STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND STIMULAREA

MOTIVAȚIEI ÎN PREȘCOLARITATE PRIN INTERMEDIUL

TEHNICILOR EDUCAȚIONALE MODERNE

4.1. Cadru conceptual

Unul dintre motivele esențiale pentru care oamenii urmează școala, este reușita
socială: mergem la școală pentru a reuși în viață, pentru a promova în societate, pentru a
câștiga un statut social superior.
De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de
reușită socială reprezintă elemente fundamentale ale motivației învățării, influențând totodată
dinamica pieței forței de muncă, învățarea pe durată întregii vieți și din toate activitățile și
situațiile de viață (lifelong learning / lifewide learning ) și, în ultimă instanță, calitatea
capitalului uman și tipul societate spre care ne îndreptăm.
Prin activitate, independența elevului este pusă în situația de a se folosi de achizițiile
însușite, în mod independent, formându-i primele deprinderi de muncă fizică și intelectuală.
Acest tip de activitate îl obișnuiește pe elev cu responsabilitatea față de anumite sarcini
încredințate; solicită efort propriu în rezolvare, capacitate de concentrare, un anumit ritm de
lucru. Elevul știe că, în urma rezolvării sarcinilor, este verificat și apreciat, ceea ce îi sporește
încrederea în forțele proprii. Sarcinile de muncă independentă au, de multe ori, un suport
creativ, ceea ce cultivă elevului inițiativă, flexibilitatea gândirii, originalitatea și imaginația.
De asemenea, dezvoltă spiritul de inițiativă și priceperea de organizare a timpului.
Diferențierea sarcinilor în cadrul activităților independente presupune o bună
cunoaștere a elevilor sub aspectul particularităților de vârstă și psiho-individuale. În această
situație e necesar să se cunoască aptitudinile și interesele elevului, caracteristicile proceselor
lui intelectuale, afective și voliționale, rezistență la efort intelectual. Există o evoluție a
învățării în primii 4 ani de școală.
Pentru început, copiii utilizează forme de învățare simple, ei vor reuși să învețe cu
ajutorul imaginilor, vor opera cu câmpuri restrânse de informații, vor primi informațiile și vor
pune accentul pe antrenarea verbalității. În primii ani de școală (mai ales în preșcolaritate)
accentul se pune pe reproducerea, activ utilizată în special în învățarea de poezii, dar și în

1
timpul lecțiilor. Reproducerile mnezice sunt nu numai verbale, ci și de acțiuni, și chiar
afective. În timp, reproducerile mnezice acționale devin deprinderi și au o mare stabilitate.
La 5-7 ani, copilul preșcolae poate mai ușor să recunoască decât să reproducă, probabil și
din cauza „păstrării” relativ neorganizate a materialului de memorat.
Memorarea cunoaște în perioada preșcolară în învățare iar repetiția devine suportul ei
de bază. Nu se poate neglija funcția de încurajare și motivare a procesului de învățare din
partea părinților și chiar implicarea activă a acestora în procesul de învățare al copiilor.
Învățarea, capacitate legată de satisfacerea trebuințelor de dezvoltarea autonomiei în
copilăria timpurie, devine în perioadă școlară mică, un element intensiv în planul achiziției de
cunoștințe. Când vorbim despre motivarea școlarilor mici, putem face apel la două tipuri de
motivații: motivație intrinsecă (internă) și motivație extrinsecă (externă).
Preșcolarul învață sub influența impulsurilor adulților, a dorinței sale de a se supune
statutului de școlar care îl atrage și sub influența dorinței de a nu supăra părinții.
Treptat intervine în procesul de învățare educatorul/educatoarea, rolul psihologic pe
care aceștia îl au în motivația și dezvoltarea capacităților de învățare al preșcolarilor fiind
foarte important.
O influență importantă o are de asemenea și relaționarea preșcolarului cu ceilalți
copii, aici referindu-ne la relații de cooperare, de competiție, ambiție etc., care impulsionează
învățarea.
Cerința de a învăța pentru a satisface un sentiment de identitate personală sau a
familiei și de a păstra afecțiunea părinților și respectul celorlalți rămâne o structură
motivațională de bază. Deosebit de importantă în procesul de învățare al școlarilor mici o au
și eșecurile și succesele din viața lor. Succesul repetat are rezonanță psihologică importantă.
Totodată, succesul acționează și asupra raporturilor psihologice mai profunde,
creează satisfacție, încredere, dezvoltă expansiunea sinelui, creează optimism, siguranță, etc.
Succesul iradiază în structura colectivului școlar, consolidând poziția de elev bun la
învățătură și poziția vocațională pregnantă. Această poziție, odată câștigată, atrage în mod
automat o reputație vocațională, ceea ce face ca micile greșeli ale copilului de acest tip, să fie
adesea ignorate, iar succesele capătă o forță de acceptare mai mare ca a copiilor care au dat
aceleași rezultate, dar nu au reputația creată prin succese repetate.
Pornind de la constatările anterioare, cât şi de la premisa că dezvoltarea abilităților de
motivare a preşcolarii din grădiniţe este latura cea mai importantă a activităţii educatoarelor,

2
am iniţiat cercetarea unor aspecte ale învățării în activităţile de tip preşcolar.

