Antihrist în Epistola a II-a către

Tesaloniceni a Sfântului Apostol

Pavel
-lucrare de seminar-

Prof. Îndrumător:
Student:

1
 Introducere
După învăţătura creştină, Antihrist este o persoană istorică, o unealta a Satanei, o
fiinţă demonică, un Mesia fals, un tiran care se va socoti si numi pe sine Dumnezeu. Unii
spun că Antihrist ar fi mesia iudeilor (el insuşi iudeu). De aceea el va apare „în templul din
Ierusalim şi de acolo va determina lepădarea de credinţă, apostazia, celor ce nu au primit
iubirea adevărului, ca să se mântuiască”(II Tes. 2, 10). Iisus Hristos numeste pe Antihrist
„urâciunea pustiirii»(Mt. 24:15, cf Dan. 9: 27). Apostolul Pavel îl numeste pe Antihrist
„omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce este Dumnezeu
sau e făcut pentru închinare, aşa încât să se aşeze el în Biserica lui Dumnezeu şi pe sine să se
dea drept Dumnezeu” (II Tes. 2, 3–4). „În zilele cele de apoi – spune „Învatatura celor 12
apostoli” (cap. 16) – se vor înmulţi apostolii mincinosi si amăgitorii şi se vor preface oile în
lupi, şi dragostea în ură. Căci sporind nelegiuirea se vor urî unii pe altii şi se vor prigoni şi se
vor trăda şi atunci se va arăta amăgitorul lumii (Antihrist) ca şi cum ar fi Fiul lui Dumnezeu”.

„Şi atunci se va descoperi cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va

omorî cu suflarea gurii Sale şi îl va nimici cu strălucirea venirii Sale." (II Tes.
2,8)
Cuvântul „antihrist" este de origine greacă, fiind compus din două cuvinte: anti, care
înseamnă împotriva, şi numele Hristos, adică potrivnic lui Hristos; aşadar, pe tot potrivnicul,
prigonitorul, vrăjmaşul şi neprietenul lui Hristos poţi a-1 numi Antihrist. Unii ca aceşti
antihrişti au fost mulţi, începând din vremile Apostolilor până acum, şi toţi semănau neghinele
lor, precum: Simon Vrăjitorul, Nero, Maximian, Diocletian, Iulian, Arie, Macedonie, Nestorie,
Savelie, Apolinarie, Mahomed. Aceştia si alţi mulţi erau antihrişti, pentru că se împotriveau
lui Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu: unii cu prigonirea robilor lui Dumnezeu care
mărturiseau credinţa lui Hristos, iar alţii cu învăţătura cea rea, nemărturisindu-L a fi
adevăratul Dumnezeu1.
Despre aceşti antihrişti, Sfântul Ioan Teologul scrie într-una din epistolele sale: „Mulţi
proroci mincinoşi au ieşit în lume; întru aceasta să cunoaşteţi Duhul lui Dumnezeu: orice duh
care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, de la Dumnezeu este. Şi orice duh care nu
mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu; ci este duhul lui Antihrist, despre care

