manufacturate clasificate dupa
materia prima (23,8%), si combustibili minerali, lubrifianti si conexe (16,1%). Detaliat la
nivel de produs, principalele produse importate sunt: titeiul, energia electrica si
autoturismele.

SCHIMBURILE COMERCIALE ROMANO – MACEDONENE:

 In perioada 2000-2009, schimburile comerciale bilaterale au inregistrat urmatoarea
evolutie:
- milioane dolari SUA -

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 16,1 13,4 8,7 15,0 116,8 69,1 112,4 101,9 164,5 137,2

Export 14,2 11,6 7,4 12,7 115,3 64,9 97,7 79,2 129,3 115,9

Import 1,9 1,8 1,3 2,3 1,5 4,2 14,7 22,9 34,7 21,3

Sold +12,3 +9,8 +6,1 +12,4 +113,8 +60,7 +83,0 +63,3 +94,6 +94,6

Sursa: Romania - Institutul National de Statistic

La data de 31.12.2009 volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu

Macedonia a fost de 137,2 milioane dolari, din care exportul a fost de 115,9 milioane
dolari si importul de 21,3 milioane dolari, soldul fiind de 94,6 milioane dolari in favoarea
Romaniei.
La 31.12.2008 volumul schimburilor bilaterale a crescut cu 16 %, din care exportul a
scazut cu 10%%, iar importul cu 38 %, fata de aceeasi perioada din anul 2008.
In anul 2009 principalele categorii de marfuri exportate de Romania in Macedonia
au fost urmatoarele:
- Metale comune si articole metalice: 83 milioane dolari SUA;
- Produse ale industriei chimice si conexe (detergenti, produse de curatatorie,
cosmetice si altele): 10,2 milioane dolari SUA
- Masini, aparate, echipamente electrice: 8,3 milioane dolari SUA
- Pasta de lemn, hartie, carton: 3 milioane dolari SUA
- Mase plastice, cauciuc si articole conexe (in special anvelope): 2, 8 mil. USD
- Vehicule si echipamente de transport: 1,6 mil. dolari SUA
Romania a importat din Macedonia urmatoarele principale categorii de produse:
- Metale comune si articole metalice: 12, 7milioane dolari SUA
- Produse alimentare, bauturi, tutun: 2,33 milioane dolari SUA.
- Produse ale regnului vegetal (fructe si legume): 1,3 milioane dolari SUA

CADRUL JURIDIC BILATERAL IN DOMENIUL ECONOMIC

Cadrul juridic al relatiilor bilaterale este asigurat de urmatoarele documente:

- Tratatul de prietenie si colaborare intre Romania si Republica Macedonia
(semnat la Bucuresti la 30. 04. 2001);
- Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Macedoniei privind comertul si
colaborarea economica (semnat la Bucuresti, la 27. 09. 1996);
- Acordul intre Guvernul Roman si Guvernul Macedonean privind promovarea si
protejarea reciproca a investitiilor (semnat la Bucuresti la 12. 06. 2000);
- Conventia intre Guvernul Roman si Guvernul Macedonean pentru evitarea dublei
impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital
(semnata la Bucuresti, la 12. 06. 2000);
- Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Macedoniei privind transporturile
rutiere, semnat la 12 iunie 2000;
- Protocolul pentru amendarea Acordului privind promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor semnat la Bucuresti la 12 iunie 2000 (semnat in Skopje la 27 februarie
2008);
- Relatiile comerciale ale Romaniei cu Macedonia sunt reglementate prin Acordul
de Stabilizare si Asociere a acestei tari la UE, semnat in anul 2001, anexele si
protocoalele la acesta. ASA prevede reducerea graduala a taxelor vamale in
comertul Macedoniei cu UE, acesta urmand a fi liberalizat complet la nivelul
anului 2011.

REGLEMENTARI DE ASOCIERE IN VEDEREA DESFASURII DE ACTIVITATI

ECONOMICE

Legea Companiilor Comerciale publicata in Monitorul Oficial al Republicii Macedonia

nr. 28 din 30 aprilie 2004 defineste urmatoarele forme de asociere in vederea realizarii
de activitati cu caracter economic:

- intreprinzator individual (Trgovec proedinec),

- societate comerciala publica (JTD – Javno Trgovsko Drustvo),
- societate comanditara (KD – Komanditno Drustvo),
- societate cu raspundere limitata (DOO – Drustvo so Ogranicena Odgovornost),
- societate pe actiuni (AD – Akcionersko Drustvo),
- societate comanditara pe actiuni (KDA – Komanditno Drustvo so Akcii).