5.2. Ipoteza și obiectivele cercetării

În studiul de față am pornit de la premisa că performanțele copiilor depind într-o mare

măsură de felul în care stimulată motivația lor. Așadar, în cadrul cercetării întreprinse, am
stabilit următoarea ipoteză:
Intervenind în procesul instructiv-educativ al copiilor cu un sistem de strategii
activizatoare (metode precum: brainstormingul, metoda cubului, turul galeriei, mozaicul,
nufărul, problematizarea, jocul didactic; mijloace audio-vizuale, organizarea diferențiată a
conținuturilor) se va stimula motivația pentru învățare și implicit randamentul școlar și
gradul de integrare socio-afectivă a elevilor.
Scopul etapei de constatare a fost diagnosticarea nivelului iniţial de dezvoltare a
abilităților de motivare, printre care se află și competența de învățare a copiilor.
Grupul de subiecţi pe care mi-am iniţiat şi desfăşurat experimentul a fost alcătuit
din 54 de subiecți: 26 de copii (grupul experimental) şi 28 de copii (grupul de control), cu
vârsta de 5-6 ani de la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 14 Pitești „Căsuța poveștilor”.
Lucrul experimental s-a desfășurat în două etape.
La prima etapă au fost anchetați părinții copiilor implicați în experiment.
Metoda anchetării a fost utilizată în momentul iniţierii cercetării cu scopul
determinării interesului, încadrării părinţilor în dezvoltarea capacității de motivare și învățare
a copiilor, contribuţia mediului familial în dezvoltarea lor. Ancheta a vizat următoarele
aspecte:
1) Gradul în care îi preocupă motivarea copiilor;
2) Implicarea părinţilor în jocurile copiilor;
3) Timpul acordat pentru discuţii, explicaţii cu copilul;
4) Cum procedează pentru îmbogăţirea capacității lor de învățare?;
5) Interesul acordat dialogului părinte-copil;
6) Dacă solicită copilul să povestească întâmplări, vise, imagini, programe vizionate;
7) Cine consideră că trebuie să se ocupe de dezvoltarea competenţelor motivaționale
ale copilului.
Chestionarul cuprinzând întrebări închise (cu 3 posibilităţi) dar lăsând libertatea altor
opinii pentru fiecare întrebare a fost distribuit părinţilor celor 54 de copii identificarea prin
3
semnătură fiind facultativă. Astfel am făcut următoarele constatări de care am ţinut seama
ulterior: pe toţi părinţii îi preocupă gradul de motivare și învățare al copilului dar numai 32
părinţi se joacă cu copilul frecvent, 12 părinţi se joacă foarte puţin mai mult supraveghindu-
i, iar 10 părinţi nu se implică în nici un mod în jocurile copiilor. Cei mai mulţi 30 părinţi
acordă foarte puţin timp pentru discuţii, explicaţii mai ales în timpul drumului de la şi spre
grădiniţă, ceilalţi 24 consideră că discută suficient de mult cu copii. Pentru îmbogăţirea
capacității de îmvățare, cei mai mulţi 39 de părinți îi lasă pe copii să sesizeze noțiunile noi ale
lecțiilor şi să ceară explicaţii, 11 le explică noțiunile, iar 4 nu au răspuns. Interesul acordat
dialogului părinte – copil este mediu, 27 sunt foarte interesaţi de discuţiile cu copii, iar
ceilalţi 27 consideră aceste dialoguri nesemnificative (şi pe fondul lipsei de timp). O parte
relativ mică (20 părinţi reprezentând ) solicită copiilor să povestească. Toţi consideră că
educatoarele sunt cele care trebuie să se preocupe de dezvoltarea competenţelor
motivaționale, iar 15 consideră că şi familia trebuie să se implice în această activitate.

5.3. Experimentul de constatare a motivării la preşcolari

La etapa a doua a experimentului de constatare am determinat nivelul inițial de

dezvoltare a abilităților de motivare la copii. Pentru aceasta am utilizat următoarele metode
de cercetare:
- observarea;
- convorbirea;
- chestionarea.
Obiectivele urmărite:
- verificarea nivelului inițial de dezvoltare a abilităților de motivare;
- diagnosticarea barierelor şi deficienţelor existente la copii.
Observarea
Mai întâi de toate am recurs la metoda observaţiei de lungă durată. Cuvântul
„observaţie” semnifică constatarea exactă a unui fapt cu ajutorul unor mijloace de investigaţie
şi apoi studierea aprofundată a acestei constatări. Observatorul este un „fotograf” al faptului
iar observaţia sa trebuie să redea exact natura faptului.
În cadrul observării am ţinut cont de criteriile:
1. comunicarea copil-copil, copil-educator, copil-copii;
2. posedarea unui limbaj bogat şi corect;
4
 3. exprimarea în propoziţii simple/dezvoltate;
4. oferirea unui răspuns deplin şi logic;
5. prezenţa unei exprimări libere şi fără temeri;
6. utilizarea corectă a formelor de substantiv în cazul dativ şi genitiv;
7. formularea întrebărilor pe baza unui tablou, poveşti, etc.
8. respectarea regulilor de învățare;
9. manifestarea atitudinii pozitive faţă de procesul de învățare;
10. comunicarea coerentă, cursivă.
Am respectat următoarele cerinţe generale ale acestei metode:
- Urmărirea atentă şi sistematică a fenomenului, aşa cum se manifestă el în realitate;
- Restrângerea câmpului de observaţie la concepte care decurg direct din obiectivul
investigaţiei;
- Selectarea şi stabilirea unor procedee care permit verificarea observaţiei;
- Înregistrarea cât mai exactă şi riguroasă a datelor, în mod selectiv;
- Evidenţa surselor de eroare şi de abatere subiectivă a datelor observaţiei.
În urma observării, în baza criteriilor menţionate, am obţinut următoarele rezultate: în
grupul de control rezultatele au fost mai bune, copiii sunt mai motivați și dornici să comunice
liber.
Cu un nivel înalt de motivare sunt 5 copii (18%), ei într-adevăr posedă un înalt grad
de învățare, pot formula întrebări pe baza subiectului solicitat. Comunică cu toți copiii
utilizând atât propoziții simple cât și dezvoltate, cunosc și respectă regulile elementare de
învățare.
La nivelul mediu de dezvoltare a abilităților de motivare și învățare am înregistrat 13
copii (46%), comit greșeli în acordarea substantivelor în cazul dativ și genitiv, se exprimă
mai mult în propoziții simple, nu respectă cerințele comunicării, au un limbaj mai puțin
literar.
Cu un nivel scăzut am apreciat 10 copii (36%) care au dat dovadă de abilități scăzute
de învățare, nu pot să-și exprime bine gândurile, necesită sprijin din partea educatorului în
adresarea întrebărilor pe diverse subiecte.