1
Antihristica. Semnul venirii lui Antihrist şi sfârşitul lumii, apărută cu binecuvântarea P.S. Galaction, Editura
Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2000, p. 16;
2
aţi auzit că vine, şi acum este chiar în lume" (I In 4,1-3). Iar în altă parte: „Precum aţi auzit
că Antihrist vine, iar acum mulţi antihrişti s-au arătat; de aici cunoaştem noi că este ceasul
de pe urmă. Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri..." (I In 2,18-19).
Când zice Apostolul „Dintre noi au ieşit", se referă la eretici şi la depărtaţii de Sfânta
Biserică Ortodoxă, care de la noi au ieşit pe calea pierzaniei, lăsând dreapta credinţă ortodoxă,
fără de care nimeni nu se poate mântui. Pe aceştia putem a-i cunoaşte, că mulţi au fost şi acum
sunt antihrişti în lume, potrivnici şi vrăjmaşi ai lui Hristos2.
Ci nu ne este nouă cuvântul pentru unii ca aceştia, că ei au fost antihrişti numai prin
asemănare iar Antihrist în fiinţă n-a fost, ci înainte-mergătorii lui.
Îndoită socoteală poate fi pentru Antihrist: întâi - îndeobşte, al doilea - îndeosebi,
precum şi numele lui Iisus îndoit se socoteşte; întâi, îndeobşte, că mulţi s-au numit cu acest
nume Iisus. În legea veche: Isus Navi, Isus Sirah şi alţii; a doua, îndeosebi, precum acest sfânt
nume Iisus osebit este, singur Unuia, lui Iisus, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru, precum a zis
îngerul Fecioarei: „Si vei naşte Fiu si vei chema numele Lui Iisus" (Lc. 1, 31), căci „El va
mântui pe poporul Său de păcatele lor" (Mt. 1, 20).
La fel, si numele Hristos îndoit se socoteşte, întâi îndeobşte, că Hristos cuvânt grecesc
este şi însemnează „unsul lui Dumnezeu"; şi unii ca aceştia au fost hristosi, care sunt
credincioşii împăraţi3.
Pentru Antihrist cel osebit si adevărat vom grăi aici, Domnul ajutându-ne şi cu
cuvântul întărindu-ne. Antihrist dar, cel adevărat, este potrivnicul cel mai mare şi vrăjmaşul
lui Hristos şi gonitorul cel mare, care va să vie la sfârşitul lumii, ai căruia toţi cei mai sus
pomeniţi sunt înaintemergători. Şi pentru aceasta Sfântul Apostol Pavel zice în a doua
Epistolă către Tesaloniceni: „Şi se va descoperi omul nelegiuirii, fiul pierzării, potrivnicul,
care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa
încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu" (II Tes. 2, 3-
4).
Pentru acest Antihrist se cade a şti şi a crede că încă n-a venit în lume, ci va să vie la
sfârşitul lumii, mai înainte de venirea a doua a înfricoşatei Judecăţi a Domnului.

Sfântul Apostol Pavel spune : „Taina fărădelegii se şi lucrează" (II Tes. 2, 7)

2
Ibidem, p. 17-18;
3
Danion Vasile, Evanghelia versus Iuda, Editura Sofia, Bucureşti, 2006, p. 85-90;
3
 Taina fărădelegii se lucrează şi Antihrist este acum în lume nu în persoană, ci într-a
mergătorilor înainte. Că precum venirea lui Hristos are început de la zidirea lumii întru
patriarhii cei ce au fost mai înainte de Hristos şi întru prorocii cei ce L-au vestit şi L-au
însemnat, precum: întru Abel cel nevinovat, pe care 1-a ucis Cain; întru Isaac cel înălţat jertfă;
întru Iosif cel prea frumos, ce l-au băgat fraţii lui în groapă şi l-au vândut; întru Moise, cel ce
1-a scos pe Israel din robia Egiptului şi a celorlalţi, putem zice că din începutul lumii taina
mântuirii noastre se lucrează, însă în persoana Sa încă nu venise atunci în lume Hristos. Aşa şi
venirea lui Antihrist, nu îndată după înălţarea lui Hristos la Ceruri are începutul său, ci numai
întru înaintemergătorii săi, adică: ereticii, prigonitorii Sfintei Biserici Ortodoxe şi persecutorii,
precum întru acel Simon Vrăjitorul ce se numea pe sine Hristos, şi întru Nero, întâiul
prigonitor al Bisericii lui Hristos Dumnezeu, şi întru Iulian Apostatul, şi întru ceilalţi fără de
număr. Însă Antihrist cel adevărat, în persoana sa cea firească nici atunci n-a venit în lume,
nici acum nu este4.
Sfinţii Ambrozie si Ioan Gură de Aur zic asa: „Numai taina fărădelegii se lucrează
întru înaintemergătorii săi", precum zice Vasul cel ales către tesaloniceni (II Tes. 2, 7), că
„taina fărădelegii" se lucrează; de Nero zice că este chipul lui Antihrist, că acesta a vrut să se
socotească Dumnezeu. Asemenea se află şi în Evanghelie, unde zice Hristos: „Ilie într-adevăr
va veni şi va aşeza la loc toate. Eu însă vă spun vouă că Ilie a şi venit, dar ei nu l-au cunoscut,
şi au făcut cu el cale au voit; aşa şi Fiul Omului va pătimi de la ei. Atunci au înţeles ucenicii
că Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezătorul" (Mt. 17,11-13).
Aici Hristos Mântuitorul nostru zice de Ilie că va să vie si cum că a venit. Si cum va
mai veni, dacă a venit? Se înţelege cum că va să vie în persoana sa; iar că a venit, întru
asemănarea persoanei sale, adică întru Ioan Botezătorul5.
Semnele ce însoţesc venirea lui Antihrist sunt arătate în Sfânta Scriptură. Acestea sunt:
1. Venirea prorocului Ilie şi a lui Enoh, întru aceeaşi vreme când se va arăta Antihrist, şi pe
acei sfinţi proroci îi va ucide.
2. Antihrist va fi primit de evrei în locul adevăratului Mesia şi însuşi el va fi iudeu, din
seminţia lui Dan, dintr-o femeie spurcată.
3. Antihrist va face minuni mincinoase şi foc din cer va face să coboare.
4. Antihrist nu-L va mărturisi pe Hristos, iar cei ce-L vor mărturisi cumplit îi va munci, şi
pe sine în locul lui Hristos şi adevăratului Dumnezeu vrea să se mărească.

