SAM HOMOCEA

Jud. Vrancea

Înv. VOICU PAULA ISABELA

MANAGEMENTUL CLASEI INCLUZIVE

DEZVOLTAREA CULTURII ŞI A
PRACTICILOR ŞCOLARE INCLUZIVE

Formator,
Prof. NOVETSCHI MIRELA
 PROIECT PENTRU PORTOFOLIUL DE EVALUARE

TEMA- Diversitatea ocupaţiilor oamenilor, a meseriilor pe care aceştia le

exercită.

OBIECTIV- Familiarizarea cu meseriile pe care oamenii le pot exercita,

condiţiile care se impun în realizarea lor şi importanţa pe care o are oricare
dintre aceste meserii în societate.

MATERIALE NECESARE- Planşe, jetoane, diferite unelte şi

instrumente folosite de oameni în exercitarea profesiilor, carioci, coli albe.

MOD DE LUCRU
Se va purta o discuţie cu elevii despre meseriile pe care le cunosc ei.
Se vor prezenta planşe care ilustrează diferite activităţi ale oamenilor şi
se vor identifica denumirile meseriilor pe care aceştia le exercită.
Se propune un joc de rol. Fiecare elev va alege un instrument sau o
unealtă din cele propuse şi va mima activitatea realizată cu ajutorul ei.
Ceilalţi elevi trebuie sa ghicească despre ce meserie este vorba.
Ȋn încheierea activităţii elevii sunt rugaţi să ilustreze meseria pe care
doresc să o urmeze.
Pe tot parcursul activităţii se va pune accent pe faptul că toate meseriile
sunt importante pentru societate, iar pentru a urma meseria dorită fiecare
trebuie să îndeplinească anumite condiţii.
Clasa - a III-a
Obiectul - Limba română
Subiectul- Părţi de propoziţie

Stabilirea şi comunicarea obiectivelor

TOŢI ELEVII TREBUIE MAJORITATEA UNII ELEVI AR PUTEA

ELEVILOR AR TREBUI
Să identifice părţile de Să analizeze părţile de Să alcătuiască
propoziţie(subiect, propoziţie(subiect, propoziţii după scheme
predicat, atribut, predicat, atribut, liniare.
complement). complement).

- exerciţii de -exerciţii de analiză a -exerciţii de alcătuire de

recunoastere a părţilor părţilor de propoziţie propoziţii după scheme
de propoziţie învăţate; învăţate; liniare;
- exerciţii de folosirea
a întrebărilor ajutătoare;

- formulează oral - formulează oral -alcătuiesc oral

propoziţii şi precizează propoziţii în care propoziţii după scheme
părţile de propoziţie (în folosesc cuvinte cu liniare;
perechi); diferite funcţii
sintactice;

- exerciţii de completare - exerciţii de completare - exerciţii de construire

a enunţurilor cu părţi de a enunţurilor cu părţi de a schemei liniare a
propoziţie potrivite, propoziţie potrivite, propoziţiilor;
având ca sprijin având ca sprijin analiza
întrebările; acestora;

-exerciţii -exerciţii -exerciţii

corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoare
metodei cubului; metodei cubului; metodei cubului;

Probă de evaluare a cunoştinţelor

1. Scrie după dictare :

2. Completează textul de mai jos cu semnele de punctuaţie potrivite.

Costel Diana şi Bogdan sunt la bunici
Diana întreabă
Oare sunt ciuperci în pădurea aceasta bunicule
Cred că sunt multe ciuperci
Ce bine se simt copiii la bunici

3. Scrie un bilet prietenului tău prin care îi ceri scuze că nu ai venit la antrenament.

4. Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător:

linişte - __________ gingaş - ___________ viteaz- ___________
ţară- ____________ spune - ____________ sfârşeşte - __________

5. Găseşte cuvinte cu înţeles opus:

dispare - __________ pitic - ____________ răceşte- ___________
îngust- ___________ vorbeşte- ___________ cobor- ____________