Fig. 4.1. – Rezultatele obţinute în grupul de control

5
 18%
36% Nivel înalt

Nivel mediu
46%
Nivel scăzut

Observarea întreprinsă asupra subiecților investigați mi-a permis să-mi fac o viziune
generală despre competențele motivaționale ale copiilor. Ținând cont de criteriile menționate
anterior am plasat copiii pe 3 niveluri.
La nivel înalt am plasat 4 copii (15%) care posedă numeroase abilități de comunicare
și învățare, utilizează corect formele de substantiv în cazul dativ și genitiv, oferă răspunsuri
depline la întrebări și pot adresa întrebări. Știu să-și exprime gândurile într-o succesiune
logică, cursivă, se exprimă în propoziții dezvoltate și cunosc regulile elementare de
comunicare.
La nivel mediu s-au plasat 10 copii (39%). Acești copii sunt receptivi la îndemnurile
educatoarei, se exprimă mai mult în propoziții simple, au un limbaj mai sărac și nu utilizează
corect formele de plural al substantivelor.
La nivel mediu s-au înregistrat 12 copii (46%). Copiii sunt mai retrași, vorbesc mai
mult numai dacă-i întrebi, nu comunică cu toți colegii și se exprimă în propoziții neînchegate,
nu pot adresa întrebări.

Fig. 4.2. – Rezultatele obţinute în grupul experimental

15%
46% Nivel înalt

39% Nivel mediu

Nivel scăzut

6
 Pentru a analiza comparativ rezultatele obţinute în cele două grupe mi-am propus să
elaborez un tabel în care să le evidenţiez:

Tabelul 4.1. – Rezultatele obţinute în ambele grupuri

Grupul/Nivelul Nivel înalt Nivel mediu Nivel scăzut

Grupul experimental 4 copii (15%) 10 copii (39%) 12 copii (46%)

Grupul de control 5 copii (18%) 13 copii (46%) 10 copii (36%)

Datele obţinute pe niveluri în fiecare grup mi-au permis să evidenţiez faptul că într-un
grup nivelul dezvoltării abilităților motivaționale este mai scăzut față de celălalt grup, de
aceea am şi ales acest grup drept grup experimental, asupra căruia mi-am exercitat etapa de
formare a experimentului pedagogic.
Evenimentele lecției la grupul de control:
1. Organizarea activității/clasei de elevi:
- Activitatea profesorului: Copiii au fost așezați într-un semicerc. A fost aerisită sala.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii s-au așezat în linie, apoi s-au prezentat și au cântat un
cântec. Ei sunt foarte entuziasmați și foarte prietenoși.
2. Captarea atenției:
- Activitatea profesorului: Copiii au fost anunțați că vor reda conținutul poveștilor
„Albă ca Zăpada”, „Fata babei și fata moșneagului” și „Punguța cu doi bani”, folosind
propoziții simple și complexe. De asemenea, copiii au fost anunțați că vor trebui să
recunoască personajele din fiecare poveste, să recunoască personajele care nu fac
parte din fiecare poveste și să recite o poezie.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii sunt foarte atenți la ce le spune educatoarea.
3. Verificarea și actualizarea achizițiilor anterioare:
- Activitatea profesorului: Doamna educatoare le spune copiilor să recitească poveștile
„Albă ca Zăpada”, „Fata babei și fata moșneagului” și „Punguța cu doi bani”,
respectiv poezia.
Copiii reproduc foarte bine conținutul poveștilor și recită bine versurile poeziei.
4. Anunțarea obiectivelor și a temei abordate:

