***

În prezenta speță inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune în modalitățile prevăzute la art. 244 alin. (1) și (2) C. Pen.
Obiectul juridic ocrotit în speță este dat de relațiile sociale referitoare la protecția
patrimoniului împotriva actelor de fraudare, relații ce implică încrederea și buna-
credință a celor care intră în astfel de relații.
Obiectul material este reprezentat de suma de 9.000 Euro obținută de inculpat cu
titlu de credit pentru nevoi personale.
Subiectul activ este persoana fizică M.G.G, cu capacitate penală.
Subisctul pasiv este banca S.C. X S.A prejudiciată prin înșelăciune.
Latura obiectivă
În ceea ce priveşte elementul material al infracţiunilor, acesta constă în inducerea
în eroare prin prezentarea ca adevărate a împrejurării că inculpatul este angajat al S.C.
L D S.r.l. şi că pe baza documentelor depuse i-a fost acordat un credit de nevoi
personale în cuantum de 9.000 de euro. Inculpatul a creat aşadar o falsă reprezentare a
realităţii, mijlocul prin care a reuşit inducerea în eroare a părţilor civile fiind unul
fraudulos – prezentarea unor documente false prin care a creat aparenţa că are un loc de
muncă stabil şi că obţine venituri salariale. Este fraudulos acel mijloc care în mod
obişnuit inspiră încredere, înlătură orice bănuială şi dispensează de efectuarea altor
diligenţe, calitatea de angajat a unor societăţi comerciale fiind un asemenea mijloc.,
respectiv partea civila era îndreptăţită să creadă că inculpatul va achita contravaloarea
creditului restant.
Urmarea imediată a faptei constă într-o pagubă ce s-a produs în patrimoniul
părţilor civile, Banca Comercială Română S.A. suferind un prejudiciu reprezentând
suma de bani remisă inculpatului.
În ceea ce priveşte raportul de cauzalitate, precizăm că inducerea în eroare a
părţii civile a avut aptitudinea reală de a produce o pagubă în patrimoniul ei, folos
material necuvenit, caracterul injust al acestuia decurgând din împrejurarea că
inculpatul a prezentat părţii civile o situaţie nereală.
Latura subiectivă
Din punct de vedere subiectiv inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale
(respectiv obţinerea sumelor de bani în mod injust) şi l-a şi urmărit, ceea ce
caracterizează forma de vinovăţie a intenţiei directe prevăzută de art.16 alin.3 lit.a
C.pen.
 Inculpatul M.G.G. a urmărit păgubirea părții civile S.c. X S.a. prin faptul că,
având cunoștință de nelegalitatea actelor pe care le-a prezentat în vederea obținerii
creditului, a indus deliberat în eroare partea civilă.
De asemenea, în condițiile în care inculpatul cunoștea faptul că angajarea
acestuia în cadrul societății S.C. L.D. S.r.l. este una fictivă, nefiind de natură a aduce
venituri acesteia, reținem că aceasta a încheiat contractul de credit cunoscând faptul că
nu va putea executa obiectul contractului, respectiv nu va putea plăti ratele stabilite prin
contract.
Scopul în prezenta cauză contă în obținerea de către inculpat a sumei de 9000
euro (cu titlu de credit pentru nevoi personale).
Varianta agravata
Fapta este săvârșită atât în varianta tip, cât și în varianta agravată, întrucât
inducerea în eroare s-a făcut cu prin folosirea la bancă a fotocopiei unui contract
individual de munca cu nr. 403/29.06.2006 şi a unei adeverinţe de salariat falsificate cu
nr. 31 din data de 11.12.2007 emisă de S.C. L D S.r.l.. Prin urmare, mijlocul folosit este
prin el fradulos.
Formele infracțiunii
În speță infracțiunea s-a consumat în momentul obținerii creditului de 9000 euro,
echivalând cu momentul producerii prajudiciului.
Pedeapsa
Analizând individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului,
instanţa va avea în vedere, pe lângă atingerea scopului pedepselor şi dispoziţiile art.74
C.pen, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele
folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea
rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii
şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale
ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi
nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În primul rând limitele de pedeapsă vor fi reduse cu o treime, conform dispoziţiilor
art.396 alin.10 C.proc.pen. privind procedura în cazul recunoaşterii învinuirii astfel
încât pedepsa aplicată va fi cuprinsă între 8 (opt) luni şi 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni
închisoare ca limite speciale ale pedepsei.
Funcţia de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei
pot fi realizate numai printr-o individualizare corectă a pedepsei, astfel încât instanţa
trebuie să analizeze atât circumstanţele reale ale faptei cât şi cele persoanele ale
inculpatului.
Analizând circumstanţele reale ale săvârşirii infracţiunii s-a reţinut că inculpatul
a comis infracţiunea de care este acuzat într-un mod rudimentar, declarându-şi propria
identitate persoanei civile astfel încât modul de comitere a acestora denotă faptul că
inculpatul nu este iniţiat în săvârşirea de infracţiuni, ci acestea au fost săvârşite în aşa
fel încât nu denotă obişnuinţa inculpatul în comiterea de fapte antisociale.
Totodată s-a reţinut faptul că inculpatul nu este recidivist, că a recunoscut
săvârşirea infracţiunilor, astfel încât, raportat şi la vârsta inculpatului, respectiv 28 de
ani, instanţa l-a condamnat pe inculpatul M.G.G. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru
săvârşirea infracţiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. Pen, cu
suspendare, și la plata sumei de 10.171.49 euro, reprezentând prejudiciu material către
partea civilă S.C. X S.A.