Kinetoterapie in neurologie 1 – elaborare planuri de lectie (14 LP-uri)-

semestrul 1
L.P. 1- Evaluarea clinică a pacientului neurologic în funcţie de patologie. Scale
de evaluare pentru pacientul neurologic
DESFASURAREA LECTIEI
Notarea absentelor, stabilirea ordinii, prezentarea unor eventuale comunicari
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
metodologia de evaluare clinică a pacientului neurologic în funcţie de
patologie
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
principalele scale de evaluare pentru pacientul neurologic
 Prezentarea rolului evaluarii pacienților cu diferite afecţiuni neurologice
Se predau studentilor principalele elemente ale evaluarii neurologice.
Se puncteaza elementele evaluarii ce vor fi predate la curs, iar cele ce pot
fi deja intelese se reproduc atat teoretic, cat si practic.
Se reactualizeaza cunostinte dobandite la orele de fiziologie privind
evaluarea, cum ar fi perceperea reflexelor tendinoase, notiuni teoretice legate de
sistemul piramidal si extrapiramidal, caracteristici ale afectarii acestora.
Tehnica examenului neurologic presupune mai multe etape de examinare si
evaluare. Orice examen clinic incepe cu inspectia si in acest context primul
domeniu presupune :
a) Atitudinile particulare. I
b) Semnele meningeale (al doilea element la insepctie)
c)Motilitatea
Examinarea coordonarii
Incepe prin observarea mai ales la copii, urmarim modul in care subiectul sta in pat
pe scaun, in picioare, modul in care se plimba, se imbraca sau dezbraca, isi incheie
nasturii de la haine, isi inoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu apa.
Primul aspect care conteaza in coordonare e cel al echilibrului prin ortostatiune si
mers. Coordonarea echilibrului se urmareste in repaus, ortostatism si mers.
1. Coordonarea echilibrata
2. Coordonarea neechilibratorie.
Examinarea reflexivitatii
Reflexele osteotendinoase
a) La membrul superior.---
b) La membrul inferior
Examinarea sensibilitatii
Examinarea limbajului.
Prin el intelegem comunicarea ideailor si sentimentelor spre deosebire de vorbiere,
care e expresia ideilor sau sentimentelor folosind simboluri verbale.
Testarea clinica poate fi facuta numai in cateva minute. Se bazeaza pe
conversatie cu bolnavul, repetitia, intelegerea vorbirii, gasirea cuvintelor,
scrisul/cititul.
Conversatia cu bolnavul ofera informatii despre formele clinice de afazie -care
dupa Jackson- sunt de 2 feluri: afazia nonfluenta si fluenta.
Parametru Afazia nonfluente Afazia fluenta
Debitul verbal Scazuta Crescut
Lungimea
Scurta Normala
propozitiei
Trasaturi
Disprozodie Normala
melodice
Efort Crescut Normala
Articularea Dizartrie Normala
Trasaturi Agramatismul / Paragramatismul /
sintactice Stereotipie verbala Parafazia / Jargonazia

Debitul verbal in mod normal la un adult trebuie sa fie de 100-150 de cuvinte/min.

in afazia nonfluenta debitul scare sub 50 cuvinte/min. in general afazaicii au un
debit de sub 10 cuvinte/minut. Datorita acesui fapt vorbirea e “telegrafica”. In
afazia fluenta debitul e normal sau crescut peste 200 cuv/min.
Examinarea psihicului
 Aprecierea lui e importanta in orice realizare neurologica, neputand fi luata
in detaliu, insa.
Starea de constienta. Pacientul poate fi vigil, alert, cu posibilitatea de a fi informat
cu elemente din lumea inconjuratoare.
Pacientul poate avea tulburari de constienta. Sunt adevaratele tulburari psihice in
cazul tulburarilor motorii = psihoorganice.
Acestea pot fi in leziunile situate in partea superioara a trunchiului cerebral:
mutismul akinetic, starea vegetativa persistenta dupa leziunile cerebrale.
In leziunile situate in nucleii bazali: stupoarea, confuzia si obnubilarea.
In lexiunea situate in cortex: rigiditatea de decorticare, surdo-mutitatea, agitatia,
amnezia posttraumatica. In leziunile la etaje variate: rigiditatea de decerebrare,
logopedia, subiectul in coma care poate fi constient sau inconstient.
Aprecierea starii de constienta se face dupa Glasgow Coma Scale.