O societate cu raspundere limitata (DOO) poate avea pana la 50 de actionari,

contributia unui actionar fiind de cel putin 100 Euro. Capitalul minim de infiintare a unei
societati cu raspundere limitata este de 5000 Euro sau suma echivalenta in Denari
macedoneni.
Capitalul minim de infiintare a unei societati pe actiuni (AD) este de 25 000 Euro la
cele infiintate prin anunt public sau 50 000 Euro la cele infiintate fara anunt public.
Companiile straine ce au activat in tara de origine o perioada mai mare de doi ani, pot
infiinta in Macedonia filiale sau birouri de reprezentare. Filialele au dreptul sa
efectueze orice tip de activitati economice, operatiuni comerciale, in aceleasi conditii ca
si companiile autohtone.
Reprezentantele firmelor straine pot realiza numai activitati negeneratoare de
profit, cum ar fi cele de reclama, studii de piata si altele.
Falimentul este reglementat juridic prin Legea cu privire la starea de faliment, publicata
in Monitorul Oficial al Republicii Macedonia nr 55/97, 53/00, 37/00.
Regulile anti-trust: cadrul legal este reprezentat de Legea impotriva limitarii
competitiei pulicata Monitorul Oficial al Republicii Macedonia nr 80/99.
INREGISTRAREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE IN MACEDONIA
Urmare a inaugurarii la data de 4 ianuarie 2006, in cadrul Registrului Central al
Republicii Macedonia,a “Ghiseului unic”, inregistrarea unei societati comerciale se
realizeaza in termen de 3 zile.
Autorizarea desfasurarii activitatii intreprinzatorilor individuali se obtine dupa efectuarea
platii unei taxe in valoare de 3700 Denari macedoneni (cca 60 Euro).
Infiintarea unei societati cu raspundere limitata (“DOO”) se taxeaza cu 5000 Denari
macedoneni (cca 82 Euro).

REGLEMENTARI FINANCIAR-BANCARE
Regimul valutar este reglementat prin Legea Regimului Valutar (Monitorul Oficial al RM
Nr. 34/01, 49/01, 103/2001, 54/02, 51/03). Toate tranzactiile financiare care se
efectueaza pe teritoriul Macedoniei se realizeaza exclusiv in Denari macedoneni (MKD).
Companiile rezidente sau nerezidente, persoanele fizice, pot detine conturi in valuta
straina la bancile comerciale. Profitul si dividendele din investitii ale companiilor straine
pot fi transferate in exterior dupa efectuarea platii
tuturor taxelor, impozitelor si ale altor obligatii. Ne-rezidentii pot deschide conturi in
valuta la bancile locale (acestia pot efectua retrageri din cont de max 10 000 Euro pe
luna, iar pentru depuneri mai mari de 2 000 euro este necesara prezentarea unui
certificat eliberat de catre Autoritatile Vamale cu privire la introducerea in tara a sumei
respective). Rezidentii pot exporta bancnote in valuta straina in suma de max. 2000
euro ; pentru sume cuprinse intre 2000 Euro si 4000 Euro este necesara prezentarea
unui document eliberat de banca sau de catre o casa de schimb valutar. Exportul unor
sume mai mari de 4000 Euro este interzis. Importul unor sume mai mari de 10 000 Euro
intra sub incidenta legislatiei care reglementeaza prevenirea spalarii banilor. Ne-
rezidentii pot exporta si importa sume de pana la 2000 Euro fara a fi necesare declaratii
in fata autoritatilor vamale. Sumele ce depasesc 2000 Euro trebuie declarate la intrarea
in Macedonia.
In cazul exportului unor sume ce depasesc 2000 Euro, documentul aferent obtinut la
intrarea in Macedonia trebuie prezentat autoritatilor vamale.

TAXE SI IMPOZITE

TAXAREA DIRECTA:
Taxa pe profit : Incepand cu data de 1 ianuarie 2008 se aplica o taxa unica de 10%..
Impozitul pe venitul individual : Incepand cu data de 1 ianuarie 2008 acestora li se
aplica o taxa unica de 10%.
Contributiile la sistemul de pensii, asigurari de sanatate si somaj:
- 21,2% - pentru pensii si asigurarea incapacitatii desfasurarii activitatii;
- 9,2% - asigurari de sanatate;
- 1,6 % - somaj.