4
Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Apologeticum, 2004, p. 175-176;
5
Cristian Bădiliţă, Manual de anticristologie, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, p. 127-129;
4
 5. Antihrist va şedea în locul cel sfânt, adică în biserica Ierusalimului, şi va începe a se
arăta pe sine ca un Dumnezeu, şi se va preaînălţa pe sine mai presus decât tot Dumnezeul.
6. Celor ce se vor închina lui, le va da semn pe mâna lor cea dreaptă şi pe frunte, ca să nu
poată creştinii a-şi face cruce pe fruntea lor.
7. Numele lui va fi închipuit cu numărul 666.
8. Vremea împărăţiei lui va fi de trei ani şi jumătate6.
Semnele cele ce urmează venirii lui Antihrist sunt: înfricoşata Judecată şi sfârşitul lumii
acesteia.

Încheiere
La sfârşitul veacurilor puterea antihristică se va dezlănţui cu toata sălbăticia ei prin
arătarea lui Antihrist, pentru a fi nimicită cu totul. În ciocnirea cea din urmă, binele va
înfrânge răul, Hristos va nimici pe Antihrist, — cel din urma prigonitor al creştinilor şi cel
mai mare dusman al lui Iisus Hristos, — şi astfel se va împlini voia lui Dumnezeu care este
mântuirea şi fericirea veşnică a lumii întregi, în şi prin Iisus Hristos Domnul si Mântuitorul
nostru.

Bibliografie
6
Antihristica. Semnul venirii lui Antihrist şi sfârşitul lumii, p. 44-45;
5
1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea
Fericitului Părinte Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea
Sfântului Sinod, E.I.B.M. al B.O.R., Bucureşti, 1988;
2. Antihristica. Semnul venirii lui Antihrist şi sfârşitul lumii, apărută cu binecuvântarea
P.S. Galaction, Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2000;
3. BĂDILIŢĂ Cristian, Manual de anticristologie, Editura Polirom, Bucureşti, 2002;
4. DAMASCHIN Ioan Sfântul, Dogmatica, Editura Apologeticum, 2004;
5. DANION Vasile, Evanghelia versus Iuda, Editura Sofia, Bucureşti, 2006;
6. www.razbointrucuvant.ro