Codul lui Hammurabi

Hammurabi cel Mare (1792-1750 î.Hr.) este regele babilonian care

care
î.Hr." este considerat
regele Hammurabia fi a inventat
moare rimul cod
la #abilon. de legi.
$l este !n 1 750
întemeietorul
rimului imeriu babilonian" iar domnia lui" inaugurat% în 1792"
marc&ea'% în Mesootamia un aogeu care vede civili'aia
dobndindu-*i tr%s%turile sale definitive *i c%%tnd valoare de
model entru osteritate+ este ca'ul ,odului care oart% numele
regelui" m%rturie inestimabil% a ordinii statale *i a mentalit%ilor
din acea vreme. cu toata robabilitatea" a fost ublicat la
inceutul domniei lui. ,ele 22 aragrafe saate in iatra
îmbr%i*ea'% aroae tot dretul ublic si rivat in vigoare la
babiloneni e vremea lui Hammurabi.

tela de la mu'eul /uvru" din aris"eemlarul cel mai

bine conservat al tetului" se înscrie într-un ansamblu de ietre
gravate" atestat în regiune ca fiind de la sfr*itul mileniului al lll-
lea.

$a nu ne ofer% doar o culegere comlet% de legi *i m%suri

rin care se guvernea'% ara" cum fac codurile moderne" ci *i o
selecie de sentine 3uste4 imuse de c%tre suveran+ o
3urisruden%" în realitate" destinat% s% asigure uniformitatea
rinciiilor la care se suun 3udec%torii" într-un stat în care legile
scrise nu datin%"
dret de eistau"oral"
dar *i
în de
care ca'urile se unei
r%sunderea re'olv% în funcie
st%niri de un
drete.

,oncend aceast% culegere" regele se gnde*te la gloria

sa+ el consider% c% a reu*it e calea unei guvern%ri *i a unei
administr%ri înelete *i arecia'% onoarea care îi revine din
aceast% reu*it% ca fiind egal% cu înaltul restigiu e care i-l d%
cucerirea unor %ri.

er% de *tiin%" cel uin rin forma sa" care o

anticiea'% e cea a tratatelor contemorane" ,odul constituie o
cart% *i un testament olitic al conducerii regale+ dac%
osteritatea l-a 3udecat demn de a fi difu'at *i recoiat" fatul s-a
întmlat datorit% afirm%rii acestui ideal de regalitate *i nu a unui
model de legi *i de reguli cu valoare universal%.

,odul arat% c% este vorba de o oulaie rearti'at% în trei

clase" definite
rerogative du% rinciiul+
*i obligaii la stare social% suerioar%"
suerioare.

6outatea acestui cod redactat in secolul al 8-lea i. Hr.

re'ida in definirea stricta a dreturilor si a indatoririlor fiecarei
caste. Hammurabi a3unge c&iar sa faca distinctia intre cula si
resonsabilitate. :stfel" intentia criminala este luata in
considerare in articolele codului" ruandu-se astfel cu traditia unei
edesiri mecanice" de tiul oc&i entru oc&i" dinte entru
dinte4. :ceasta inovatie este" intr-adevar" la srcinea dretului ca
sistem fondat e 3ustitie; ea a avut ca efect canali'area ra'bunarii
ersonale si obtinerea
facute" deoarece unui
acestea acord general
rere'entau asura
o mai buna3udecatilor
adatare a
sanctiunii enale la delictul comis.

:stfel" un delict s%vr*it îmotriva unui om din oor este

mai uin sever edesit dect dac% el este comis îmotriva unei
ersoane înst%rite; dar" în sc&imb" rimul ac&it% dreturi mai
uin a%s%toare dect al doilea. ,t desre sclav" de*i oate fi
dat sau vndut *i marcat ca o vit%" el se bucur% de o ersonalitate
care îi d% dretul s% osede bunuri *i s% mearg% la 3udecat%.
:dev%raii sclavi din snul sistemului" ri'onieri de r%'boi *i
deortai"
lisa unui buni
statutdelegal.
corvoad% du% lac" sunt ignorai de ,od" din

$l a servit ca model in toata :ntic&itatea. tatul condus de

Hammurabi tim de aroae doua generatii era considerat in
:ntic&itate ca un model de ec&itate+ guvernatorii rovinciilor nu
erau la adaostul langerilor simlilor cetateni.

