.

Etapa ermeticl

Cu poezii precum Falduri, Paralel romantic, Mod, Increat, Joc secund,

Pdunul, Timbru, (Jvedenrode, Oul dogmatic qi altele, Ion Barbu surprinde, mai
mult ca oric6nd, prin incifrarea limbajului. Axiomatic, textul se inchide asupra lui
insuqi,lisind extrem de pufine portife prin care sd poatd fi penetrat. Poetul se
adreseazd unui cititor angajat, care sI umple spafiul imaginativ l6sat liber de
lectura poeziei, un lector instruit, capabil sd treac[ dincolo de zidurile metaforice
ale unei fortdrele voit inexpugnabile. Dislocdrile sintactice, absenfa predicatului
din enun{uri, sensurile noi alocate cuvintelor cu in{eles de mult inrdddcinat in
limba :uzualil, elipsele, inversiunile, asocierile stranii, nofiunile abstracte gi

insisten{a de a apropia lirica de domeniul sacru al geometriei reprezintd tot atdtea

opreliqti in revelarea sensului adtnc al poeziilor. Prin concentrarea extremd a

expresiei poetice, poetul sdv6rgeqte tentative de a evada din lumea reald, concretS,
din dorinla de comunicare cu universul, de contemplare a esenfei lucrurilor.
Prima poezie din volumul Joc secund, publicat in anul 1930, care a primit,
convenfional, titlul ciclului ilustrativ pentru etapa ermeticS a liricii barbiene, are,

ftrE putin{d de tdgad6, statutul unei arte poetice. incd din titlu, marqdnd pe puterile
sugestive ale cuvdntului-cheie, se anunfl inten{ia ludicd a poetului, faptul cd,
dincolo de orice, literatura este o combina{ie fantezistd, un joc al imaginafiei, liber
de constr6ngeri impuse de o eventualS intenfie practicd (ideea de gratuitate a artei),

dar care, neindoielnic, se supune, ca orice alt joc, unui set de reguli precise, in
afara c[rora nu poate funcfiona. Secund, acest joc intelectualizat, se desfrqoar6 in
lumea esenfelor, intr-o zond superioar[, purd, idealS, care nu poate fi reprezentatd
direct, primar, ci prin rdsfrdngerea in oglind6. Ideea care std labaza actului creator
se figureazd din contingent, printr-o dubl[ reflectare. Transfiguratd, trecutd tn
mdntuit azur,lumea fenomenalitdtii de doud ori oglinditd, este una a latenfelor, a
poten{ialitlgii (nadir latent), sublimatd in gi prin poezie. Versul se aflI in