„ Dă BLOCK agresivității!Și glumele dor!STOP Cyberbulling!

”
Prof. Sârghiuță Felicia- C.S.E.I. –Tg. Neamț

Prof. Damian Andreea- Magdalena- C.S.E.I.-Tg. Neamț

Hărţuirea pe internet a atins deja cote alarmante, iar victimele fenomenului nu au foarte
multe arme la dispoziţie pentru a se proteja de aşa ceva.

Cele mai recente studii realizate de către Organizația Salvați Copiii arată că 54% dintre copii
au fost victime ale unor comportamente de tip cyberbullying în mediul online, procentul fiind
semnificativ mai ridicat în rândul fetelor și elevilor de liceu. Aspectul fizic, pasiunile şi situaţia
materială se află printre principalele motive. Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a
agresa victimele se leagă de înfăţişare şi felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente
pentru care tinerii sunt hărţuiţi sunt hobby-urile şi preocupările de zi cu zi (30%), situaţia materială
a familiei din care provin (13%), rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%). Două
treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum
teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice
şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune. Cele mai populare reţele de
socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger şi, la mare distanţă,
Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de
ameninţare şi cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii şi
furt de identitate. Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcaţi de hărţuirea
suferită online şi au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat
agresiunii. Cei mai mulţi afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine şi i-au
determinat să se izoleze de ceilalţi. Mai puţini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au
intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool
sau droguri (5%). Mai mult, 84% dintre respondenţi spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie
agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părţi. Deşi
majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărţuit, cei mai mulţi devin indiferenţi sau chiar agresori de
teama de a nu fi atacaţi la rândul lor şi, deci, transformaţi în victime.

Copiii de astăzi nu sunt diferiți în esență de cei care am fost și noi la vârsta respectivă însă
modelul cultural și social este altul în prezent, iar dreptul la exprimare este mai des exercitat atât
individual, cât și colectiv.

Chiar dacă cel mic pare că descoperă cu tenacitate și abilitate vastul mediu virtual și pare
că știe mai bine decât tine cum să manevreze dispozitivele, el nu are experiența de viață pentru a se
menține în siguranță și are nevoie de tine, adultul semnificativ din viața lui, să fii alături de el și, la
început, să îi ghidezi incursiunea online, iar apoi să rămâi disponibil pentru el ca să împărtășească
descoperirile, trăirile, situațiile neplăcute și succesele.

Citind astfel de statistici alarmante, ne-am hotarât ca, împreuna, în cadrul școlii noastre să
desfasurăm cateva actiuni de preveniere a acestui fenomen . Având în vedere impactul emoțional,
social și cognitiv pe care fenomenul de cyberbullying îl poate avea asupra dezvoltării psihologice a
copiilor, am dat curs invitației virtuale propuse de Organizația Salvați Copiii , Dă BLOCK
agresivității! Şi „glumele” dor. Stop cyberbullying!”
Proiectul educațional mai sus menționat este o inițiativă națională lansată în cadrul programului
european Ora de Net care s-a derulat în perioada 9 octombrie – 9 decembrie 2018 , aplicat și în
cadrul C.S.E.I.-Tg. Neamț împreună cu dna profesor Sârghiuță Felicia.

Echipa Ora de Net, pe care am contactat-o, a pus la dispoziție un pachet de resurse care conține atât
o serie de clipuri video care abordează acest subiect, cât și planuri de lecție

Astfel, elevii din clasele V- X au participat la ateliere lucrând în echipe formate din 4-5 elevi unde
au avut sarcina de a preveni sau rezolva problema cyberbullying-ului , fiind puşi în posturi diferite
(victimă, agresor şi martor) după ce au vizionat cele trei filmuleţe puse la dispoziţie de echipa
proiectului. Au avut loc discuții, elevii prezentând situații în care s-au confruntat cu aceste situații și
identificând cauzele care conduc la acest comportament de hărțuire. Elevii au urmărit cu atenție
filmulețele sugestive pentru agresarea pe internet și au identificat sentimentele trăite de personaje și
cum sunt copiii care se confruntă cu fenomenul de cyberbullying: speriați, umiliți, răniți, supărați,
jigniți, nefericiți, triști, amenințați. S-au prezentat elevilor soluții pentru ieșirea din aceste situații
periculoase, precum site-ul ”Ora de Net”, secțiunea ”ctrl_Ajutor”.

Accentul a fost pus pe faptul că profesorii, părinţii, rudele trebuie să conştientizeze existenţa
fenomenului şi să ştie să identifice comportamentul schimbat al victimei şi să intervină când
identifică efectele cyberbulling-ului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări
ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacţii
negative şi stres trebuie chestionate şi verificate.

Copiii merită să se simtă în siguranţă pe net. Iar jignirile, ameninţările şi cuvintele urâte pot să-i
rănească mai tare decât violenţa fizică.

Elevii au înţeles utilitatea faptului că victima trebuie să reuşească să impună limite. De la blocarea
şi raportarea abuzatorului pe reţelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de
telefon, până la intervenţiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i
oferi agresorului satisfacţia pe care o caută. Cel care hărţuieşte va fi mulţumit dacă provoacă
victimei suferinţă, de aceea este recomandată evitarea afişării oricărei urme care lasă de înţeles că
aceasta a fost afectată.

Iată ce frumos am lucrat noi: