Clauza de salvgardare

CLAUZE DE SALVGARDARE

Clauzele de salvgardare sunt folosite de Comisia Europeană în situaţia in care apar

probleme legate de îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene,
înainte de aderare, sau în perioada ulterioară aderării. “Clauzele de salvgardare
generală” sunt valabile pentru toate statele noi membre.

În plus, pentru România şi Bulgaria se aplică o clauză de salvgardare specifică,

respectiv clauza de amânare, care poate duce la amânarea aderării celor două state
cu un an, până în 2008.

Mai există o clauză specială, aplicabilă doar României, şi care se referă strict la
două din cele 30 de capitole negociate, “Justiţie şi Afaceri Interne” şi
“Concurenta”.

Clauzele de salvgardare generală

Pentru situaţiile de încălcare gravă a angajamentelor, Tratatul de aderare conţine

trei clauze de salvgardare ca mecanism ultim de intervenţie. Aceste clauze se
referă la:

economie;
piaţa internă;

justiţie şi afaceri interne.

Aceste clauze au fost valabile şi pentru noile State Membre şi se aplică prin votul
unanim al Statelor Membre din Consiliu.

Prevederile specifice fiecărei clauze sunt următoarele:

Economie

• Dacă, în primii trei ani de la aderare, vor apărea dificultăţi grave şi persistente
într-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situaţia economică într-
un anumit domeniu, noul stat membru poate solicita autorizaţia de a lua măsuri
protecţioniste pentru a ameliora situaţia creată şi a ajusta respectivul sector
economic al Pieţei Comune.

Piaţa internă

• Dacă un nou stat membru nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate în cadrul

negocierilor de aderare, Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat
membru, poate, în primii trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de Aderare,
să ia măsurile necesare. Măsurile nu vor fi menţinute mai mult decât este necesar şi
vor fi ridicate atunci când respectivul angajament a fost îndeplinit.

Justiţie şi Afaceri Interne

• Dacă există întârzieri sau riscuri iminente cu privire la transpunerea sau

implementarea deciziilor cadru şi a angajamentelor relevante, a instrumentelor de
cooperare şi a deciziilor privind recunoaşterea mutuală în materie civilă într-un nou
stat membru, conform Titlului IV al Tratatului (TEC), Comisia, din proprie
iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate, în primii trei ani de la intrarea
în vigoare a Tratatului de Aderare, să ia măsurile necesare şi să specifice condiţiile
de aplicare a acestora. Acestea pot lua forma unor suspendări temporare de la
aplicarea prevederilor relevante şi a deciziilor în relaţiile dintre un nou stat
membru şi oricare alt stat membru, fără a prejudicia continuarea cooperării
judiciare strânse. Măsurile nu vor fi menţinute mai mult decât este necesar şi vor fi
ridicate atunci când respectivul angajament a fost îndeplinit.

Clauza de salvgardare specifică (clauza de amânare)

Ţinând cont de perioada lungă dintre sfârşitul negocierilor şi data efectivă a

aderării României şi Bulgariei, precum şi de numărul mare de angajamente care
trebuie duse la îndeplinire, Tratatul de aderare conţine preventiv o clauză
specifică, clauza de amânare. Această clauză permite Comisiei să recomande
Consiliului amânarea datei aderării pentru România şi Bulgaria cu un an, până la
1 ianuarie 2008 dacă există dovada clară că Bulgaria şi România nu sunt pregătite
pentru aderare într-un număr important de capitole negociate. Aceasta clauză nu
poate fi activată decât dacă toatele statele membre doresc acest lucru.

Clauzele de salvgardare aplicabile doar României

Aceasta clauză nu are nevoie decât de majoritate calificată (majoritatea statelor din
Consiliu, cu 72,27% din voturi, reprezentând cel puţin 62% din populaţia Uniunii)
pentru a fi activată.

Dacă România nu duce la îndeplinire angajamentele luate în 11 sectoare (listate

mai jos) din capitolele Justiţie si Afaceri Interne si Competiţie, Consiliul poate
decide cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, să amâne aderarea
României cu un an, până la 1 ianuarie 2008.

În plus faţă de clauzele de salvgardare prevăzute în Tratatul de aderare pentru

ambele ţări, în cazul României există mecanisme specifice referitoare la
acordarea ajutoarelor de stat, mecanisme stipulate în Tratatul de aderare,
aplicabile dacă România nu pune în practică angajamentele luate în acest domeniu.

Pe lângă aceste reglementări, prevăzute în Tratatul de aderare (art. 37 si 38), art.

36 din Tratat prevede printre altele ca măsurile de salvgardare să nu fie folosite ca
modalităţi de discriminare mascată în relaţiile comerciale dintre statele membre.
Mai mult, aceste măsuri trebuie să respecte principiul proporţionalităţii. Sunt
prioritare măsurile care distorsioneaza cel mai puţin funcţionarea pieţei interne.
Acolo unde se consideră necesar, prioritare vor fi mecanismele sectoriale existente.

ANEXA:

• 11 condiţii de îndeplinit pentru ca România să devină membru UE la 1

ianuarie 2007

Concurenţa

1. România va asigura, prin Consiliul Concurenţei un control real al potenţialelor

ajutoare de stat;

2. România îşi va întări fără întârziere mecanismele de monitorizare a

ajutoarelor de stat;

3. România îşi va respecta integral angajamentul de a nu acorda sau plăti

ajutoare de stat pentru combinate siderurgice, conform Strategiei Naţionale de
Restructurare pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2008 precum şi
condiţiile referitoare la reducerea capacităţii de producţie stabilite în acest
document, şi se va încadra în sumele hotărâte în contextul protocolului 2 din
Acordul European;
4. România va continua să aloce Consiliului Concurenţei mijloace financiare
adecvate şi resurse umane calificate.

Justiţie şi Afaceri Interne

1. Implementarea fără alte întârzieri a Planului de Acţiune Schengen,

amendat cu acquis-ul comunitar, cu respectarea termenelor limită;
2. Asigurarea unui înalt nivel al controlului şi supravegherii la viitoarele
graniţe externe ale Uniunii Europene;

3. Dezvoltarea şi implementarea unui Plan de acţiune actualizat şi integrat şi

a unei Strategii de reformă a Sistemului Judiciar;

4. Accelerarea considerabilă a luptei împotriva corupţiei şi în particular a

corupţiei la nivel înalt prin asigurarea aplicării stricte a legislaţiei
anticorupţie şi a independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie
(PNA);

5. Realizarea unui audit independent al rezultatelor şi impactului generate

până acum de Strategia Naţională Anticorupţie;

6. Asigurarea până în martie 2005 a unui cadru legal clar pentru îndeplinirea
sarcinilor jandarmeriei şi poliţiei precum şi a cooperării dintre acestea;

7. Dezvoltarea şi implementarea unei strategii coerente multianuale anti-

criminalitate.

Link-uri către textele integrale

Cele 11 condiţii cu care s-au închis ultimele două capitole de negociere „Justiţie şi
Afaceri Interne” şi „Concurenţă”

Condiţiile de aplicare a clauzei de amânare. Cazul României