7
- Activitatea profesorului: Copiii sunt anunțați că vor învăța noi povești și o nouă
poezie.
- Activitatea preșcolarilor: Aceștia sunt foarte atenți la doamna educatoare și sunt foarte
fericiți că vor învăța noi povești și o nouă poezie.
5. Prezentarea materialului stimul:
- Activitatea profesorului: Doamna educatoare folosește următoarele tehnici
educaționale moderne:
 Brainstormingul;
 Explozia stelară;
 Cubul;
 Lotus;
 Harta conceptuală;
 Cvintetul;
 Ciorchinele;
 Pălăriile gânditoare;
 R.A.I. ;
 Scaunul intervievatului.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii sunt foarte încântați și receptivi la tehnicile folosite
de doamna educatoare.
6. Asigurarea dirijării învățării:
- Activitatea cadrului didactic: Doamna educatoare folosește toate tehnicile, succesiv,
pentru a se asigura de succesul copiilor în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii sunt în continuare foarte atenți și receptivi și reușesc
să-și îndeplinească sarcinile cu succes: redau conținutul poveștilor, identifică
personajele specifice fiecărei povești și recită bine și cu intonație poezia.
7. Fixarea și aplicarea cunoștințelor:
- Activitatea cadrului didactic: După ce educatoarele le citesc copiilor poveștile, acestea
se asigură că preșcolarii au înțeles bine și pun întrebări pentru a se asigura de
feedback-ul acestora.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii lucrează în grupuri mici, apoi individual.
8. Evaluarea performanțelor:
- Activitatea cadrului didactic: Doamna educatoare le pune copiilor întrebări despre
lecție, urmând apoi finalizarea sarcinilor.
8
- Activitatea preșcolarilor: Copiii redau cu ușurință conținutul poveștilor și recită bine
și cu intonație poezia. Fiecare copil a fost felicitat de doamna educatoare.
Evenimentele lecției la grupul experimental:
9. Organizarea activității/clasei de elevi:
- Activitatea profesorului: Copiii au fost așezați într-un semicerc. A fost aerisită sala.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii s-au așezat în linie, apoi s-au prezentat și au cântat un
cântec. Ei sunt foarte entuziasmați și foarte prietenoși.
10. Captarea atenției:
- Activitatea profesorului: Copiii au fost anunțați că vor reda conținutul poveștilor
„Albă ca Zăpada”, „Fata babei și fata moșneagului” și „Punguța cu doi bani”, folosind
propoziții simple și complexe. De asemenea, copiii au fost anunțați că vor trebui să
recunoască personajele din fiecare poveste, să recunoască personajele care nu fac
parte din fiecare poveste și să recite o poezie.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii sunt foarte atenți la ce le spune educatoarea.
11. Verificarea și actualizarea achizițiilor anterioare:
- Activitatea profesorului: Doamna educatoare le spune copiilor să recitească poveștile
„Albă ca Zăpada”, „Fata babei și fata moșneagului” și „Punguța cu doi bani”,
respectiv poezia.
Copiii nu reproduc destul de bine conținutul poveștilor și recită destul de greu
versurile poeziei.
12. Anunțarea obiectivelor și a temei abordate:
- Activitatea profesorului: Copiii sunt anunțați că vor învăța noi povești și o nouă
poezie.
- Activitatea preșcolarilor: Aceștia sunt foarte atenți la doamna educatoare și sunt foarte
fericiți că vor învăța noi povești și o nouă poezie.
13. Prezentarea materialului stimul:
- Activitatea profesorului: Doamna educatoare folosește metode didactice tradiționale:
lectura după manual, explicația, conversația.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii sunt mai puțin receptiv la metodele tradiționale
folosite de doamna educatoare.
14. Asigurarea dirijării învățării:

9
 - Activitatea cadrului didactic: Doamna educatoare folosește metodele didactice
tradiționale succesiv, pentru a se asigura de succesul copiilor în ceea ce privește
îndeplinirea sarcinilor.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii sunt în continuare distrași și mai puțin atenția la
spusele doamnei educatoare. Ei nu reușesc să-și îndeplinească cu succes sarcinile
didactice: nu redau integral conținutul poveștilor, nu recită bine și cu intonație poezia,
nu identifică personajele specifice fiecărei povești.
15. Fixarea și aplicarea cunoștințelor:
- Activitatea cadrului didactic: După ce educatoarele le citesc copiilor poveștile, acestea
pun întrebări pentru a se asigura de feedback-ul acestora.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii lucrează în grupuri mici, apoi individual. Ei nu oferă
un feedback pozitiv la întrebările educatoarei.
16. Evaluarea performanțelor:
- Activitatea cadrului didactic: Doamna educatoare le pune copiilor întrebări despre
lecție, urmând apoi finalizarea sarcinilor.
- Activitatea preșcolarilor: Copiii nu redau cu ușurință conținutul poveștilor și recită
greu și fără intonație poezia.
În urma interpretării datelor referitoare la prestația celor două grupuri, am obţinut
următoarele rezultate:
Grupul experimental:
Foarte bine – 7 copii (27%)
Bine – 9 copii (35%)
Satisfăcător – 10 copii (38%)
Reprezentarea grafică a rezultatelor:

27%
38% Foarte bine

Bine

Satisfăcător

35%

Fig. 4.3. – Rezultatele obţinute în grupul experimental în urma observării

10
 Prin intermediul observației, am încercat să evaluez abilitățile de motivare și învățare
a copiilor, obținând următoarea clasificare conform calificativelor:
Sub calificativul foarte bine s-au înscris copiii care au îndeplinit cu brio toți itemii, au
recunoscut toate poveștile, au povestit un fragment preferat și l-au colorat, au recitat toată
poezia cu intonație.
Calificativul bine l-am atribuit copiilor care la fel au realizat toate sarcinile dar au
avut unele lacune în exprimare: au povestit fragmentul utilizând propoziții simple, n-au
acordat formele substantivale în cazul necesar, au recitat doar două catrene din poezie.
Copiii care s-au plasat în calificativul satisfăcător au avut un limbaj sărac și mai puțin
literar, au recitat doar un catren din poezie și fără intonație; necesită lucru individual în
vederea dezvoltării comunicării

Grupul de control :
Foarte bine – 9 copii (28%)
Bine – 12 copii (43%)
Satisfăcător – 7 copii (25%)
Reprezentarea grafică a rezultatelor:

25%
32%
Foarte bine

Bine

Satisfăcător

43%

Fig. 4.4. – Rezultatele obţinute în grupul de control în urma observării

Aplicarea metodei de observației în grupul de control mi-a permis să evidențiez

următoarele: cei 9 copii cu calificativul foarte bine au un potențial de motivare înalt în
procesul de învățare, au realizat toate sarcinile. Fragmentul relatat de ei a fost însoțit de
expresivitate, de limbaj nonverbal prin mimică și gestică. Au colorat atent respectând
cerințele.