Evolutia salariului mediu in ultimii ani, se prezinta astfel:

Denari macedoneni (1 euro = 61,19 MKD)

2003 2004 2005 2006 2007 2008
Salariul net 11 824 12312 12597 13517 14584 16096

Salariul brut 19762 21040 21330 23036 24136

In decembrie 2009 salariul brut era de 30611 MKD (salariul net 19918 MKD)

TAXAREA INDIRECTA

Taxa pe valoarea adaugata se aplica conform Legii privind TVA-ul , in vigoare de la

data de 01 aprilie 2000.
Rata generala a TVA este de 18% insa, o taxa preferentiala de 5% se aplica pentru
anumite tipuri de produse si servicii (produse agro-alimentare, sisteme mobile de
aprovizionare/transport cu apa, diverse publicatii exceptand cele utilizate in scop de
reclama).
Sistemul de accizare este reglementat prin Legea accizelor, in vigoare de la 1 iulie
2001.
In mod curent, accizele se aplica anumitor marfuri, cum ar fi derivatele petroliere,
produsele din tutun, bauturile alcoolice si autovehicolele rutiere.
Acciza poate fi aplicata procentual (acciza proportionala) sau in valoare absoluta pe
unitatea de referinta - kilogram sau litru - (acciza specifica). Pentru anumite produse,
cum ar fi cele din tutun, se prevede aplicarea unei accize combinate (proportionala si
specifica).
Taxa pe proprietati se aplica detinatorilor de proprietati, inclusiv de bunuri provenite
din mosteniri si cadouri, la vanzarea de proprietati si drepturi de proprietate. Aceasta se
refera la situatia detinerii in proprietate de terenuri ne-agricole, imobile si apartamente,
sedii de birouri, cladiri administrative, garaje si altele, precum si bunuri mobile cum ar fi
autovehiculele cu o capacitate mai mare de 1800 cc, autobuze, camioane, tractoare si
altele, daca acestea nu sunt exploatate in scop comercial.
Cladirile si terenurile sunt taxate la valoarea de piata cu o rata anuala de 0,10%,
aplicabila si in cazul bunurilor mobile. Rata de taxare in cazul vanzarii de proprietati si
drepturi de proprietate este de 3%.
Pentru mosteniri, cadouri, in cazul platitorilor de taxe descendenti din rude de pana la
gradul doi rata este 3%, iar pentru rudele de gradul trei este de 5%.
PRINCIPALELE MINISTERE SI ORGANIZATII CU ATRIBUTII IN DOMENIUL
ECONOMIC
Guvernul Republicii Macedonia (Government of the Republic of Macedonia – Vlada
na Republika na Makedonija), Prim Ministru – Nikola GRUEVSKI; Adresa: str.
Ilindenska (fara numar),Tel: 00389-2-3118022, www.gov.mk, www.vlada.mk .
Ministerul Economiei (Ministry of Economy - Ministerstvo za Ekonomija),
Ministru Fatmir Besimi; E-mail: minister@economy.gov.mk; Adresa: Str. Jurij Gagarin
nr. 15, tel: 308.44.70 / 71, fax: 308.44.72, www.economy.gov.mk; Persoane de
contact: Nona Siskovska Sokolovska – director, Departament Relatii de Colaborare Bi
si Multilaterala, Tel: 00389-2-3093443 / 3093444, Fax: 00389-2-3093427.
Ministerul Afacerilor Externe (Ministry for Foreign Affairs - Ministerstvo za
Nadvoresni Raboti), Ministru – Antonio MILOSOSKI; Adresa: Str. Dame Gruev nr. 6,
tel: 311.03.33, fax: 311.57.90, Web-site: www.mnr.gov.mk , Persoane de contact:
Krum Efremov – sef sector Politici Economice Externe, Tel: 00389-2- 3124077 /
3110333, Fax: 00389-2-3115790, E-mail: krum.efremov@mfa.gov.mk .
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Economiei Apelor (Ministry-Ministerstvo za
Zemjodelstvo, Sumarstvo i Vodosnabduvanje), Ministru – Ljupcho DIMOVSKI;
Adresa: Str. Leninova nr. 2, tel: 313.44.77, fax: 323.04.92, www.mzsv.gov.mk
Ministerul Finantelor (Ministry of Finance-Ministerstvo za Financij), Ministru – Zoran
