Fişa XI

Mănăstirile ortodoxe din Ţara Românească şi Moldova

în secolul al XIV-lea
I. Începuturile monahismului la noi:
- sec. XIV - primele ştiri despre o viaţă monahală pe teritoriul ţării noastre;
- au existat şi mai înainte pustnici sau sihaştri în locuri retrase;
- "calugării sciţi" din Dobrogea + Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Morisena;
- toponimele româneşti vechi (Calugăru, Calugăreni, Chilia, Mănăstirea,
Mănăstioara, Schitu) atestă existenţa unor stravechi aşezări monahale la noi;
- înainte de sec. XIV - aşezările sihăstreşti rupestre din M-ţii Buzăului +
aşezările de pe lângă Sălaj;
- influenţe de la Muntele Athos + din Bulgaria (calugarul loan de Rila-sec. X;
monahismul organizat apărut în sec. XIII) + Serbia (monahismul apărut în sec. XII).

II. Sf. Nicodim:

- n. Prilep-Macedonia – aromân;
- maerge la Muntele Athos – în M-rea Hilandari;
- a doua jumatate a sec. XIV vine în Ţara Românească în timpul lui Vladislav
sau Vlaicu Vodă (c. 1364-1377).

III. Mănăstirea Vodiţa:

- în părţile Severinu1ui - Mănăstirea Vodiţa - lângă râu1 cu ace1aşi nume - pe
locu1 uneia mai vechi din sec. XIII;
- cca. 1372 - un hrisov - se arată cum s-a zidit, daniile; statutul de samovlastie,
adica o mănăstire de sine stătătoare - putea sa-şi aleagă singură egumenul, fără nici un
amestec din partea domnului sau a mitropolitului;
- 1377 – Vlaicu Vodă pierde Banatul de Severin – M-rea Vodiţa ajunge sub
stăpânirea Ungariei catolice;
- sub Mircea cel Bătrân (1386-1418) ajunge iar în stăpânirea Ţării Româneşti.

IV. Mănăstirea Tismana:

- după pierderea Banatului de Severin  M-rea Tismana - în părţile Gorjului;
- Vlaicu Vodă a ridicat o biserică de lemn - apoi o biserică de zid în timpul lui
Radu I (c. 1377-1383) - terminată de Mircea cel Bătrân.
- Tismana era o samovlastie;
- cneazul Lazăr al Serbiei a dat zece sate în ţara sa pentru Mănăstiri;
- la început Vodiţa şi Tismana - sub conducerea a lui Nicodim;
- apoi bunurile Vodiţei au trecut în stăpânirea Tismanei;
- 1464 - Vodiţa era amintită ultima dată într-un hrisov – domnitorul Radu ce1
Frumos punea pe seama tismanei toate bogăţiile Vodiţei  Vodiţa în ruină;
- în S Dunării Nicodim a ridicat doua biserici: la Vratna şi Mănăstiriţa;
 - se pare că tot el a întemeiat şi mănăstirile: - M-rea Prislop (Haţeg); cca. 1404-
1405 a copiat un Tetraevanghel slavon aici;
- Gura Motrului;
- a purtat o corespondenţă cu patriarhul bulgar Eftimie al Târnovei în anumite
probleme teologice;
- Nicodim a fost un iscusit organizator al vietii mănăstireşti şi nu întemeietorul
monahismului la noi, căci acesta exista de mai înainte;
- + 26 decembrie 1406 – M-rea Tismana – înmormântat aici.