11
 Copiii calificați cu bine au realizat sarcinile dar nu au recitat toată poezia. Au relatat
conținutul utizând propoziții simple și un limbaj sărac.
Calificativul satisfăcător l-am atribuit copiilor care au manifestat un nivel scăzut de
motivare în procesul de învățare, nu au știut poezia și nu au respectat cerințele în colorarea
imaginii.
Analiza comparativă a rezultatelor obţinute în cadrul celor două grupe supuse
observării:

45% 43%
40% 38%
35%
35% 32%
30% 27%
25%
25% Foarte bine
20% Bine
15% Satisfăcător
10%
5%
0%
Gr.experim. G. De control

Fig. 4.5. – Raportul dintre indicii dezvoltării abilităților de motivare în cadrul

celor două loturi: grupul experimental și grupul de control.

Concluzie: Deşi au aceeaşi vârstă copiii posedă un potenţial diferit. De aceea în

cadrul proiectării, organizării şi desfăşurării unei activităţi, am ținut cont de particularităţile
individuale şi specifice ale fiecărui copil. Astfel am elaborat un program instructiv-educativ
cu sarcini şi conţinut de tip individualizat şi diferenţiat.
Recomandări:
 Atât familia cât şi grădiniţa joacă un rol important în formarea personalităţii
copilului, în dezvoltare abilităților motivaționale în procesul de învățare, dar educatorul
ocupă un rol primordial. De aceea el însuşi trebuie să fie competent, corect în tot ceea ce face
şi un un bun profesionist;

12
  Copiii adoptă un comportament motivațional şi în genere întregul proces de
motivare preluat de la adulţi (părinţi, educatori, rude etc.), de aceea propun să fim atenţi şi
corecţi la cum îi motivăm pe cei mici.

5.4. Aplicarea tehnicilor educaţionale moderne de dezvoltare a abilităților de motivare

în procesul de învățare. Experimentul de formare.

Etapa formativă s-a desfășurat în perioada februarie-martie. În experiment au

participat copiii ale căror rezultate la etapa de constatare au fost mai scăzute.
Scopul etapei formative a fost crearea condițiilor psihopedagogice de implementare a
tehnicilor moderne de dezvoltare a abilităților de motivare în procesul de învățare la copiii
de 5-6 ani.
La etapa de formare a experimentului pedagogic, în vederea validării ipotezei
cercetării am utilizat tehnicile educaţionale moderne și anume:
 Brainstormingul;
 Explozia stelară;
 Cubul;
 Lotus;
 Harta conceptuală;
 Cvintetul;
 Ciorchinele;
 Pălăriile gânditoare;
 R.A.I. ;
 Scaunul intervievatului.
Aceste tehnici au fost selectate şi adaptate conform particularităţilor de vârstă ale
copiilor. Tehnicile menţionate anterior nu influenţează direct dezvoltarea abilităților
motivaționale la copii, ci în mod indirect. Ele se bazează în special pe dezvoltarea gândirii,
creativităţii, dar aceste procese sunt în interdependenţă cu procesul de învățare.
Exemple de aplicări ale unor tehnici:
Tehnica Pălăriile gânditoare
Subiectul: „Scufiţa Roşie” – Povestirea copiilor
Prima etapă a fost anunțarea subiectului și regulile acestei tehnici. După aceasta am
rugat copiii să se numere de la 1 la 6, conform numărului de pălării. Apoi am format 6 grupe
13
și le-am atribuit fiecărui grup câte o pălărie. Fiecare are culoare diferită respectiv și
semnificație diferită. Explicând semnificația fiecărei culori a pălăriei le-am atribuit
următoarele sarcini:
Pălăria albă – povesteşte pe scurt textul povestirii;
Pălăria albastră – caracterizeaz-o pe Scufiţa Roşie în contradicţie cu lupul:
(Răspuns: veselă, prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor, dar neascultătoare, în
timp ce lupul este rău, lacom, şiret; arată ce se întâmplă când un copil nu ascultă sfaturile
părinţilor).
Pălăria roşie – arată cum Scufiţa îşi iubea mama şi bunica, de care a ascultat
întotdeauna.
Pălăria neagră – critică atitudinea Scufiţei, care trebuia să asculte sfaturile mamei
(Răspuns: trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă. Consideră că nu trebuia să aibă
încredere în animale, nu trebuia să dea informaţii despre intenţiile ei. Este suparată pe
vicleşugul lupului).
Pălăria verde – acordă variante Scufiţei: dacă dorea să ofere flori bunicii trebuia –
răspuns: să ceară mamei bani ca să-i cumpere un buchet de flori; dacă dorea să culeagă flori
trebuia – răspuns: să o roage pe mama ei să o însoţească în pădure; etc.
Pălăria galbenă – găseşte alt final textului: (Răspunsuri: Scufiţa putea să refuze să
meargă la bunica ştiind că trece prin pădure; Scufiţa nu ascultă de lup; lupul îi arată Scufiţei
drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajută să culeagă flori bunicii aflând că aceasta este
bolnavă; animalele din pădure o sfătuiesc pe Scufiţa să nu asculte de lup, etc.).
Le-am oferit tuturor copiilor posibilitatea de a răspunde la cerința acordată grupului
cu pălăria respectivă.
Beneficiile metodei:
Copiii au învățat:
- Să comunice ce simt fără reținere;
- Să comunice liber gândurile, dar din perspectiva semnificației culorii;
- Să-și exteriorizeze emoțiile, sentimentele;
- Să evite greșelile;
- Să ia decizii;
- Să cunoască semnificația fiecărei culori;
- Să-și schimbe modul de a gândi experimentând un altul.
O altă tehnică utilizată axată pe dezvoltarea competenței de învățare este Ciorchinele.
14
 Subiectul – „Alfabetul”:
- Am stabilit cu copiii din ce este format alfabetul (consoane, vocale; litere mari,
mici);
- Am împărțit copiilor fișe de lucru și i-am rugat să scrie la mijloc o literă cunoscută
de ei;
- După ce au scris toți litera le-am cerut să traseze de la literă săgeți, formând un
soare;
- Ultimul item a fost să deseneze obiecte ce conțin litera scrisă la milocul, începutul și
sfârșitul cuvântului;
- La ultima etapă, prin intermediul tehnicii Turul galeriei, am evaluat lucrările, am
corectat greşelile și omisiunile.
Beneficii aplicării acestei metode:
- Stimulează potențialul creativ;
- Dezvoltă capacități și abilități cognitive și de relaționare;
- Dezvoltă la copii gândirea creativă;
- Exersează memoria și imaginația.
O tehnică interesantă ce dezvoltă de asemenea abilitățile de motivare în procesul de
învățare este Tehnica Cubul.
Subiectul – „Călătorie în lumea animalelor”:
- Am anunțat subiectul și regulile desfășurării acestei tehnici.
- Am împărțit copiii în 6 grupe.
- Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales ca simboluri jetoane: pisica, câinele, veverița,
iepurele, arici, lup.
- Le-am prezentat copiilor un cub care are desenat pe fiecare latură una din animalele
amintite mai sus, apoi am precizat sarcinile:
1. Pisica – Descrie
2. Câinele – Compară
3. Veverița – Analizează
4. Iepurele – Asociază
5. Ariciul – Aplică
6. Lupul – Argumentează
- Fiecare echipă are un copil care aruncă cubul şi se numeşte Rostogolici.