STAVRESKI;Adresa: Str. Dame Gruev nr. 14, tel: 311.72.88, fax: 311.72.80, E-mail:
finance@finance.gov.mk , Web-site: www.finance.gov.mk
Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor (Ministry of Traffic and
Communications - Ministerstvo na Transport i Vrski), Ministru – Mile IANAKIESKI;
Adresa: Skopje, Str. Dame Gruev nr. 14, tel: 314.54.01, fax: 312.62.28,
www.dtk.gov.mk
Administratia Vamilor (Customs Administration -Tarinska Uprava); Adresa: Skopje,
Str. Lazar Licenovski, Nr. 13, Tel: 00389-2-3224342 / 3293966, Fax : 00389-2-
3238471, www.customs.gov.mk, Persoana de contact: Lidija LEKOSKA, Sef serviciu
Origine
Camera Economica a Republicii Macedonia (Economic Chamber of the Republic
of Macedonia – Stopanska Komora na Republika na Makedonija), Presedinte –
Branko AZESKI; Adresa: Skopje, Str. Dimitrie Ciupovski, Nr 13, Tel: 00389-2-
3118088, Fax: 00389-2-3116210, www.mchamber.org.mk; Persoana de contact:
Elisaveta Georgijeva – secretar general, Tel 00389 – 2 3244050;
Camera Regionala de Comert – Skopje; Presedinte: Z. Rafajlovski, B.dul
Partizanski Odredi nr. 2, tel: 311.25.11, fax: 312.78.17; E-mail: aco@regkom.org.mak
Asociatia Macedoniana a Camerelor de Comert (Macedonian Association of
hambers of Commerce) Adresa: str. Praska 23; 1000 Skopje, Tel/Fax: 00389 2
3091440; www.sojuzkomori.org.mk, Persoana de contact: Zlatko KALENIKOV,
director executive
Registru Central al Republicii Macedonia B-dul K J Pity 1, Kompleks Banki,
Skopje, Tel : 00389 – 2 – 290 248 / 290 249; E-mail: vma@crm.org.mk;
www.crm.otg.mk , Persoana de contact : Vlado Martinovski (sef sector de inregistrare
a operatiunilor)
Agentia pentru Investitii Straine, Nikola Vapcarov 7, 1000 Skopje, Tel: 00389 – 2 –
310 01 11; Fax:: 00389 – 2 –312 20 98; E-mail: fdi@investinmacedonia.com; Web:
www.investinmacedonia.com, Persoana de contact : Victor MIZO (director general)
Camera Americana de Comert in Macedonia (AMCHAM MACEDONIA), Str. Orce
Nikolov nr. 93/2, tel: 312.38.73, fax: 312.38.72, E-mail: amcham@unet.com.mk; Web-
site: www.amcham.com.mk
TARGUL SKOPJE (Skopje Fair - Skopski Saem) Adresa: Str. Belasica Nr 2, Box
356, Tel: 00389-2-3218388, Fax: 00389-2-3218375, E-mail: skfair@mt.net.mk,
www.skopjefair.com.mk , Persoana de contact: Liliana KLIMOVA, presedinte CA.
PRINCIPALELE BANCI
Din cele 17 banci autorizate sa efectueze plati externe (din totalul celor 21 banci
existente in Macedonia, dintre care numai una este cu capital 100% de stat –
Macedonian Bank for Development Promotion – Makedonska banka za
podrska na razvojot), cele mai importante sunt urmatoarele :
KOMERCIJALNA BANKA AD – Skopje
Kej Dimitar Vlahov nr. 4, tel: 321.30.44; 311.57.52, fax: 311.34.94; 311.17.80
E-mail: contact@kb.com.mk ; credit@kb.com.mk
STOPANSKA BANKA AD – Skopje
Str. 11 Oktomvri nr. 7, tel: 322.69.04; 323.63.64, fax: 319.12.06
E-mail; sbank@stb.com.mk
TUTUNSKA BANKA AD – Skopje
Str. 12 Udarna brigada bb, tel: 322.39.55; 322.32.07, fax: 323.11.14
E-mail: tutban@mt.net.mk
ALPHA BANK AD – Skopje
Str. Dame Gruev , Nr. 1,
Tel: 00389-2-3289400, Fax : 00389-2-3296461
MAKEDONSKA BANKA AD - Skopje
Bulevard VMRO 3/12/2, tel: 311.71.11; 322.60.39, fax; 311.71.91; 322.62.34
E-mail: info@makbanka.com.mk
STOPANSKA BANKA AD – Bitola
Str. Dobrivoe Radosavlevic nr. 21, tel: 33.563, fax: 37.048
E-mail: stbbt@mt.net.mk
PROCREDIT BANK AD
Str Marx si Engels Nr 3, 1000 Skopje
Tel: 00389-2-3219911; Fax: 00389-2-3219901
Web: www.procreditbank.com.mk
OHRIDSKA BANKA AD (Societe Generale Group)
Str. Makedonski Prosvetiteli 19, Ohrid
Tel: 00389 – 46 206 600; Fax 00389 – 46 254131

