Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BARNAU PAULA
ANUL I
MRU
2018
Cuprins
8. Recompensarea personalului
multinațională)
1
Managementul Internațional al Resurselor Umane
2
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Departament: bănci
Domeniu activitate firmă: bancă comercială
Realizări: acumularea de cunostinţe in sistemul bancar, modul de operare în programele
specializate ale băncii, îmbunătăţirea modalităţii de abordare a clientului
Educaţie:
Studii:
2001-2005 Liceul „Vasile Sav‟ Roman jud. Neamţ profil: Matematică - Informatică
2005-2008 Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea
Afacerilor, specializare Finanţe-Bănci
Cursuri, atestate şi premii
Deţin Certificat de Competenţe Profesionale (atestat) fiind declarată tehnician în
informatică. Prezentul este obţinut cu nota maximă.
Deţin Certificat de Competenţă Lingvistică – Engleză
Aptitudini:
Limbi străine (Scris,Vorbit,Citit):engleză (mediu, bine, bine) , franceză (începător, mediu,
mediu)
Cunostinte PC:Word, PowerPoint, Acces, Excel
3
Managementul Internațional al Resurselor Umane
4
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Iulie 2006- mai 2007 – Responsabil Agenţie în cadrul BRD GSG, Agenţia Podul de
Piatră – Iaşi
Aprilie2006 – iulie 2006 – Consilier clientelă –Coordonator în cadrul BRD GSG,
2004
Mai - decembrie - Operator Ghişeu Universal în cadrul BRD – Groupe Societe
Generale, la Agenţia Păcurari, Grup Iaşi
2003
15 Aprilie - 13 iulie - stagiu de practică efectuat în timpul facultăţii, la Agenţia Europea
de Congresos, s.l., Granada, Spania, prin programul de mobilitaţi Leonardo da Vinci
2002
01 August - 15 noiembrie - hostess Philip Morris România, prin intermediul Agenţiei
City Promotions, în timpul facultatii
Studii :
5
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Competenţe:
Limbi straine
Limba engleză – nivel avansat
Limba spaniolă – nivel avansat
Limba franceză – nivel mediu
Limba germană – începator
Cunostinte PC :FoxPro, Microsoft Front Page, LAN, transmisii de date, Network design,
Internet browsing, Microsoft Office
Abilităţi:
comunicare facila cu clienţii în domeniul vânzărilor
spirit de echipă
energie şi dinamism într-o piaţă a retailului cu o concurenţă tot mai acerbă
rezistenţă la stress şi capabil de lucru în program flexibil
atent şi responsabil în munca pe care o depun
cinstit şi corect faţă de client şi de societatea pe care o reprezint
6
Managementul Internațional al Resurselor Umane
7
Managementul Internațional al Resurselor Umane
8
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Companiile multinaţionale sunt nevoite să atragă personal din mai multe ţări, din mai multe
culturi, iar fiecare individ are un comportament specific în funcţie de cultura din care face parte.
Aceasta înseamnă că aceste companiile trebuie să administreze un personal foarte eterogen din
punct de vedere cultural, ceea ce necesită o foarte bună cunoaştere a fiecărei culturi în parte.
Există mai mute poitici de asigurare cu personal în funcţie de naţionalitate:
Politica etnocentrică :BRD-ul a adoptat această politica atunci cînd a intrat pe piata
românescă,aceasta presupune ca pozitiile principale din bancă să fie deţinute de cetătenii ţării de
origine.Aceştia sunt denumiţi expatriaţi. Adoptarea acestei politici are avantajul că se foloseste
experienţa personalului propriu , superior calificat, în multe tări în curs de dezvoltare neexistând
calificările necesare. În plus, personalul propriu este familiar cu tehnicile şi metodele de
management bancar.
De asemenea, BRD-ul se asigură că filialele urmează politica generală a companiei.
Alegerea acestei politici are drept consecinţă angajarea unor persoane loiale băncii.