15
 - În sala de grupă sunt aranjate imaginile fiecărui animal ce sunt cunoscute de copii şi
câteva detalii privind adăpostul, hrana. Am pornit la plimbare printre animale și în dreptul
fiecărui animal întâlnit, Rostogolici rostogolește cubul. În dependență de imaginea ieșită, un
copil din grupa respectivă descrie animalul respectiv. Cubul a fost rostogolit până au fost
realizate toate cerințele și au fost cunoscute toate animalele.
- După ce am vizitat toate animalele, fiecare echipă a realizat un desen cu tot ceea ce
au învăţat despre animalul al cărei nume îl poartă.
- Lucrările au fost valorificate și strânse într-un portofoliu pe tema „În lumea
animalelor”.
Următoarea tehnică pe care am aplicat-o și care-mi place tare pentru că într-adevăr
dezvoltă competențe comunicative este Scaunul intervievatului.
Subiectul: „Ce-ai face dacă?”
Prin numerotare am ales cine va fi primul copil intervievat. Acest copil a ocupat locul
pe scaunul intervievatului. Am anunțat cerințele acestei tehnici. Apoi le-am propus copiilor
intervievați diferite situații și roluri. Fiecare subiect intervievat și-a ales rolul preferat și le-a
comunicat cerlolalți copii planul său de lucru. După ce intervievatul și-a exprimat activitatea
ceilalți copii i-au adresat diverse întrebări. Interviul continuă până ce fiecare copil a fost
intervievat.
Beneficiile utilizării acestei tehnici:
 exprimă capacitatea de înțelegere, sinteză, simțul umorului.
 sistematizează şi verifică cunoştinţele;
 formează capacităţi de diagnosticare;
 apropie actul învăţării de viaţa cotidiană;
 îşi asumă responsabilităţi;
 adună şi valorifică informaţii;
 formează capacităţi de a lua decizii şi de a organiza, soluţiona;
 se dezvoltă spiritul de echipă, interrelaţionează în cadrul grupului;
 se dezvoltă inteligenţa interpersonală;
 exersează deprinderea de a asculta activ;
 învaţă să-şi susţină pertinent părerea personală;
Copiii au fost foarte impresionați de aplicarea acestor tehnici, datorită cărora unii
chiar au devenit mai activi în actul învățării.

16
4.5. Analiza şi interpretarea datelor obţinute în cadrul experimentului psihopedagogic
la etapa de control

Etapa de control a durat două săptămâni și au fost implicați copiii celor două grupe –
experimentală și de control.
Scopul experimentului de control a fost determinarea gradului de evoluare a
abilităților de motivare în actul de învățare la copiii de 5-6 ani.
Pentru etapa de control a experimentului psihopedagogic am utilizat unele metode
cercetare aplicate la etapa inițială a experimentului.
Barem de apreciere:
5 itemi – Nivel înalt;
4 itemi – Nivel mediu;
3 itemi – Nivel scăzut .
În grupul experimental am obţinut rezultatele:
Nivel înalt – 15 copii (58%);
Nivel mediu – 7 copii (27%);
Nivel scăzut – 4 copii (15%).
Cei 15 copii (58%) situați la nivel înalt au înregistrat progres în dezvoltarea
abilităților de motivare în procesul de învățare. Aceasta s-a remarcat prin faptul că subiecții
au povestit începutul și sfârșitul poveștii într-o succesiune logică și cu expresivitate. S-au
simțit mai liberi în comunicare și au utilizat corect formele gramaticale ale limbii române. Au
realizat toți itemii și au încercuit bulina corect.
La nivel mediu s-au plasat 7 copii (27%). Au realizat toți itemii dar au utilizat în
procesul de învățare mai mult propoziții simple, nu au acordat toate formele substantivale la
gen, număr și caz. Au recunoscut doar unele elemente ale unui tablou.
La nivel scăzut am plasat 4 copii (15%). Ei au relatat unele evenimente ale poveștilor,
au avut nevoie de ghidarea educatorului în explicarea mesajuluii din povești și în deducerea
învățăturii din pățaniile personajelor.