6. Scrie propoziţii despre iarnă alcătuite din două, trei, mai multe cuvinte.

Probă de evaluare a cunoştinţelor

Data: 5.06.2008
Clasa: a III-a
Limba şi literatura română
Capacităţi
 Exprimarea în scris
 Îmbinarea unor enunţuri într-un mesaj propriu ( biletul )
 Scrierea de mână şi prezentarea textului
 Scrierea corectă a cuvintelor şi a propoziţiilor
 Receptarea mesajului scris
 Înţelegerea sensului cuvintelor
 Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie

Criterii de evaluare:
1. Scrie după dictare un text complex ( ortografia, punctuaţia, scrierea
caligrafică pe liniatura dictando, aşezarea în pagină);
2. Utilizează corect semnele de punctuaţie;
3. Redactează un bilet ( scrierea funcţională);
4. Indică sinonimele pentru cuvinte date;
5. Indică antonimele pentru cuvintele date ;
6. Compune propoziţii respectând cerinţe date ( numărul de cuvinte,
conţinutul tematic).

Conţinutul lucrării: fişa alăturată.

Descriptorii de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
1. Scrie corect textul, 1. Scrie textul cu mici 1. Scrie textul parţial
respectând ortografia, erori. corect.
punctuaţia, aşezarea în
pagină, caligrafia.
2. Utilizează corect 8-9 2. Utilizează corect 6-7 2. Utilizează corect 4-5
semne de punctuaţie din semne de punctuaţie semne de punctuaţie din
cele 9 cerute. din cele 9 cerute. cele 9 cerute.

3. Compune corect 3. Compune relativ 3. Compune parţial

biletul: aşezarea în corect biletul: aşezarea corect biletul: aşezarea
pagină, formulele de în pagină, formulele de în pagină, formulele de
început şi de încheiere, început şi de încheiere, început şi de încheiere,
data, conţinutul. data, conţinutul. data, conţinutul.
4. Scrie corect 5-6 4. Scrie corect 3-4 4. Scrie corect 2
sinonime. sinonime. sinonime.
5. Scrie corect 5-6 5. Scrie corect 3-4 5. Scrie corect 2
antonime. antonime. antonime.
6. Compune şi scrie 6. Compune şi scrie 6. Compune şi scrie
corect cele trei corect două din cele trei corect una din cele trei
propoziţii. propoziţii. propoziţii.

Rezultate
- nr. de lucrări:
- calificative
F.B.-
B.-
S.-
I.-

Concluzii şi măsuri:

Implicarea elevilor în procesul de evaluare

 Evaluarea este o componentă esenţială a procesului de învăţământ , având trei
funcţii: de constatare, de diagnoză şi de predicţie.
Este o acţiune completă, care presupune mai multe operaţii: măsurarea
fenomenelor pe care le vizează, interpretarea şi aprecierea datelor obţinute şi adoptarea
măsurilor ameliorative.
Pentru că ne dorim ca elevii să fie parteneri în procesul propriei instruiri, trebuie
să îi implicăm şi în desfăşurarea acestui proces. Ei trebuie să ştie scopul evaluării, să
participe la alegerea modalităţii de evaluare şi să colaboreze cu învăţătorul pentru
stabilirea criteriilor de evaluare.
Discutarea, împreună cu elevii, a rezultatelor evaluării este foarte importantă,
deoarece aceste rezultate permit stabilirea paşilor următori în învăţare , a ritmului de
învăţare precum şi a metodelor şi mijloacelor ce se impun în ameliorarea sau
îmbunătăţirea rezultatelor şcolare.
Autoevaluarea este şi ea foarte importantă. Elevii îşI pot măsura singuri
rezultatele şcolare, pot să îşi cunoască şi să îşi stabilească propriile limite, să îşi aleagă
modul prin care să îşi vor depăşi aceste limite, pentru îmbunătăţirea performanţelor
şcolare şi a dezvoltării personale.
Dacă elevii sunt implicaţi în procesul de evaluare, insuccesul şcolar va scădea.