Politica etnocentrică în cadrul BRD-ului conduce la ocuparea pozitiilor-cheie de către
angajaţii din ţara de origine(Franta). Această politică de recrutare este în special pentru băncile
aflate în primele stadii de internaţionalizare, de multe ori există motive bine întemeiate pentru
alegerea acestui tip de abordare: lipsa unor persoane calificate în ţara-gazdă; nevoia de a menţine
bune legături de comunicare, coordonare şi control cu sediul central al băncii.
Aceasta politică este totodată şi costisitoare pentru Brd, deoarece menţinerea expatriatilor în
locaţiile internaţionale este foarte costisitoare,nu prezintă doar avantaje.
Politica geocentrică:in BRD presupune ca pozitiile principale din bancă să fie deţinute de
cetăţenii români(din ţara gazdă).Aceştia sunt deja familiari cu limba, cultura şi obiceiurile locale,
fiind de un real folos în stabilirea de relatii bune cu clienţii. Politica geocentrică este mai puţin
costisitoare de cât cea etnocentrică, fiind indicată în ţările cu un puternic grad de naţionalism.
Piaţa fortei de munca in sistemul bancar este volatila, datorita faptului că există înca un
numar relativ mic de buni specialisti, bancheri în adevaratul sens al cuvântului, şi manageri. În
9
Managementul Internațional al Resurselor Umane
acest context, apare de multe ori o "vanatoare" de experţi care se manifesta printr-o supralicitare
a salariilor în sistemul bancar.
Managementul resurselor umane în BRD devine principalul instrument şi mijloc prin
intermediul căruia banca îşi pot asigura avantajul competitiv în condiţiile intensificării
procesului de globalizare. În opiniile specialiştilor, principala cauză a insuccesului unor banci
europene o reprezintă neînţelegerea diferenţelor esenţiale ale managementului resurselor umane
în diferite ţări. BRD-u trebuie să îşi asigure avantajul competitiv şi să obţină valoarea adăugată
în condiţiile realizării unor acţiuni pe o piaţă unică.
Una dintre cele mai importante cerinţe ale internaţionalizării activităţii bancare o reprezintă
pregătirea managerilor din punct de vedere cultural, în vederea cunoaşterii, aplicării şi
administrării elementelor de ordin cultural, specifice ţării sau regiunii în care banca acţionează.In
practicile folosite de BRD în resursele umane trebuie să reflecte specificitatea culturală a ţării
respective, banca trebuind să recunoască că diferite feluri de oameni trebuie apreciaţi folosind
standarde diferite, şi să valorifice abilitatea de a-i înţelege pe străini folosind standardele
acestora. Contextul cultural specific fiecăreia dintre ţări exercită o influenţă majoră asupra
politicilor de asigurare cu personal din ţara respectivă. În numeroase situaţii se aplică principiul
conform căruia ce este valabil într-o cultură este posibil să nu poată fi aplicat în alta.
În conditiile expansiunii internationale actuale a bancilor, întelegerea, analiza si
explicarea diferentelor culturale devin cruciale pentru succesul acestora. Indivizii în general şi
angajaţii în special trebuie sa fie pregătiţi şi motivaţi pentru a fi capabili să-şi desfăsoare
activitatea în condiţiile interferenţei diferitelor culturi sau ale existenţei unei forţe de muncă
eterogene şi multiculturale.
10
Managementul Internațional al Resurselor Umane
În condiţiile în care nevoia de finanţare este importantă, la fel de importantă este capacitatea
băncii de a interacţiona eficient cu clienţii săi. Nici gama de produse şi servicii, nici numărul de
agenţii, nici măcar nivelul dobânzilor nu pot face, singure, diferenţa între bănci concurente. Între
acestea există o singură variabilă care poate influenţa opinia publicului despre o bancă sau alta:
calitatea relaţiei directe între bancă şi client, care nu poate fi asigurată decât de un personal
competent, dinamic şi atent.
Bancherul "birocrat" este pe cale de dispariţie, locul fiindu-i luat de consilierul competent,
bun ascultător şi capabil să-şi asume responsabilităţi. Piaţa se schimbă, ca şi modul de a face
business în domeniul bancar.