PUNCTAJ ADULTI COPII

RASPUNS OCULAR -DESCHIDEREA OCHILOR

4 spontana spontana
3 zgomot zgomot
2 la durere la durere
1 Fara raspuns la raspuns

RASPUNS VERBAL

5 Orientat corect zambeste

4 Confuz,dezorientat Plange, tipa
(consoloabil)
3 Cuvinte neclare Mormaie neclar
2 Sunete neclare Agiat ( neconsolabil)
1 Fara raspuns Fara raspuns

RASPUNS MOTOR

6 Spontan (la comanda) Spontan (la comanda)

5 Localizarea durerii Localizarea durerii
 4 Directionare gresita la Directionare gresita la
durere durere
3 Raspuns in flexie Raspuns in flexie
2 Raspuns in flexie Raspuns in flexie
1 Fara raspuns Fara raspuns

TOTAL 15 15

Teoretic, insumarea trebuie sa fie 15 pentru un om normal.

Un scor de cel putin 8 indica un traumatism sever la pacientul traumatizat
craniocerebral.
Pacientul e in coma cand scorul e egal sau mai mic decat 8. La bolnavul comatos
raspunsurile ocular, verbal si motor sunt de regula de nota 3.
Comportamentul general si modul de prezentare.
Mobilitatea activitatii mentale..
Statusul emotional.
Statusul emotional e evaluat pe baza unor
criterii obiective
criterii subiective
continutul gandirii
Senzoriul si intelectul. Acest capitol reprezinta cea mai importanta parte din
examinarea starii mentale a subiectului.
Cuprinde mai multe aspecte:
-orientarea identitatea proprie atentia
-intuitia si flexibilitatea gandirii.
Memoria depinde de o serie de procese fiziologice si psihologice desfasurate intre
perceptia unui stimul si reproducerea lui.
 E un proces ale carui componente sunt inregistrarea, stocarea si regasirea
informatiilor.
Se testeaza 3 aspecte:
Memoria de lunga durata, de scurta durata si memoria imediata
Judecata si gandirea abstracta.
–testarea cunostintelor generale-.
Capacitatea intelectuala. De regula capacitatea intelectuala poate fi evaluate pana
in prezent. De asemenea e intrebat despre performantele scolare si/sau evenimente,
esecuri.
Evaluarea cantitativa (inteligenta) se poate face prin teste psihologice, astfel exista
posibilitatea de a calcula indicele de inteligenta IQ care la un om normal se afla
intre 90-110.
140 sau peste =capacitatea intelectuala aproape geniala ,110-140 =inteligenta
superioara ,90-110 =inteligenta medie, 70-80 =limita inferioara, 50-70 =debilitate
mintala, 25-50 =imbecil, sub 20 =idiot
Ca definitie inteligenta reprezinta facultatea de a cunoaste si a intelege.
Din punct de vedere al varstei intelectuale debilul e situat inte 7-10 ani, imbecilul
intre 2-7 ani, idiotul sub 2 ani.
In unele universitati americane determinarea IQului reprezinta un criteriu
fundamental pentru admiterea la facultate; pentru studiul in conditii normale IQul
trebuie sa fie mai mare sau egal cu 120.
In cursul vietii IQul atinge maximul in jurul varstei de 15-18 ani. Dupa aceasta
varsta IQul scade lent si se prabuseste la varsta senile.
Performantele intelectuale performeaza pana la adolescenta atunci cand ating un
plafon maxim apoi scad imperceptibil.
Aceasta degradare fiziologica e minima de-a lungul vietii. Adultul poate
achizitiona noi cunostinte dar in general el isi foloseste experienta castigate de-a
lungul vietii.
In timp omul poate fi mai intelept dar nu mai inteligent. IQul normal poate
scadea la dementa datorita atrofierii cerebrale.
Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata,
Se verifica daca sunt intrebari din partea studentilor Se anunta tema lectiei
urmatoare.
L.P. 2- Particularităţile tehnicilor kinetoterapiei în funcţie de patologia
neurologică tratată - principalele sindroame clinice neurologice. Exerciţiul
fizic terapeutic la pacientul neurologic
Notarea absentelor, stabilirea ordinii, prezentarea unor eventuale comunicari
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
kinetoterapia in principalele sindroame clinice neurologice
 Prezentarea rolului exerciţiului fizic terapeutic la pacientul neurologic
Se stabilesc tipurile de sindrom neurologic si particularitatile
kinetoterapiei in acestea.
Se stabilesc atitudinile particulare paraliziilor din sindromul de neuron
motor periferic, cu particularizare si demonstratie practica la leziunile plexurilor
membrului superior.
Se explica aspectele care au stat la baza elaborarii conceptului de tehnici
de facilitare proprioceptiva, acestea folosindu-se in neurologie ca tratament
pentru tulburarile functionale.
 principiile de baza ale facilitarii:
- Sindromul de neuron motor central (SNMC) sau sindrom
piramidal- este lezata calea piramidala. Apare in afectiuni care
intereseaza encefalul si maduva spinarii. Consta in:
a. Tulburari ale motricitatii active - pareze §i paralizii
b. Modificari ale tonusului muscular.
c. Modificari ale reflexelor
d. Prezenta unor reflexe patologice - Babinski, Hoffman, reflexele de
automatism medular (reflexele de tripla flexie si de extensie incucisata) care sunt
prezente chiar din faza de soc.
e. Prezenta sincineziilor care sunt globale, de imitatie si de coodonare.
 Sindromul de neuron motorperiferic (SNMP) - apare in leziunea caii
motorii periferice care incepe cu pericarionul neuronului din coarnele
anterioare si celulele motorii, leziunea nervilor cranieni, radacinilor,
trunchiurilor, plexurilor si nervilor periferici.