Modalităţi de evaluare

Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de

evaluare, cât şi demersul iniţiat pentru a atinge scopul propus, uneori reuşind chiar o
schimbare a modului de abordare a practicii evaluative curente sau a celei de examen.
În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite, se folosesc strategii de
evaluare variate, ce îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de testare.
Este esenţial ca aceste acţiuni de evaluare să fie judicios echilibrate, păstrându-se cu
măsură raportul dintre aspectele informative şi cele formative cuprinse în obiectivele
procesului de predare-învăţare.
Folosirea echilibrată a strategiilor de evaluare menţionate impune, la rândul ei,
diversificarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare:
 metode tradiţionale:
- probe orale;
- probe scrise;
- probe practice.
 metode alternative (complementare):
- observarea sistematică a elevilor;
- investigaţia;
- chestionarul;
- proiectul (miniproiectul);
- portofoliul;
- autoevaluarea.
 Progresul achiziţiilor în domeniul pedagogiei se realizează întotdeauna pornind
de la ceea ce practica pedagogică a confirmat ca eficient.
De aceea, în evaluarea continuă, metodele tradiţionale nu reprezintă ceva vechi,
perimat. Ele sunt considerate acele metode care au dobândit acest apelativ datorită
faptului că rămân cele mai des utilizate metode, cu condiţia de a se asigura calitatea
corespunzătoare a instrumentelor şi echilibrul între probele scrise, orale şi practice,
prin probă înţelegându-se orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat
de către învăţător.
Din categoria metodelor tradiţionale fac parte:

a) Probele orale – reprezintă metoda cel mai des utilizată la clasă.

Unele dintre caracteristicile probelor orale pot fi percepute ca avantaje, cum ar
fi:
- flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea
de a alterna tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate în funcţie de calitatea
răspunsurilor oferite de către elev;
- posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau
neînţelegeri ale elevului în raport cu un conţinut specific;
- formularea răspunsurilor urmărind logica şi dinamica unui discurs oral, ceea
ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalităţii elevului, a capacităţii sale de
argumentare;
- posibilitatea dată învăţătorului de a realiza evaluări de ordin atitudinal sau
comportamental;
- stabilirea unei interacţiuni optime învăţător-elev.
Alte caracteristici trebuie văzute ca limite ale acestor probe, dintre care se pot
menţiona:
- diversele circumstanţe (factori externi) care pot influenţa obiectivitatea
evaluării atât din perspectiva învăţătorului, cât şi a elevului;
- nivelul scăzut de fidelitate şi validitate;
- consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluaţi individual.

b) Probele scrise – sunt practicate şi uneori chiar preferate, datorită unora

dintre avantajele lor imposibil de ignorat în condiţiile în care se doreşte eficientizarea
procesului de instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în apreciere. Ioan Cerghit
consideră că probele scrise se datorează unor “considerente obiective (număr redus de
ore la unele discipline, programă şi clase aglomerate) cât

şi unor considerente psihopedagogice deoarece lucrările scrise dau posibilitatea

elevilor să lucreze în ritm propriu, relevând mai pregnant capacitatea lor de organizare
a cunoştinţelor lor după un plan logic, expunere, disciplină în gândire, deprindere de
muncă, independenţă, putere de sinteză şi de exprimare în scris etc.” Un alt avantaj al
probelor scrise ar fi acela că au o valoare de obiectivitate şi imparţialitate mai mare
decât cele orale.
 Probele scrise aduc desigur şi dezavantaje şi anume:
- oferă elevului o slabă retroinformare utilă;
- îngrădesc sever sfera cunoştinţelor ce urmează a fi verificate;
- lipseşte climatul psihologic şi cel afectiv.

