40.

Mentionati proprietatile si utilizarile terapeutice ale halotanului

Halotanul (Fluothane) - este o hidrocarbură polihalogenată. Se prezintă ca un lichid
incolor, volatil, cu miros dulceag, neinflamabil, neexplozibil. Se conservă în flacoane brune,
deoarece se descompune în prezenţa luminii.
- se absoarbe si se elimină, predominant pulmonar, netransformat,
parţial se metabolizează în ficat;
- este un anestezic general puternic, potenţa sa anestezică fiind de 4 ori
mai mare decat a eterului; induce anestezia rapid, în 2-3 minute; trezirea
se produce relativ rapid; dă o analgezie slabă, relaxare- musculară bună,
de obicei; dacă e necesar se asociază cu relaxante musculare; scade secreţiile salivare şi
bronsice, dilată bronhiile;
- se administrează, în amestec cu N20 şi 02, în concentraţie de 2-3% pentru inducţie şi
0,5-2% pentru menţinerea anesteziei. Se întrebuinţează pentru anestezii de scurtă durată, mai
ales la cei cu bronşite, astm bronşic; este un anestezic neprimejdios pentru copii.
- in caz de supradozaj poate determina o deprimare a centrilor respiratori şi
vasomotori, urmată de tahipnee superficială, apnee, bradicardie (care poate fi tratată cu
atropină i.v.) şi scăderea presiunii arteriale. Sensibilizează inima la catecolamine, cauzand
aritmii (extrasistole ventriculare – care pot fi controlate cu practolol i.v. 5 mg). Rar poate
produce hepatită halotanică, probabil prin mecanism imunologic.
41. Mentionati proprietatile si utilizarile terapeutice ale enfluranului.
Enfluranul - este un eter halogenat (CHF2-O-CF2CFClH) folosit pentru anestezii de
scurtă durată;
- este metabolizat hepatic în proporţie de 2,5%, aproximativ 80% eliminandu-se
nemodificat;
- acţiunea sa anestezică generală este asemănătoare cu a halotanului. Are următoarele
avantaje faţă de halotan:
 risc scăzut de producere a aritmiilor
 inducţie foarte rapidă {un minut şi jumătate) şi trezire mult mai
rapidă, relaxare musculară mult mai bună
- principalul său dezavantaj îl constituie deprimarea puternică a respiraţiei;
42. Mentionati proprietatile si utilizarile terapeutice ale isofluranului.
Isofluranul - este un izomer al enfluranului (CHF2~O-CHClCF3), introdus în practică
în anul 1981.
- produce anestezie generală cu inducţie rapidă şi revenire lentă; relaxarea
musculară este bună.
Avantaje:
 deprimă respiraţia mai puţin decat enfluranul (totuşi mai mult decat
halotanul)
 efectele cardiace sunt minime
 dilată coronarele
 nu produce leziuni hepatice.
Are utilizări limitate, din cauza costului ridicat.
43. Metoxifluranul- caracteristici si utilizari terapeutice.
Metoxifluranul - este un eter halogenat (C12CH-CF2-OCH3) ; se prezintă ca un lichid
puţin volatil, incolor, cu miros caracteristic de fructe, neinflamabil;
- este cel mai activ anestezic general inhalator avand o foarte mare liposolubilitate.
Anestezia se instalează lent (analgezia în 10 minute şi somnul anestezic în 20-30 minute) iar
trezirea se face lent din cauza acumulării în ţesutul adipos; dă o relaxare musculară bună;
- ca şi halotanul produce deprimare cardio-vasculară si respiratorie, aritmii cardiace;
este însă analgezic mai eficace;
- are întrebuinţări limitate, deoarece poate fi nefrotoxic după doze mari sau după
administrare îndelungată (datorită fluorurii rezultate din metabolizarea sa).
44. Ketamina- caracteristici si utilizari.
Ketamina - este un anestezic nebarbituric cu acţiune rapida;
- produce aşa numita "anestezie disociativă", manifestată prin desprinderea de
mediu, analgezie intensă şi somn superficial. Creşte presiunea arterială şi frecvenţa cardiacă,
nu relaxeaxă musculatura striată.
Este indicată pentru mici intervenţii chirurgicale, mai ales la copii; se poate administra
i.v. sau i.m.. Are întrebuinţări limitate la adulţi, deoarece produce halucinaţii, delir si tulburări
de comportament în timpul trezirii (acestea pot fi combătute cu diazepam).