V. Alte mănăstiri din Ţara Românească:

- Cozia – Mircea cel Bătrân a ridicat o biserică nouă pe locu1 uneia mai vechi;
- construcţie în p1an "triconc", preluat din arta bizantină;
- pronaosul împodobit cu fresce în sti1 bizantin (cele 7 Sinoade ecumenice,
scene din vieţile sfinţilor);
- 2 hrisoave – 20 mai 1388 + a1tele – Mircea a făcut numeroase danii - a
doua mânăstire a ţării după Tismana
- + 31 ianuarie 1418 - Mircea cel Bătrân înmormântat în pronaosul bisericii
- în naosul bisericii - chipurile lui Mircea şi al fiului său Mihai pictaţi în
costume de cavaleri medievali.
- Cotmeana - Vlaicu Vodă - pomelnicul ei începe cu acest domnitor
- primul hrisov al lui Mircea - 20 mai 1388 - Cotmeana trecută cu toate
bunuri1e ei în stăpânirea Coziei;
- hrisov din 1433 de la Muntele Athos - consemna M-rea Bolintin în timpul lui
Basarab I;
- logofătul Filos al lui Mircea cel Bătrân, călugărit sub numele Filotei - a
refăcut o M-re „în pădurea cea mare la Bolintin”, lângă Bucureşti – pot fi 2 biserici.

VI. Biserici de mir:

- încep. sec. XIV - biserica Sân Nicoară din Curtea de Argeş;
- biserica domnească cu hramul Sf. Nicolae din Curtea de Argeş - începută de
Basarab I prin 1351-1352 şi terminată de fiul său Nicolae Alexandru;
- construită după planul „în cruce greacă înscrisă”;
- a fost catedrală mitropolitană;
- are un bogat decor pictural - 350 de scene în frescă în stilul bizantin din
epoca Paleologilor;
- + M-rea Cozia - printre cele mai reprezentative creaţii arhitectonice şi
picturale din sud-estul european.
VII. Mănăstirile din Moldova:
- schituri de lemn ridicate în locuri retrase;
- Neamţul – ce mai veche din Moldova;
- întemeiată de trei pustnici - Sofronie, Pimen şi Silvan în timpul lui Petru I
Muşat (c. 1375-1391), care a ridicat o biserică nouă pe care a înzestrat-o cu sate, mori şi
vii; se pare ca el a fost îngropat aici;
- Alexandru cel Bun a zidit o nouă biserică de zid şi i-a făcut danii.
- Moldoviţa – atestată în 1402 - un document prin care Alexandru cel Bun îi
dăruia mori în tărgul Baia şi alte venituri;
- a ridicat aici un nou locaş de închinare, din piatra.
- M-rea Sf. Nicolae din Poiana Siretului - numită Pobrata sau Probota – 1398 –
Ştefan, care probabil a ridicat aici o biserică din piatra, i-a dăruit două sate;
- înmormântată mama lui Ştefan cel Mare, doamna Oltea, în 1465.

VIII. Biserici de mir:

- biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi - ctitoria lui Bogdan I;
- constructie de tip „romanic” sau basilical, unic în arhitectura Moldovei,
fără turlă, cu o navă centrală şi două laterale;
- îngropaţi Bogdan I + unii urmaşi de-ai lui;
- a devenit catedrală a Episcopiei Rădăuţilor.
- biserica Sf. Treime din Siret - ridicată de Sas Vodă sau de Petru Muşat;
- prima biserică din Moldova care adoptă planul triconc bizantin.
- biserica Mirăuţi din Suceava - aşezate moaştele Sf. loan cel Nou în l415.

IX. Rolul cultural al manastirilor:

- aceste M-ri au îndeplinit un însemnat rol cultural;
- pe lângă M-ri s-au întemeiat primele şcoli - se pregăteau calugari şi preoţi sau
dieci pentru cancelaria domnească;
- meşteşugul picturii + arta miniaturii (înfrumuseţ. manuscriselor bisericeşti);
- cca. 1400 – fostul logofăt al lui Mircea Filos, călugărit la M-rea Cozia sub
numele de Filotei monahul, a întocmit o lucrare imnografică originală: „Pripealele, care
se cântă la polieleul sărbătorilor împărăteşti ale Născătoarei de Dumnezeu şi ale sfinţilor”
– primite de toate Bisericile Ortodoxe de limbă slavă;
- încep. sec. XV – călugărul moldovean Grigorie – Viaţa şi mucenicia Sfântului
Ioan cel Nou de la Suceava.