Tabelul 4.2. – Indicii rezultatelor obţinute în grupul experimental

Nivel Nr. de copii Procente

17
 Nivel înalt 15 copii 58%

Nivel mediu 7 copii 27%

Nivel scăzut 4 copii 15%

În grupul de control am obţinut rezultatele:

Nivel înalt – 10 copii (36%);
Nivel mediu – 8 copii (28%);
Nivel scăzut – 10 copii (36%)
În grupul de control la nivel înalt am plasat copiii care au îndeplinit toate sarcinile
corect, utilizând propoziții dezvoltate, au vorbit despre învățăturile pe care trebuie să le
facem pe baza pățaniilor personajelor. Au povestit conținutul poveștii într-o succesiune
logică și cu expresivitate.
La nivel mediu s-au înregistrat 8 copii (28%). Aceștia au realizat doar 4 itemi. Au
utilizat enunțuri simple, au recunoscut personajele dar au necesitat sprijin în explicarea
învățăturii pe baza lor.
La nivel scăzut s-au plasat 10 copii (36%). Acești copii au recunoscut personajele și
poveștile din care fac parte, au relatat începutul și sfârșitul poveștilor dar au avut un limbaj
sărac. Nu au putut aprecia răspunsul colegilor și răspunsul propriu.

Tabelul 4.3. – Indicii rezultatelor obţinute în grupul de control

Tipul de nivel Nr. de copii Pr
ocente
Nivel înalt 10 copii 36
%
Nivel mediu 8 copii 28
%
Nivel scăzut 10 copii 36
%

Comparând rezultatele obținute în cele două grupe de subiecți investigați, am observat

între ele, diferența de dezvoltare a abilităților motivaționale în procesul de învățare, ca
rezultat al implicării grupei experimentale în etapa de formare a experimentului
18
psihopedagogic, lucru ce dovedește impactul aplicării tehnicilor educaționale moderne în
dezvoltarea abilităților motivaționale în procesul de învățare. Am decis ca rezultatele obţinute
între cele două eşantioane să le reprezint grafic în următoarea diagramă:

60% 58%

50%

40% 36% 36% Comportament

30% 27% 28% atins

20% Comportament
15%
în dezvoltare
10%

0%
Grupul experimental
Grupul de control
Fig. 4.6. – Indicii rezultatelor obţinute în ambele loturi
Rezultatele obținute la etapa de control a nivelui de dezvoltare a abilităților
motivaționale în procesul de învățare cîn cele două grupuri au confirmat ipoteza și scopul
cercetării. Copiii din grupul experimental au devenit mai comunicativi, se simte libertate în
exprimarea lor, au realizat foarte bine și corect toți itemii. Utilizeză corect în enunțuri simple
și dezvoltate formele de singular și plural al substantivelor, chiar și acordarea lor în cazul
dativ și genitiv.
Importanța utilizării și aplicării tehnicilor educaționale pot confirma cu certitudine că
au un impact colosal asupra dezvoltării competențelor motivaționale în actul învățării.
În cadrul aplicării acestor tehnici, educatorul trebuie să-și pună în valoare măiestria și
să poată adapta complexitatea lor la potențialul și particularitățile de vârstă ale copiilor.
Pentru a evidenția progresul obținut de fiacare eșantion de la etapa de constatare pînă
la cea de control am realizat următorul tabel:

19
Tabelul 4.5. – Indicii comparativi ale celor două eșantioane la etapa de constatare și de
control
Nivelul Grupul Grupul de control
experimental
Etapa de Etapa de Etapa de Etapa de
constare control constatare control
Nivel înalt 7 copii 14 copii 9 copii (32%) 11copii
(27%) (54%) (39%)
Nivel mediu 9 copii 7 copii (27%) 12 copii 10 copii
(35%) (43%) (36%)
Nivel scăzut 10 copii 5 copii (19%) 7 copii (25%) 7 copii
(38%) (25%)

4.6. Concluzii la studiul experimental

În rezultatul lucrului experimental au fost realizate obiectivele și scopul cercetării,

prin ce s-a confirmat ipoteza înaintată. Acest fapt ne permite să formulăm următoarele
concluzii:
1. Competenţa motivațională prezintă un ansamblu de capacităţi cognitive, afective,
motivaţionale, aptitudini, comportamente în funcţie de situaţie, care interacţionează cu
trăsăturile de personalitate şi abordează comunicarea din perspectiva lingvistică,
sociolingvistică şi pragmatică. Capacităţile se referă la cunoştinţe, priceperi şi deprinderi de a
comunica, a lua decizii, a analiza, a sintetiza, a argumenta, a rezolva o problemă sau sarcină,
a evalua informaţii etc. Abilităţile şi oportunităţile sunt orientate la realizarea anumitor
scopuri individuale sau de grup, abilităţi de codare şi decodare a mesajului. Cunoştinţele şi
abilităţile au un anumit grad de conştientizare a dependenţelor care se stabilesc între cei ce
comunică, fie oral, în scris sau imagistic.
2. În cercetare, dezvoltarea competențelor motivaționale se fundamentează pe
integrarea celor trei tipuri de competenţe: lingvistică, sociolingvistică şi pragmatică, axate pe
activităţi de producere şi receptare orală şi reprezintă o construcţie teoretică de valorificare a
procesului de comunicare.