Clinic se manifesta prin:

a. Tulburari ale motricitatii active: pareze §i paralizii
b. Modificari ale tonusului muscular.
c. Modificari ale reflexelor:
d. Prezenta fasciculatiilor musculare
e. Atrofia musculara este localizata pe grupele musculare paralizate.
 Sindromul extrapiramidal
-sindromul hiperton-hipokinetic in care secretia de dopamina este scazuta si
creste secretia de acetilcolina, asa cum se intampla in boala Parkinson;
- sindromul hipoton-hiperkinetic cu cresterea secretiei de dopamina si scaderea
secretie de acetilcolina, asa cum se intampla in coree.
 Boala Parkinson.

Obiective, mijloace §i metode de recuperare kinetica:

 Coreea - are la baza sindromul hipoton-hiperkinetic.

 Sindromul cerebelos

Principii de tratament kinetic:

1. programul kinetic este orientat spre diminuarea ataxiei si va urmari:
concentrarea maxima a pacientului cu suspendarea oricarei alte miscari;
informatia senzoriala asupra respectivei miscari trebuie sa fie maxima (de
exemplu oglinzi pentru a intari feedback-ul vizual si greutati pentru cel
proprioceptiv); pentru tonifierea musculaturii stabilizatoare tehnicile FNP -
SR, IZA,ILO, CIS.

2. programul Frenkel reprezinta programul cel mai eficient pentru

promovarea cailor de facilitare proprioceptiva si de evitare a schemelor de
substitutie.

 Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata,

 Se verifica daca sunt intrebari din partea studentilor
 Se anunta tema lectiei urmatoare.

L.P.3 - Metodele kinetice aplicabile pacientului neurologic - Kabat, Bobath

DESFASURAREA LECTIEI
  Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
metodele kinetice: Kabat si Bobath
 Prezentarea cunostintelor care au stat la baza elaborarii conceptelor.
Se explica aspectele care au stat la baza elaborarii conceptului de tehnici
de facilitare proprioceptiva, acestea folosindu-se in neurologie ca tratament
pentru tulburarile functionale.
Se explica principiile de baza ale metodei Kabat.
 Metoda Kabat
Se demonstreaza practic studentilor modalitatea de executie a
diagonalelor Kabat la nivelul membrelor superioare si inferioare.