c) Probele practice – oferă posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a

aplica cunoştinţele în practică, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi a
deprinderilor formate. Sunt cunoscute multiple forme de realizare: experienţe de
laborator, lucrări experimentale, desene, schiţe, grafice.
Activităţile practice oferă posibilitatea elevului de a-şi dezvolta atât
competenţele generale (comunicare, analiză, sinteză, evaluare), cât şi pe cele specifice,
aplicative (utilizarea datelor, a instrumentelor de lucru, interpretarea rezultatelor).
Metodele tradiţionale de evaluare, concepute ca realizând un echilibru între
probele orale, scrise şi cele practice, constituie la momentul actual elementele
principale şi dominante în desfăşurarea actului evaluativ.
SAM HOMOCEA
Jud. Vrancea

Înv. VOICU PAULA ISABELA

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ÎN

MEDIUL INCLUZIV

Format
or,
Prof. STĂNILĂ LUCI
OPŢIONAL
 ARGUMENT
Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, iar sănătatea în
sine este o problemă socială.
Opţionalul „Sănătatea- lucrul cel mai de preţ” promovează dreptul fiecărui copil la o
educaţie aleasă, la formarea unui stil de viaţă sănătos, creând condiţiile esenţiale pentru
dezvoltarea armonioasă a personalităţii fiecărui elev.
Cu toţii suntem convinşi ca nu vom trăi o veşnicie şi cred că ne putem ajuta singuri ca,
atât cât vom exista, să trăim mai bine şi sănătoşi, încercând să ne protejăm împotriva
factorilor nocivi atât noi, căt şi copiii noştri.
Părinţii din ziua de azi sunt atât de concentraţi asupra problemelor cotidiene încât lasă
mai mult pe seama şcolii educaţia copiilor lor, iar pe piaţa româneasca (si nu numai) există o
explozie de produse alimentare care ademenesc copilul. Acesta este lăsat să- şi aleagă şi să se
hrănească fără să cunoască consecinţele consumului acestui gen de produse.
Majoritatea alimentelor pe care şi le poate permite un cetăţean de rând conţin substanţe
înlocuitoare ale celor naturale (E–uri). Majoritatea cetăţenilor cumpăra un produs fără a şti că,
în realitate, acel produs îl poate îmbolnăvi.
În sprijinul elevilor şi al părinţilor lor am elaborat programa opţionalului „Sănătatea-
lucrul cel mai de preţ” . Informând părinţii, copiii, comunitatea, de gravitatea consumului
acestor produse, „Sănătatea- lucrul cel mai de preţ” ca disciplină opţională urmăreşte
promovarea cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi formarea de atitudini
şi deprinderi indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.
Cu siguranţa adoptarea unui stil de viaţă sănătos reduce simţitor riscul apariţiei unor
maladii grave. Mai mult decât atât, un mod de viaţă sănătos îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi îi
creşte durata. Trăind sănătos te vei simţi şi vei arăta mai bine o perioadă îndelungată.
Sănătatea înseamnă mai mult decât absenţa bolii. Ea înseamnă menţinerea unei stări de
bine din punct de vedere fizic, mental şi social.
Păstrarea sănătăţii implică atât o alimentaţie sănătoasă, o activitate fizică, cât şi
metode de prevenire a unor boli cauzate de aditivii din alimente.
Este important ca educaţia pentru sănătate să se realizeze începând cu vârste foarte
fragede deoarece copilul este mai receptiv la astfel de informaţii, foarte utile în creşterea şi
dezvoltarea lui, în această etapa a vieţii sale se dobândesc obiceiuri care sunt relevante pentru
activităţile ulterioare.
SCOP:
Necesitatea consolidării unui set de valori stabile şi coerente care să determine factorii
educaţiei la conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos şi să pună baze trainice pentru
formarea comportamentului igienic.