Politica de resurse umane le oferă celor dornici să-şi ''conjuge'' talentele cu cele ale BRD
şansa de a face carieră într-o instituţie care pune accent pe performanţă şi care a ştiut să construiască
şi să menţină un climat social prietenos. BRD a dezvoltat în ultimii ani un grup financiar care
integrează filiale de leasing, consumer finance, leasing operaţional, brokeraj, asset management,
consultanţă în fuziuni-achiziţii şi pensii private, adică tot atâtea oportunităţi de carieră. Nu în
ultimul rând, viitorii colaboratori ai băncii vor putea să se dezvolte într-o organizaţie bazată pe trei
valori - cheie: profesionalismul, spiritul de echipă şi inovaţia .
Banca BRD – Groupe Société Générale pune la dispoziţia noilor angajaţi programe de
integrare şi formare profesională, care să le asigure încă de la început o înţelegere a culturii băncii
şi dimensiunea practică a activităţii lor ulterioare. Tinerii sunt astfel conectaţi la realitatea specifică
mediului în care au intrat. În funcţie de specificul meseriei se oferă stagii de practică cu durata
variabilă în diverse entităţi ale băncii care să le asigure o viziune de ansamblu asupra activităţilor
Grupului BRD. În contextul maturizării pieţei bancare, ritmul intens al activităţii cere un nivel
ridicat de performanţă de la colaboratorii săi.
Politica salarială este selectivă, existând diferenţieri importante în funcţie de performanţa şi
competenţele fiecărui angajat. Pentru BRD, dezvoltarea unui pachet atractiv de compensaţii şi
beneficii reprezintã o preocupare continuă. Obiectivul este acela de a oferi pachete de remuneraţii
globale competitive, care să recompenseze atât performanţa individuală, cât şi cea colectivă. Pe
11
Managementul Internațional al Resurselor Umane
lângă salariul de bazã, pachetele globale de remunerare includ o serie de alte elemente, fixe
sau variabile, individuale sau colective, cu plata imediată sau amânată: parte variabilă, prima de
rezultat, prime de proiect, indemnizaţia de pensionare, asigurare de risc, etc.
Numărul de angajaţi s-a dublat în 3 ani: numai în 2008 au fost recrutat peste 2.000 persoane,
iar la sfârşitul lunii decembrie 2008, BRD numãra 7.300 angajaţi. Aceste cifre dovedesc
profesionalism în recrutare, formare, gestiune a carierei şi a remuneraţiei.
Strategia BRD presupune extinderea teritorială şi este însoţită de un program ambiţios de
angajare şi de formare a noilor colaboratori: 80% din persoanele angajate în 2009 au fost pentru
segmentul comercial.
Puncte de reper în activitatea de recrutare pentru 2009 :
Total recrutări – 2.010 persoane, din care:
80% în segmentul comercial
17% în zone de activitate
3% pe poziții manageria
12
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Pentru a putea acoperi volumul de formare necesar, conceptul modern al Agenţiei Şcoală
implementat în 2004 la Bucureşti a continuat ulterior în 2005 la Predeal, a fost completat în toamna
lui 2006 cu încă o agenţie şcoala înfiinţatã la Iaşi. În
iulie 2006 a fost formată seria de cursanţi BRD Express
cu numărul 100. Agenţia şcoală este o replică fidelă a
unei unităţi bancare cu posturi de ghişeu şi de consilieri
clientelă, utilată cu toate instrumentele şi suporturile
necesare: birotică, formularistică si materiale
promoţionale. Pregătirea în agenţia scoală se înscrie
într-un program complet de formare în timpul căruia sunt asimilate cunoştinţele despre oferta
comercială a băncii, procedurile şi programele informatice cât şi abordarea relaţiei cu clientul şi
tehnicile de vânzare. La finalul acestor stagii, colaboratorii simulează timp de trei zile întreaga
gamă de operaţiuni bancare uzuale. Ei au astfel ocazia de a pune în practică cunoştintele asimilate
anterior. Jocurile de rol sunt filmate, comentate şi corectate împreuna cu formatorul.