 Metoda Bobath

Se demonstreaza practic studentilor metoda Bobath la un pacient cu

hemiplegie in cele trei stadii
1 Stadiul acut: flasc
2.Stadiul spastic
3.Stadiul de relative recuperare
L.P.4 - Elaborarea programului complex de recuperare şi a programului
kinetic - stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor în funcţie de patologie
DESFASURAREA LECTIEI
Notarea absentelor, stabilirea ordinii, prezentarea unor eventuale comunicari
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor în funcţie de patologia neurologica
pentru a elabora programul kinetic necesar
 Cunoaşterea limitelor programelor fizical-kinetice complexe de recuperare,
în funcţie de patologie, accidente şi incidente, măsuri de prevenire şi de
compensare a efectelor nedorite în derularea acestora la diverse categorii
de pacienţi, în funcţie de patologie şi de starea evolutivă a suferinţei

Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:

 obiectivele ,
  mijloacele
 metodele de recuperare kinetica utilizate in principalele sindroame
neurologice.
Se particularizeaza notiunile teoretice anterioare la leziuni ale plexurilor
membrului inferior.
Se demonstreaza practic mijloacele kinetice folosite in leziunile nervilor
femural si sciatic, dar si in sindromul de coada de cal
 Sindromul de coada de cal.

Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetica:

1. Prevenirea escarelor, reeducare vezicala §i prevenirea infectiilor urinare.

2. Prevenirea limitarilor de mobilitate articulara: mobilizari pasive,

posturari cu orteze dinamice in unghi de 90° a piciorului. Daca leziunea este
definitiva se indica ortezare precoce.
3. Cresterea fortei musculaturii paralizate: exercitii analitice pentru muschii
afectati; intinderi rapide, aplicarea de tehnici FNP - IL, ILO, CR, SI si elemente de
facilitare - atingerea usoara cu gheata, vibratia; schemele de facilitare Kabat:
diagonalele de flexie si extensie; manevre de masaj pentru stimularea excitabilitatii
neuro-musculare, electroterapie.
 Paralizia de nerv femural.

Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetica:

1. Prevenirea genului recurvatum - orteza de genunchi, ex. de tonifiere muschii
ischiogambieri. Pregatirea compensarilor prin tonifierea muschilor fesier mare,
triceps sural, musculatura MS si trunchiului superior pentru a putea utiliza
carjele/bastonul.
2. Mentinerea tonusului musculaturii afectate: intinderi rapide pe muschii psoas si
cvadriceps, tehnici FNP: SI, IL, ILO.; diagonalele Kabat; ex. pasivo-active, active-
asistate si active cu rezistenta.

3. Reeducarea functionala a genunchiului: ex. in lant kinetic inchis si deschis,

activitati functionale: ridicare, asezat, mers intre barele paralele, mers pe trepte.
 Paralizia de nerv sciatic.

Obiective, mijloace §i metode de recuperare kinetica:

 1. Prevenirea deviatilor la nivelul piciorului: atele si orteze, sustinatoare
plantare;
2. Mentinerea mobilitatii articulare: mobilizari pasive la nivelul tuturor
articulatiilor piciorului;
3.Reeducarea musculaturi afectate: tehnici FNP, ex. analitice, ex.
contralaterale, diagonalele Kabat pentru MI.

Se demonstreaza practic diagonalele Kabat, dar si alte tehnici de

facilitare neuroproprioceptiva ce sunt incluse obligatoriu in programul kinetic.