Obiective cadru şi de referinţă : Exemple de activităţi de învăţare:

1. Formarea şi cultivarea interesului pentru problematica sănătăţii
1.1 să cunoască alcătuirea corpului uman şi -exerciţii de recunoaştere a alcătuirii
funcţiile sale vitale; corpului uman şi a principalelor organe
interne;
1.2 să asimileze noţiuni care fac diferenţa dintre -exerciţii de descoperire a agenţilor
starea bună de sănătate şi diferite boali, în patologici;
vederea dezvoltării armonioase a organismului; -jocuri diverse;
1.3 să cunoască norme de comportament pentru
asigurarea echilibrului dintre sănătatea -exerciţii de descoperire a normelor
individuală şi cea colectivă; igienico- sanitare;
1.4 să recunoască comportamentele sănătoase şi
pe cele de risc; -memorarea unor poezii care au ca
subiect informaţiile primite în cadrul
lecţiilor;
-completarea unor rebusuri;

2.Formarea unor atitudini si comportamente responsabile privind starea de sănătate

2.1 să aplice în mod corect normele igienico- -activităţi practice;
sanitare;
2.2 să manifeste deprinderi de igienă a muncii, -alcătuirea unui program zilnic;
de odihnă şi recreere;
2.3 să conştientizeze pericolul consumării -dezbaterea unor articole din diferite
diverselor produse care conţin E-uri; reviste de profil;
2.4 să includă legumele, fructele, plantele -alcătuirea unui meniu săptămânal,
medicinale în alimentaţia zilnică; -activităţi practice;
2.5 să utilizeze normele igienico-sanitare -jocuri de rol;
pentru păstrarea sănătăţii personale şi a sănătăţii -activităţi practice;
colective; -stabilirea unui regulament, care să
2.6 să corecteze deprinderile greşite (personale şi includă principalele reguli de igienă;
ale membrilor grupurilor din care face parte); -jocuri de rol;
-realizarea unor expoziţii de desene;

3.Dezvoltarea unor comportamente de protejare a mediului

3.1 să conştientizeze importanţa unui mediu - realizarea unor desene;

curat; -vizionarea unor materiale despre
poluare;

3.2 să participe activ la acțiuni de protejare a - realizarea unor afișe/ pliante prin care
mediului înconjurător;
3.3 să manifeste spirit de iniţiativă şi de
cooperare în cadrul acţiunilor întreprinse.
să sesizeze comunitatea locală de
efectele poluării şi importanţa protejării
mediului;
- activităţi de ecologizare a mediului
înconjurător;
-realizarea unor proiecte educaţionale;
- realizarea expoziţiei „Natura ne învaţă”

OBIECTIV TRANSCURRICULAR:
 Dezvoltarea responsabilităţii pentru menţinerea sănătăţii proprii şi a membrilor
comunităţii, a siguranţei în acţiune, a încrederii în propriile posibilităţi.
CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII:
I. Noţiuni elementare de anatomie si fiziologie
1. Corpul uman, parti componente, localizarea principalelor organe interne
2. Starea de sănătate / boala

II. Igiena personala

1. Igiena corpului
2. Igiena imbracamintei
3. Igiena incaltamintei
4. Boli cauzate de lipsa igienei: boala mâinilor murdare, scabia, puricii, păduchii.
5. Minte sănătoasă în corp sănătos

III. Sănătatea alimentaţiei

1. Tipuri de alimente
2. Termenul de valabilitate al alimentelor; reguli de păstrare a acestora
3. Diversitatea alimentelor
4. Cum ne alegem alimentele?
5. Ştim, de fapt, ce mâncam?
6. Alimente care menţin organismul sănătos
7. Plantele medicinale
8. Siropuri naturale si ceaiuri in loc de sucuri nocive
9. Remedii naturale pentru diverse boli
10. Salata de fructe sau de legume
11. Arata-mi ce si cum pot folosi
V. Sănătatea naturii
1. Sa discutam despre natura
2. Importanta păstrării mediului cat mai curat pentru o viata sănătoasa
3. Poluarea apelor, aerului…

4. Ce s-ar întâmpla daca…?

 5. Activitati cu caracter practic folosind materiale reciclabile
6. Modalitati de ocrotire si conservare a mediului înconjurător
7. Expoziţie „Natura ne învaţă”

IV. Aer, soare si mişcare – sănătate si vigoare

1. Regimul de activitate si odihna
2. Când si cum invatam? Când si cum ne jucam? Când si cum ne odihnim?
3. Activitati si jocuri in aer liber
4. Cum sa ne petrecem timpul liber

MODALITǍŢI DE EVALUARE
Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare:
 observarea curentă a comportamentului de învăţare al elevilor;
 diferite tipuri de probe (orale, scrise, practice);
 analiza rezultatelor diverselor activităţi ale elevilor ( lucrări practice sau plastice,
referate, portofoliu).