Anul 2009 a adus un salt calitativ în ce priveşte dialogul social purtat cu salariaţii băncii atât
direct, cât şi prin intermediul reprezentanţilor sindicatului. În comunicarea directă cu salariaţii, în
acest an a fost lansată o nouã interfaţă de comunicare, respectiv adresa de e-mail „opinia mea”, prin
care angajaţii pot face cunoscute întrebările, nemulţumirile şi recomandările lor privind
îmbunătăţirea climatului social.
13
Managementul Internațional al Resurselor Umane
14
Managementul Internațional al Resurselor Umane
În timpul fazei de analizare, metoda cel mai des folosită implică intervievarea candidatului şi
a familiei. Interviurile sunt conduse de directori executivi seniori, specialişti în relaţii umane din
cadrul firmei sau din afara acesteia. Candidatului şi familiei le sunt cerute părerile despre probleme
personale care cosideră că pot fi determinate de transfer; de exemplu, ce îi va lipsi cel mai mult
fiecăruia.
15
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Fiabilitate. Testarea nu trebuie doar sa fie valabilă, acesta trebuie să fie, de asemenea, de
încredere. Testele de asemenea ar trebui să producă rezultate consistente. Un test, ar trebui să dea
un scor similar de fiecare dată când persoană este testată (testele care se bazează pe noroc nu
sunt fiabile). Testarea vitezei de tastare şi de precizie, la tastatură, este un exemplu de dexteritate
manuală.
Pasul 3: Interviul de selecție
Selectarea celui mai bun candidat pentru expatriere este prioritatea nr. 1 a procesului de
selecţie. Interviul este realizat, pentru a afla mai multe despre caracterul adecvat al persoanelor care
candidează pentru locul de muncă internațional şi este în continuare un obstacol pentru solicitant de
al depăşi. Interviul este un mijloc suplimentar de reducere, a numărului de persoane care ar putea fi
eligibile pentru expatriere.
Pasul 4: Verificarea referinţelor;
Pasul 5: Evaluarea medicală,
Pasul 7: Evaluarea supervizorului dorect al candidatului;
Pasul 8: Decizia de expatriere;
Candidatul selectat va participa la un program de orientare privind aspecte interne şi externe
ale misiunii. Aspectele interne includ probleme precum compensarea şi reportarea. Aspectele
externe privesc obiceiurile şi cultura din ţara de destinaţie.
În unele cazuri, candidaţii înşişi vor refuza o misiune. În alte cazuri, firma va refuza
misiunea, datorită interviurilor care arata clar un grad de risc.
16
Managementul Internațional al Resurselor Umane
17
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Faza 2
Acompanierea şi coordonarea dezvoltării colaboratorului prin:
ajustarea obiectivelor în luna iunie, dacă este necesară, în funcţie de eventuale schimbări
intervenite (proiecte/ situatii noi)
urmărirea periodică a progresului privind obiectivele de performanţă şi dezvoltare
personală
Scala de evaluare
Calificativ 6
salariatul dovedeşte un nivel de competenţă mult mai ridicat decât îi este necesar pentru
îndeplinirea cu succes a obiectivelor individuale;
el depăşeste în mod constant obiectivele stabilite cu superiorul în toate aspectele
performanţei (termene, calitate, etc).
face în mod regulat propuneri privind ameliorarea procedurilor de lucru şi/sau
modalităţi de depăşire a obiectivelor stabilite cu superiorul.
18
Managementul Internațional al Resurselor Umane
salariatul îndeplineste o mare parte din aspectele performanţei cerute (termene, calitate
etc) şi în ansamblu, performanţa/ rezultatele sunt aproape la nivelul aşteptarilor;
obiectivele sale sunt îndeplinite în general în limitele şi conditiile stabilite cu superiorul.