L.P.5 - Lombosacralgia - scheme de kinetoterapie aplicabile în perioada acută,

subacută, cronică şi de remisie; statusul post hernie de disc operată -
programul kinetic de recuperare
DESFASURAREA LECTIEI
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
elaborarea schemelor de kinetoterapie aplicabile în perioada acută,
subacută, cronică şi de remisie a pacientilor cu lombosacralgie
 Cunoaşterea limitelor programelor fizical-kinetice complexe de recuperare,
în funcţie de patologie, accidente şi incidente, măsuri de prevenire şi de
compensare a efectelor nedorite în derularea acestora la diverse categorii
de pacienţi, în funcţie de patologie şi de starea evolutivă a suferinţei

Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:

1. ce inseamna cele 4 perioade ale afectiunii,
2. obiectivele kinetoterapiei pentru fiecare schema de kinetoterapie
aplicabila in cele 4 perioade
3. mjloacele folosite pentru atingerea obiectivelor
 Scheme de kinetoterapie, aplicabile in perioada acuta
 Scheme de kinetoterapie aplicabile in perioada subacuta
 Scheme de kinetoterapie aplicabile in perioada cronica
 Scheme de kinetoterapie aplicabile in perioada de remisiune complete
Se demonstreaza practic mijloacele kinetice folosite in programul kinetic de
recuperare a lombosacralgiei in cele 4 perioade.
Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata, Se verifica daca sunt intrebari
din partea studentilor Se anunta tema lectiei urmatoare.
L.P.6 - Particularităţile programelor kinetice în cadrul recuperării funcţionale
în traumatismele vertebro-medulare la diverse nivele fără leziuni neurologice,
evolutive sau neevolutive
DESFASURAREA LECTIEI
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
elaborarea schemelor de kinetoterapie aplicabile la pacientii cu
traumatismele vertebro-medulare la diverse nivele
 Cunoaşterea limitelor programelor fizical-kinetice complexe de recuperare,
în funcţie de patologie, accidente şi incidente, măsuri de prevenire şi de
compensare a efectelor nedorite în derularea acestora la diverse categorii
de pacienţi, în funcţie de patologie şi de starea evolutivă a suferinţei

Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:

1. ce inseamna traumatismele vertebro-medulare la diverse nivele ,
2. obiectivele kinetoterapiei
3. mjloacele folosite pentru atingerea obiectivelor

Se demonstreaza practic mijloacele kinetice folosite in programul kinetic de

recuperare a traumatismelor vertebro-medulare la diverse nivele lezionale
neurologice
Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata, Se verifica daca sunt intrebari
din partea studentilor Se anunta tema lectiei urmatoare

L.P.7 - Programele de kinetoterapie şi recuperare funcţională complexă în

neuropatiile periferice - generalităţi în recuperarea acestora ;sindromul
motor, senzitiv şi vasculotrofic
DESFASURAREA LECTIEI
  Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
elaborarea programelor de kinetoterapie aplicabile la pacientii cu
neuropatii periferice
 Cunoaşterea limitelor programelor fizical-kinetice complexe de recuperare,
în funcţie de patologie, accidente şi incidente, măsuri de prevenire şi de
compensare a efectelor nedorite în derularea acestora la diverse categorii
de pacienţi, în funcţie de patologie şi de starea evolutivă a suferinţei

Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:

 ce inseamna neuropatiile periferice
 obiectivele kinetoterapiei in neuropatiile periferice
 mjloacele folosite pentru atingerea obiectivelor

Se demonstreaza practic mijloacele kinetice folosite in programul kinetic de

recuperare a polineuropatiilor.
Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata, Se verifica daca sunt intrebari
din partea studentilor Se anunta tema lectiei urmatoare
L.P.8,9,10 - Programul kinetic şi recuperarea funcţională complexă a
hemiplegiei in cele trei stadii DESFASURAREA LECTIEI
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
elaborarea schemelor de kinetoterapie aplicabile la pacientii cu hemiplegie
 Cunoaşterea limitelor programelor fizical-kinetice complexe de recuperare,
în funcţie de patologie, accidente şi incidente, măsuri de prevenire şi de
compensare a efectelor nedorite în derularea acestora la diverse categorii
de pacienţi, în funcţie de patologie şi de starea evolutivă a suferinţei

Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:

1. ce inseamna hemiplegia in cele trei stadii
2. obiectivele kinetoterapiei
3. mjloacele folosite pentru atingerea obiectivelor