20
 3. Tehnicile educaţionale moderne utilizate, pentru a dezvolta abilitățile motivaționale
în procesul învățării, au eficientizat progresul acestui proces, fapt dovedit în rezultatele
experimentului pedagogic.
4. Modelul propus pentru dezvoltarea competenţelor motivaționale poate fi utilizat şi
de către cadrele didactice la orice disciplină şi la orice vârstă.
5. Există diverse tehnici moderne pe care le putem aplica la vârsta preşcolară, dar
educatorul trebuie să-şi manifeste competenţele sale adaptându-le la particularităţile specifice
şi de vârstă ale copiilor.
7. Competenţa de motivare a preşcolarului în actul învățării este acea capacitate care
îi permite să recunoască şi să reproducă enunţuri accesibile nivelului lor de percepere şi
operaţionalizare, corecte din punct de vedere al sistemelor limbii, adecvate contextului
situaţional în care are loc învățarea.

21
 ANEXE

ANEXA 1 – LISTA ELEVILOR DIN GRUPUL EXPERIMENTAL

1. Bondoc Valeria
2. Bolovan Victor
3. Bradu Alex
4. Brânduș Sebastian
5. Ceaușu Dragoș
6. Ciochiu Vlad
7. Chișă Ana-Maria
8. Coțofană Andreea
9. Crăciun Maria
10. Davidescu Paula
11. Davidovici Cristian
12. Globea Sofia
13. Gruia Sorin
14. Guțan Aniela
15. Habib Petru
16. Iancu Cristian
17. Luchian Mariana
18. Manțuc Darius
19. Moroșanu Andreea
20. Potorac Cristina
21. Prodan Sandu
22. Sotea Raluca
23. Tabarac Denis
24. Tropoțel Cristina
25. Ureche Cornel
26. Ursu Eugen

22
ANEXA 2 – LISTA ELEVILOR DIN GRUPUL DE CONTROL

1. Aramă Marina
2. Bobeica Corina
3. Bob Amalia
4. Brad Vlad
5. Budiștean Dumitru
6. Budiștean Maria
7. Caută Cristian
8. Doru Vera
9. Ducă Maria
10. Gându Natalia
11. Gribea Roxana
12. Grosu Stan
13. Gâncu Oana
14. Hânganu Vasile
15. Marin Eugen
16. Mocanu Maria
17. Mîță Alexia
18. Nistor Viorel
19. Oprea Andreea
20. Prodan Cristian
21. Sârbu Diana
22. Stafiu Achim
23. Stoian Constantin
24. Toma Elena
25. Troian Elena
26. Vaslui Artenie
27. Veveriță Ioan
28. Vlasie Florina

23
ANEXA 3 – CHESTIONAR DE DIAGNOSTICARE AL NIVELULUI DE
DEZVOLTARE A ABILITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

1. Desparte în silabe anotimpul „Primăvara” şi alcătuieşte un cuvânt nou care să înceapă

cu primul sunet.
20 p.
2. Spune numele lunii în care sărbătorim Ziua Mamei.
10 p.
3. Ce îi urezi mamei de 8 Martie?
10 p.
4. Descrie elementele specifice anotimpului „primăvara” .
20 p.
5. Formează două cuvinte din literele cuvântului „PRIMĂVARA”.
10 p
6. Câte litere şi câte sunete are cuvântul „MĂRŢIŞOR” ?
10 p.
7. Alcătuieşte propoziţii despre primăvară în care să foloseşti cuvintele:
soare; ghiocel; rândunică; mărţişor.
20 p.

TOTAL: 100 puncte

24
 ANEXA 4 – CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

Numele şi prenumele .
Vârsta .
Ocupaţia .

1. Copilului d-voastră îi place să meargă la grădiniță?

DA NU

2. Dacă da, de ce?

a) pentru că îi place să socializeze cu alţi copii
b) pentru că își formeaă o cultură generală
c) pentru că se pregătește pentru viitor
d) altele.

3. Dacă nu de ce?

4. Pentru ce merge lă grădiniță?

- pentru a cunoaşte mai mult
- pentru a primi note bune
- pentru a fi printre primii
- pentru a dobândi preţuirea clasei
- pentru că învață cu uşurinţă
- pentru a alege ceva în viaţă
- altele

5. Care sunt activitățile de la grădiniță care îi plac cel mai mult? De ce?

6. Care sunt activitățile care nu-l atrag? De ce?

7. Sunt activități la care îi este teamă să răspundă? De ce? Care?

8. Ce face după ce a terminat programul de la grădiniță?

25
- desenează
- cântă
- face sport
- se relaxează
- altele

9. Care din cercurile următoare le frecventează?

- cor
- desen
- sportiv
- nici unul

10. Ce simţiți când nu primește un feed-back pozitiv din partea educatorului?

- ruşine de educator
- regret
- nimic

11. Ce doreşte să devină în viaţă?

26
ANEXA 5

Data:............................................
Numele și prenumele:..............................................
FIȘĂ DE LUCRU

Recunoaște personajele din prima coloană. Spune din ce povești provin. Asociază
fiecare personaj cu o imagine din a doua coloană. Colorează personajul preferat.
Desparte în silabe cuvintele care denumesc imaginile și trasează în chenar tot atâtea
linii câte silabe are fiecare cuvânt.

27
 ANEXA 6 – DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Recunoaște personajele din imagini și spune din ce poveste fac parte. Relatează una
din secvențele ilustrate în imaginile din medalioane.

28
 ANEXA 7

FIȘĂ DE LUCRU

1. Recunoaşte personajele şi povestea în care le întâlnim.

2. Redă dialogul dintre personaje.

29
ANEXA 8 – HARTĂ CONCEPTUALĂ

30