19
Managementul Internațional al Resurselor Umane
20
Managementul Internațional al Resurselor Umane
21
Managementul Internațional al Resurselor Umane
22
Managementul Internațional al Resurselor Umane
8. Recompensarea personalului
23
Managementul Internațional al Resurselor Umane
24
Managementul Internațional al Resurselor Umane
9. Concluzii
Diferențele esențiale dintre naționale și multinaționale
Când vine vorba de diferentele între companiile româneşti şi cele multinaţionale, părerile
sunt împartite. De la perceptii de genul "în multinaţionale oamenii muncesc ca sclavii " până la
convingeri că "la români, se stă", fiecare are adeptii săi, existând angajaţi care, datorită acestor idei,
prefera sa ramână toată viaţa doar pe o singură parte a baricadei.
În general vorbind, nu sunt diferenţe prea mari între firmele româneşti şi multinaţionale.
Ambele tipuri de organizaţii se bazează pe ierarhie, pe circulaţia limitată a informaţiei, pe disciplină
ăi pe respectarea regulilor şi procedurilor.
Cu toate acestea, există diferenţe între stilurile de lucru care se pot vedea cu ochiul liber şi
care ţin mai ales de organizare.
Într-o multinaţională totul funcţionează dupa reguli, de la vestimentaţie ăi program de lucru
până la evoluţia salarială. Intr-o companie românească există reguli, dar nu sunt atât de detaliate
precum sunt cele din multinaţionale.
Una din principalele diferenţe între angajaţii din companiile române şi cei din companiile
multinaţionale, este programul de lucru. Un angajat într-o firmă românescă are, în general, un
program fix, care începe la 8:00 şi se termină la 16:00, de puţine ori fiind nevoie să stai peste
program.
Altfel stau lucrurile în cadrul multinaţionalelor, unde, dacă este nevoie, se stă peste program
chiar şi mai multe zile la rând, în momentul în care proiectele trebuie finalizate urgent.
De asemnea unii, sunt de parere că în multinaționle se munceste mult mai mult decat în
naționale.
O mare problema în naționale, este faptul ca există foarte mulţi manageri iresponsabili, care
nu doar tolereaza lipsa de performanţă, dar o ţi încurajează. Astfel, pe lângă faptul că tot ce ţine de
comunicarea internă este o "dulce utopie", relaţiile cu şefii sunt, de cele mai multe ori, formale. De
cealalta parte, şi în multinaţionale pot aparea tensiuni interne, însa acestea ţin mai mult de existenţa
unor deadline-uri foarte strânse care trebuie îndeplinite.
În cadrul unei multinaţionale, un exemplu de birocrţie inutilă este momentul în care încerci
să obţii aprobarea pentru concediu. Pentru a putea să iţi iei orice fel de concediu, trebuie să culegi
toate semnăturile celor mai mari decat tine în firma respectivă.
25
Managementul Internațional al Resurselor Umane
Pe de altă parte, birocraţia din companiile româneşti, derivă mai degrabă din considerente
politice.
Promovările în companiile locale se fac după un oarecare paternalism specific românesc,
mai mult se merge pe încredere. Rareori meritele unui angajat dintr-o companie locala se transformă
într-o posibilitate de promovare.
Într-o companie românească nu prea se fac promovari pentru că, de regulă, patronul işi ia
câţiva angajaţi buni, care să-l ajute să crească compania. Însă sistemul de evaluare a angajaţilor este
mai bine pus la punct într-o multinaţionala, unde şi promovările se fac mai usor și există
posibilitatea de a fi transferați în alte țări.
Se estimează că diferenţele salariale între executivii din multinaţionale şi cei din companiile
locale sunt de aproximativ 20%, în favoarea primei categorii.
Diferenţele salariale din multinaţionale şi companiile românesti apar atunci când exisă
diferenţe si în responsabilităţile postului. Cu totul alte salarii au angajaţii care lucrează, de exemplu,
pe funcţia de contabil într-o multinaţionala faţă de angajaţii cu aceeaşi titulatură a jobului dintr-o
companie românească. Este clar însa că diferenţe salariale există: angajaţii din multinaţionale
câstigă, în medie, cu 15- 20% mai bine decât cei dintr-o companie românească, pe aceeaşi funcţie.
26
Managementul Internațional al Resurselor Umane
BIBLIOGRAFIE
4. www.brd.ro
27