Se demonstreaza practic mijloacele kinetice folosite in programul kinetic de

recuperare a hemiplegiei in cele trei stadii.
Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata, Se verifica daca sunt intrebari
din partea studentilor Se anunta tema lectiei urmatoare.
L.P.11 - Paraplegia - reeducarea paraplegicului în pat, în şezând, reeducarea
paraplegicului în ortostatism şi mers
DESFASURAREA LECTIEI
Notarea absentelor, stabilirea ordinii, prezentarea unor eventuale comunicari
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
reeducarea paraplegicului în pat, în şezând, reeducarea paraplegicului în
ortostatism şi mers
 Cunoaşterea limitelor programelor fizical-kinetice complexe de recuperare,
în funcţie de patologie, accidente şi incidente, măsuri de prevenire şi de
compensare a efectelor nedorite în derularea acestora la diverse categorii
de pacienţi, în funcţie de patologie şi de starea evolutivă a suferinţei
Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:
 ce inseamna paraplegia
 obiectivele kinetoterapiei in paraplegie
 mjloacele folosite pentru atingerea obiectivelor
Se demonstreaza practic mijloacele kinetice (tehnicile de facilitare
neuroproprioceptiva) folosite in programul kinetic de reeducare a
paraplegicului.

L.P.12 - Programul kinetic în cadrul recuperării funcţionale complexe din

scleroza multiplă şi boala Parkinson
DESFASURAREA LECTIEI
Notarea absentelor, stabilirea ordinii, prezentarea unor eventuale comunicari
 Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
kinetoterapia din scleroza multiplă şi boala Parkinson
 Cunoaşterea limitelor programelor fizical-kinetice complexe de recuperare,
în funcţie de patologie, accidente şi incidente, măsuri de prevenire şi de
compensare a efectelor nedorite în derularea acestora la diverse categorii
de pacienţi, în funcţie de patologie şi de starea evolutivă a suferinţei

Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:

 ce inseamna scleroza multiplă şi boala Parkinson
 obiectivele kinetoterapiei in cele doua boli
  mjloacele folosite pentru atingerea obiectivelor

Se demonstreaza practic mijloacele kinetice (tehnicile de facilitare

neuroproprioceptiva) folosite in programul kinetic din scleroza multipla .
Studentii se grupeaza in perechi pentru a exerxa principalele tehnici .
Se demonstreaza practic mijloacele kinetice (tehnicile de facilitare
neuroproprioceptiva) folosite in programul kinetic din boala Parkinson
Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata, se verifica daca sunt
intrebari din partea studentilor ,se anunta tema lectiei urmatoare
L.P.13 - Programul kinetic din alte patologii neurologice cronice: atrofia
musculară spinală, neuropatiile periferice , miastenia gravis, distrofii
musculare progresive
DESFASURAREA LECTIEI
 Consolidarea noţiunilor teoretice şi practice predate pe parcursul lucrărilor
practice ale disciplinei Kinetoterapia in afectiunile neurologice
 Recapitularea noţiunilor teoretice şi practice legate de stabilirea
obiectivelor si a mijloacelor acestora in neuropatiile periferice.
 Evaluarea studenților - verificarea practică, completată de verificare orală.
Pe baza unor intrebari puse de profesor se vor stabili:
1. ce inseamna neuropatiile periferice, dar si miastenia gravis sau distrofiile
musculare
2. se va elabora un program kinetic utilizat in neuropatiiile periferice.
Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata, se verifica daca sunt
intrebari din partea studentilor ,se anunta tema lectiei urmatoare.

L.P.14 - Evaluarea cunoştinţelor dobândite în cursul lucrărilor practice

DESFASURAREA LECTIEI
1. Consolidarea noţiunilor teoretice şi practice predate pe parcursul lucrărilor
practice ale disciplinei Kinetoterapia in neurologie .

2. Recapitularea noţiunilor teoretice şi practice predate pe parcursul lucrărilor

practice ale disciplinei Kinetoterapia in neurologie .
3. Prezentarea metodologiei de evaluare a studenților și aplicarea acesteia-
verificarea practică, completată de verificare orală.
4. Prezentarea rezultatelor la lucrările practice ale acestei discipline fiecărui
student prezent la oră.