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚǍ

1. Formarea şi cultivarea interesului S1- Cunoaşterea alcătuirii corpului uman

pentru problematica sănătăţii şi a funcţiilor sale vitale.
S2- Recunoaşterea comportamentelor
sănătoase şi pe cele de risc.
2. .Formarea unor atitudini si S3- Utilizarea corectă a normelor
comportamente responsabile privind starea igienico-sanitare pentru păstrarea sănătăţii
de sănătate personale şi a sănătăţii colective.
S4- Cunoaşterea şi utilizarea unei
alimentaţiei sănătoase.
3. .Dezvoltarea unor comportamente de S5- Cunoaşterea factorilor de poluare.
protejare a mediului S6- Implicarea în activităţi de protejare a
mediului înconjurător.

BIBLIOGRAFIE
1. PROGRAME ŞCOLARE pentru disciplina optionala „Educatie pentru sanatate”, Editura
„Exclus”, 2003
2. Mic atlas de anatomia omului – Dem Theodorescu, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1998
3. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ); M.E.C., Editura Exclus 2003
SAM HOMOCEA
Jud. Vrancea

Înv. VOICU PAULA ISABELA

SPRIJIN INDIVIDUALIZAT ÎN ÎNVĂŢARE

Formator,
Inst. CHIRTOC AMALIA
 Program de intervenţie personalizat

INFORMAŢII GENERALE

Numele şi prenumele- MAXIM IONUŢ

Data naşterii- 25. 01. 1996
Domiciliul- com. HOMOCEA, jud. VRANCEA
Şcoala- ŞCOALA INCLUZIVĂ HOMOCEA
Clasa a IV- a C
Echipa de caz - profesor de sprijin- MUNTEANU LILIANA
- învăţător- VOICU PAULA ISABELA

- părinţii- MAXIM MARIAN/ BILIBOU MARIANA MIHAELA

- alţi membrii- medical de familie- ARGHIRESCU MARIUS

CONCLUZIILE EVALUĂRII COMPLEXE

 din punct de vedere medical

- STENOZĂ ESOFAGIANĂ POST- ACUSTICĂ

 din punct de vedere psihopedagogic

- ritm lent;
- orientare spaţio- temporală defectuoasă;
- atenţie scăzută;

 din punct de vedere al competenţelor şcolare

Limba română
- nu citeşte corect, cursiv, expresiv;
- în scris apar omisiuni, inversiuni şi înlocuiri de grafisme;
- vocabular sărac ;
Matematică
- nu realizează adunări şi scăderi cu şi fără trecere peste ordin în
concentrul (0-100);
- nu efectuează înmulţiri şi împărţiri în concentrul (0-100);
- nu rezolvă algoritmul de rezolvare al problemelor;
- nu măsoară folosind unităţile de măsură standard;
Domeniul de intervenţie- COGNITIV

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

 dezvoltarea abilităţilor de citit- scris;

 îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea operaţiilor de adunare şi
scădere, precum şi a operaţiilor de înmulţire şi împărţire;

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT

 îmbunătăţirea ritmului de citire şi scriere;

 diminuarea greşelilor de scriere;
 îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu
trecere peste ordin;
 îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea operaţiilor de înmulţire şi
împărţire;

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Ameliorarea comunicării orale prin:

- exerciţii de sesizare a elementelor semnificative ale unui mesaj

ascultat, prin formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare la mesajul
ascultat;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate;
- exerciţii de recunoaştere a personajelor din anumite texte narative;
- exerciţii de integrare în enunţuri proprii a cuvintelor necunoscute;

Diminuarea greşelilor de scriere:

