Facebook, hoţul bucuriei noastre

Carmen Lăiu
9 mai 2019
https://semneletimpului.ro/social/social-media/facebook-hotul-bucuriei-noastre.html

Într-unul din articolele sale din The Guardian, jurnalista Lydia Smears povestește despre meandrele renunţării
la aplicaţiile de socializare de pe telefonul său, după ce a remarcat că obișnuia să evadeze în lumea digitală ori
de câte ori contururile lumii reale începeau să se tulbure.

Într-un timp scurt, reţelele de socializare au devorat orele serii, timpul de prânz și cel din călătoriile cu trenul,
cu o foame tot mai anevoios de astâmpărat: câteva minute pe Facebook, câteva pe Instagram, apoi pe
Messenger, ca să constate că între timp apăruse ceva nou în prima reţea, așa că se mișca în cerc.

Smears spune că a fost un număr în statisticile care descriu dependenţa de mediul online – unul dintre cei 47%
de adulţi din Marea Britanie care folosesc social media zilnic.

Dependenţa de reţelele de socializare se derulează după un calapod asemănător celui al jocurilor de noroc,
explică Daniel Gerrars, fondatorul organizaţiei Addiction Helper: „Cu cât te implici mai mult, cu atât îţi dorești
să faci asta mai mult și cu atât te izolezi de lumea exterioară. Indiferent dacă pierzi sau câștigi, obţii în
continuare acel sentiment foarte intens. Și, cu cât mergi în aceeași direcţie, cu atât te izolezi mai puternic.”

În cazul ei, nu a fost vorba totuși de o adicţie reală, crede jurnalista, deși verificarea compulsivă a telefonului a
determinat-o să-și șteargă aplicaţiile de socializare de pe el, păstrându-le doar în calculator, pentru că acesta nu
o însoţea peste tot, cum era cazul telefonului.

După această măsură drastică, Smears s-a trezit în vria emoţiilor negative cu mult mai des decât înainte,
descoperind că folosise reţeaua de socializare ca pe un anestezic menit să amorţească toate stările emoţionale
inconfortabile.

De altfel, mai multe cercetări au arătat că mediul online este capabil să le inducă utilizatorilor o stare foarte
apropiată de ceea ce profesorul de psihologie Mihaly Csikszentmihalyi numea flow (flux).

Dincolo de foame și de somn

Arhitect al conceptului de flow, Csikszentmihalyi l-a definit drept „starea în care persoanele sunt atât de
profund implicate într-o activitate, încât nimic altceva nu pare să mai conteze; experienţa în sine este atât de
plăcută, încât persoanele ar face-o cu orice preţ, numai pentru plăcerea de a o face”.

Starea de flux poate fi atinsă în orice tip de activitate, mai degrabă în timp ce oamenii muncesc decât în timpul
liber, după cum a observat Csikszentmihalyi, iar una dintre caracteristicile acestei stări o reprezintă imersiunea
în activitatea respectivă, până la punctul în care persoana pierde noţiunea timpului.

O serie de studii au trasat legături între starea de flux și cea specifică navigării în mediul online. Astfel,
cercetările care au privit fluxul din perspectiva marketingului au arătat că acesta poate influenţa cumpărăturile
online, atitudinea faţă de învăţarea online și faţă de jocurile de noroc online.

Un studiu din 2011 a comparat subiecţi care au petrecut 3 minute pe Facebook cu subiecţi care au fost expuși la
diapozitive cu imagini din natură (situaţie de relaxare) sau care au rezolvat o problemă de matematică (situaţie
de stres). Cercetătorii au constatat că există similitudini între semnele psihofiziologice ale stării de flux și cele
prezentate de utilizatorii de Facebook (precum ritmul respiraţiei, ritmul cardiac sau dilatarea pupilelor), care
susţin ipoteza că succesul de care se bucură reţelele de socializare ar putea fi asociat cu starea afectivă pozitivă
avută de utilizatori.
De fapt, anumite caracteristici ale stării de flux sunt foarte familiare celor care navighează online în mod
frecvent – de la faptul că nu mai percep curgerea reală a timpului până la faptul că foamea, setea sau oboseala
pare să se volatilizeze sau se face resimţită cu mai multă dificultate în faţa ecranului.

Potrivit unui studiu din 2016, starea de flux ar putea fi activată în mediul digital de abilitatea designerilor de a
manipula mediul online, înlăturând obstacolele din lumea reală și făcând mult mai accesibilă această stare – una
apropiată stării de flux așa cum a fost ea definită în Psihologia fericirii, prin textura experienţei, dar nu și prin
finalitatea ei, pentru că fluxul deopotrivă reprezintă cauza și efectul unei performanţe de vârf, pe care n-o
atingem (și nici nu ne propunem s-o facem) în social media.

În același timp, dacă fluxul reprezintă „o componentă crucială a bucuriei”, timpul petrecut în reţelele de
socializare nu pare să ne ofere cine știe ce bucurie. De fapt, există dovezi care sugerează că oamenii sunt mai
fericiţi atunci când se distanţează de ele.

Mai mult Facebook, mai puţină fericire

Un studiu realizat în 2015 de Institutul pentru Studierea Fericirii, din Danemarca, a urmărit timp de o
săptămână 1.095 de persoane cu o medie de vârstă de 33 de ani, jumătate dintre ele renunţând la Facebook
pentru o săptămână, în timp ce cealaltă jumătate a accesat reţeaua socială ca de obicei.

„Facebook înseamnă o bombardare constantă cu vești excelente de la toată lumea, dar mulţi dintre noi privim
pe fereastră și vedem cerul și ploaia, mai ales în Danemarca. Aceasta face lumea Facebookului, unde toţi expun
cele mai bune părţi ale realităţii, mult mai distorsionată prin contrast, așa că am vrut să vedem ce se întâmplă
atunci când utilizatorii iau o pauză”, a afirmat Meik Wiking, director al Institutului.

La sfârșitul studiului, 88% dintre cei care nu au intrat pe Facebook s-au declarat „foarte fericiţi”, faţă de 81%
dintre cei care au folosit reţeaua de socializare. În același timp, doar 12% dintre subiecţii primului grup s-au
declarat „nesatisfăcuţi”, faţă de 20% dintre utilizatorii de Facebook care au spus același lucru. De asemenea,
utilizatorii de Facebook au avut cu 55% mai multe șanse să se simtă stresaţi.

Studiul a mai arătat că abstinenţa de la Facebook s-a asociat cu mai mult entuziasm, cu mai mult timp petrecut
cu familia și prietenii, dar și cu mai puţine probleme de concentrare, îngrijorare sau singurătate.