<retul familial recunoa*te soiei" unic%" o caacitate

3uridic%" dretul de a eersa diverse rofesii" c&iar *i de funcionar
ublic; dar el re'erv% soului osibilitatea de corecie în ca' de
infidelitate" iniiativa divorului" îl autori'ea'% e acesta s%-*i ia o
concubin% *i s% adote un coil entru a-*i asigura o
descenden%.

at% cteva fragmente din celebrul ,od al lui Hammurabi+

= <ac% cineva acu'% e altcineva" f%r% s% oat% aduce vreo

dovad%" acu'atorul va fi omort.

= <ac% cineva acu'% e altcineva" *i oate dovedi vina acestuia"

el va fi r%sl%tit cu bani.

= <ac% un 3udec%tor ia o deci'ie într-un ca'" iar aoi se dovede*te

c% a gre*it" va fi us s% l%teasc% de dou%sre'ece ori ct a imus
el acu'atului" *i nu i se va ermite s% mai 3udece.

= <ac% cineva fur% e fiul altcuiva" va fi omort.

= <ac% cineva g%se*te un sclav evadat *i îl returnea'%
rorietarului" acesta va
trebui s% l%teasc% doi *e>eli.

= <ac% un &o este descoerit în tim ce fur%" va fi omort.

= <ac% cineva nu are suficient% gri3% de un bara" *i bara3ul

cedea'%" el va fi vndut" iar banii obinui vor înlocui recolta
ierdut% în timul inund%rii culturilor.

= <ac% cineva inund% culturile unui vecin" îi va l%ti ierderea.

= <ac% cineva î*i las% gr%dina în seama unui gr%dinar" iar acesta
î*i face treaba bine tim de atru ani" în al cincilea an rorietarul
e obligat s% ia arte la gr%din%rit.

= <ac% gr%dinarul nu *i-a f%cut treaba bine" iar lantele sufer%" el

va l%ti ierderea în funcie de roducia vecinului.

= <ac% cineva are o datorie" *i nu oate l%ti" el se oate vinde e

sine" e soia sa" e fiul s%u *i e fiica sa s% munceasc%; du% trei
ani ei vor fi eliberai.

= <ac% un om dator î*i l%te*te datoria cu un sclav" iar sclavul

este suficient de bun" nu ot eista obiecii.

= <ac%cu
relaii cineva se c%s%tore*te
aceasta" cu o femeie
nu se consider% dar nu are niciun fel de
c%s%torie.

= <ac% o soie are relaii cu un alt b%rbat" amndoi vor fi legai *i

aruncai în a%" dar soia oate fi iertat% de soul ei *i d%ruit%
regelui ca sclav%.

= <ac% un b%rbat folose*te violena asura soiei altui b%rbat

entru a se culca cu ea" el va fi omort" iar femeia considerat%
f%r% vin%.

= <ac%de*i
casa" un b%rbat este caturat
este mncare în r%'boi"
suficient%" ea vaiar femeia %r%se*te
fi aruncat% în a%.

= <ac% un b%rbat este caturat în r%'boi" *i nu eist% mncare"

femeia este f%r% vin% dac% %r%se*te casa.

= <ac% un so %r%se*te casa" soia leac% în alt% cas%" iar soul
se reîntoarce" soia nu este obligat% s% se reîntoarc%.

= <ac% un b%rbat vrea s% se desart% de o femeie care a dat

na*tere coiilor s%i" o arte din %mnt *i din bani trebuie cedat%
ei de so. ,nd coiii cresc" ea se oate rec%s%tori.
= <ac% un b%rbat vrea s% se desart% de o femeie cu care nu a
avut coii" îi va da înaoi 'estrea *i banii e care i-a adus din casa
tat%lui ei.

= <ac% un b%rbat adot% un fiu" iar acesta cre*te în casa %rinilor

adotivi" %rinii naturali nu ot cere întoarcerea acestuia.

= <ac% cineva love*te e altcineva de rang mai înalt" va fi biciuit

în ublic de *ai'eci de ori.
= <ac% cineva love*te e altcineva de acela*i rang" va l%ti o
mina de aur.

= <ac% un sclav love*te un om liber" îi vor fi t%iate urec&ile.

= <ac% un
sarcina" el îib%rbat love*te
va l%ti o femeie îns%rcinat%" iar aceasta ierde
'ece *e>eli.

= <ac% un constructor construie*te o cas%" *i o construie*te bine"

rorietarul va l%ti doi *e>eli entru fiecare surafa% a casei.

= <ac%" îns%" nu reu*e*te" *i casa se r%bu*e*te" ucigndu-l e

rorietar"
constructorul va fi omort.

= <ac% fiul rorietarului va fi omort" fiul constructorului va fi

ucis.