- exerciţii de scriere prin: transcriere, copiere, dictare;

- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
- exerciţii de scriere caligrafică;
- exerciţii de apreciere a spaţiului între cuvinte;
- exerciţii de copiere a unor texte scurte;
- explicarea necesităţii scrierii îngrijite şi corecte;
- exerciţii de completare pe baza unui suport vizual;
- jocuri didactice.
 Îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea operaţiilor de
adunare, scădere, înmulţire şi împărţire:

- reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de

scriere a cifrelor;
- numărarea cresccător şi descrescător, cu şi fără sprijin;
- jocuri în care se pune în evidenţă idea de schimbări echivalente;
- rezolvarea de probleme de adunare şi de scădere în care numerele sunt
date prin simboluri: puncte, cerculeţe, figure geometrice.
- observarea legăturilor între adunarea şi scăderea numerelor naturale;
efectuarea probei;
- verificarea, cu ajutorul reprezentărilor simbolice, a operaţiilor de
adunare, scădere, înmulţire şi împărţire;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- desenarea formelor plane după şablon sau/ şi cu mâna liberă;
- compararea măsurilor după mărimi;
- învăţarea tablei înmulţirii şi a tablei împărţirii.

Activităţi ( repartizate pe fiecare membru al echipei de caz) :

a) învăţător:
 elaborarea programei adoptate şi aplicarea ei;
 aplicarea metodelor diferenţiate;
 realizarea periodic a evaluărilor;
 stabilirea unui parteneriat cu membrii echipei de caz;

b) profesorul itinerant
 aplicarea programului de sprijin;
 realizarea evaluărilor;

c) părinţii
 stabilirea unui parteneriat cu membrii echipei de caz;

d) medicul
 urmărirea evoluţiei bolii sau stagnării sau, dacă e cazul,
aplicarea tratamentului corespunzător.
SAM HOMOCEA
Jud. Vrancea

Înv. VOICU PAULA ISABELA

METODE ACTIV- PARTICIPATIVE DE

PREDARE- ÎNVĂŢARE- EVALUARE

Formator,
Prof. GOLEANU AURORA
 PROIECT PENTRU PORTOFOLIUL DE EVALUARE

TITLUL LECTIEI- „Fata babei şi fata moşneagului” după Ion Creangă

CLASA- a III-a B
DISCIPLINA- Limba şi literatura română

MOTIVAȚIA- Textul are conexiuni semnificative cu textul studiat într-o ora

anterioară ,,Ce mai faci, bunico?” de Mircea Sântimbreanu – care avea în prim plan un
alt defect uman – indiferenţa faţă de oameni, din care copii au înţeles cauzele şi
efectele indiferenţei asupra lor si asupra celor din jur.
Acest text:
 oferă valenţe educative ce se cer identificate şi valorificate pentru
modelarea comportamentului civic al elevilor.
 contribuie la formarea şi dezvoltarea capacitaţii de exprimare corectă
oral/scrisă a elevilor.
Învăţarea în cooperare:
 transformă clasa într-un mediu favorabil participării şi implicării tuturor
elevilor în găsirea de soluţii în rezolvarea unor sarcini.
 oferă posibilitatea elevilor să-şi exprime, în manieră personală propriile
gânduri , opinii sau sentimente referitoare la subiectul aflat în discuţie şi
facilitează desprinderea ideii că hărnicia .
Dezvoltarea gandirii critice şi realizarea unei învăţări eficiente se realizează
prin colaborarea elevilor. Astfel ei îşi exprimă punctele de vedere, identifică soluţiile
favorabile , după divergenţe şi controverse , cântăresc alternativele , ca apoi să ajungă
la un acord comun cu membrii grupului.

OBIECTIVELE LECTIEI-
La finalul lecţiei, elevii vor fi capabili :
O.C.1 : - să citească lectura conştient, în ritm propriu, conform cerinţelor
formulate( în gând, în lanţ, selectiv, pe roluri…) ;
O.C.2 : să formuleze întrebări şi răspunsuri;
O.C.3 : să extragă ideile principale ale fragmentelor;
O.C.4: să povestească textul folosind planul de idei.