HOTELURI IN SKOPJE
***** Aleksandar Palace, Blvd. Oktomvriska Revolucija bb, tel: 309.23.92, fax:
309.22.00
***** Imperial, Str. Blagoja Gojan nr. 27, tel: 273.60.53, 273.56.10
**** BestWestern, Str Guro Strugar Nr. 11, tel:3289111, Fax: 3289100, E-mail:
bestwestern@hotelturist.com.mk
**** Glam, str. Ivan Milutinovic nr. 14 (la 3 minute de sediul ambasadei), tel:
329.67.00, fax: 329.67.45,
E-mail: info@hotelglam.com, Web-site: www.hotelglam.com
**** Holiday Inn, str. V. Agilarski nr. 2, tel: 329.29.29, fax; 311.55.03 Web-site:
 www.holiday-inn.com/skopje
**** Continental, blvd. Aleksandar Makedonski bb, tel: 311.65.99
**** Turist, str. Gjuro Saraj nr. 2, tel: 311.50.51
*** Tomce Sofka, City Park, tel: 316.52.47, fax: 312.72.93
*** Bristol, Str. Marsal Tito nr. 2, tel: 311.48.83
*** Panorama, Str. Vodnjanska bb, tel: 317.84.74
CODURILE POSTALE SI PREFIXELE TELEFONICE ALE PRINCIPALELOR O RASE
Localitatea Codul Prefixul
postal telefonic
Skopje 1000 02
Kumanovo 1300 031
Kociani 2300 033
Gevgelija 1480 034
Gostivar 1230 042
Veles 1400 043
Tetovo 1220 044
Kicevo 6250 045
Prilep 7500 048
Stip 2000 032
Ohrid 6000 046
Bitola 7000 047
Strumica 2400 034
Nota: - Prefixul telefonic al Macedoniei pentru apeluri din strainatate este 389;
- Telefoane uzuale:
Politie 92
Salvarea 94
Pompieri 93
Informatii 988
Telegrame telefonate 96
Ora exacta 95
FIRME INTERNATIONALE DE AUDIT IN MACEDONIA
DELOITTE & TOUCHE
Str. 27 Mart nr. 5/3, tel: 311.13.00, fax: 311.95.44,
E-mail: mtoncic@deloittece.com
Ernst and Young
Str. Marsal Tito nr. 19, tel: 311.16.37, fax: 311.34.38
E-mail; eyskopje@mt.net.mk
KPMG
Str. Dame Gruev nr. 24/8, tel: 313.52.20, fax: 311.18.11
E-mail: KPMG@mt.net.mk
Price Waterhouse Coopers
Str. Marsal Tito nr. 12/4, tel: 311.66.38, fax: 311.65.25
E-mail: rudi.lazarevski@mk.pwkglobal.com
 MBC EXCEL
Str. Dame Gruev nr. 14 a, tel: 321.47.00, fax: 321.47.10
E-mail: mbcexcel@mbcexcel.com.mk
AEROPORT, LINII AERIENE, AUTOGARI, GARI
AEROPORTUL INTERNATIONAL PETROVEC (20 km de Skopje)
Tel: 3148333, 2711024, Fax: 3148360
ADRIA AIRWAYS:
Str. Dame Gruev bb, Tel: 3117009, Fax: 3235531
ALITALIA
Str. 11 Oktomvri, Nr. 14, Tel: 3118602, Fax:3130315
AUSTRIAN AIRLINES
Str. 27 Mart, Nr.12, Tel: 3128177, Fax: 3128436
LUFTHANSA
Str. 27 Mart, Nr 12, Tel: 3128177, Fax: 3224242
MALEV
Blvd. Ilinden, Nr. 3, Tel: 3111214, fax 3117149
MAT
Str. Vasil Glavinov , Nr. 3, Tel: 3292300, 3292333, fax: 3229576
AUTOGARA SKOPJE
Str. Jane Sandanski, Tel: 3164254

Dr. Zenovia Penea – consilier economic