O.A. : Manifestarea unei atitudini pozitive pentru a învăţa prin cooperare;

RESURSE MATERIALE SI DE TIMP-

1. Resurse materiale: textul din manual, fişe de lucru , coli de scris tip A3 ,
markere , scotch.

2. Resurse de timp: 45 minute ( evocare – 8 minute ; realizarea sensului – 20

minute ; reflectia – 12 minute; încheierea- 5 minute )

RESURSE PROCEDURALE-
I. Metode şi procedee :
M1 conversaţia
M2 citirea
M3 mozaicul
M4 dramatizarea
M5 brainstormingul
II. Mijloace de învăţământ :
Fişe de lucru, fişe de expert, rebus, portretul povestitorului Ion Creangă , cărţi
scrise de Ion Creangă

EVALUARE-
Nivelul implicării elevilor prin observarea activităţii individuale în timpul
rezolvării sarcinilor de lucru ;
Conţinuturi - prin răspunsurile la întrebările din fişele de expert ;
- prin povestirea lecturii ;
Gândirea – prin observarea activităţii în grup desfăşurate de elevi.

LECŢIA PROPRIU- ZISǍ

I. EVOCAREA ( 8 minute)

Brainstormingul individual , apoi pe grupe : Ce înseamnă cuvântul harnic?

Scrieţi tot ce vă trece prin minte în legătură cu acest cuvânt . Important este să scrieţi
cât mai mult în următoarele 5 minute , chiar dacă este corect sau nu . Scrieţi tot ce ştiţi
sau credeţi că ştiţi.
Anunţarea subiectului şi a obiectivelor activităţii.
II. REALIZAREA SENSULUI ( 20 minute)

Citirea textului de către elevi: citire în gând, în lanţ, selectiv, pe roluri.

Textul este împărţit în 6 fragmente .

Elevii vor forma 3 grupe- casă de către 6 membrii. Din cele 3 grupe- casă se vor
forma alte 6 grupe de experţi. Fiecare grupă de experţi va primi o fişă de experţi,
pentru competare ei trebuie să analizeze câte un fragment al textului.

În timpul activitaţii se vor respecta paşii pe care fiecare grupă îi are scrişi pe fişă:
a) citeste fragmentul pentru restul grupului;
b) formulaţi întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul
paragrafului , cu scop de înţelegere profundă a acestuia;
c) povestiţi oral fragmentul;
d) extrageţi ideea principală a fragmentului.
După rezolvarea fişelor, elevii se întorc în grupurile- casă şi explică conţinuturile
astfel încât toţi membri să înţeleagă.

III. REFLECŢIA (12 minute)

Elevii din grupul casă , pe baza datelor acumulate, vor alcătui planul de idei al
textului, şi vor povesti oral textul.
Se vor caracteriza cele două fete. Se va completa un rebus.

IV. ÎNCHEIERE (5 minute)

Se prezintă fişele de lucru, se discută concluziile, învăţămintele desprinse din text.
SAM HOMOCEA
Jud. Vrancea

Înv. VOICU PAULA ISABELA

IMPLICAREA COMUNITĂŢII ÎN VIAŢA

ŞCOLII

Formator,
Prof. GAVRILESCU ANA
 Indicatori de bune practici în relaţia dintre şcoală şi comunitate
<< SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ >>

GRUP ŢINTĂ ŞI BENEFICIARI

- copiii clasei a III-a de la SAM Homocea
- învăţătoarea clasei
- părinţii copiilor
- specialişti : asistenta medicală , medic generalist, medic stomatolog .

SCOP
- formarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de sănătatea sa şi a
celor din jur .

OBIECTIVELE PROIECTULUI
- cunoaşterea noţiunilor legate de sănătate şi boală în vederea dezvoltării
armonioase a personalităţii ;
- însuşirea unor norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre
sănătatea individuală şi cea colectivă .
- cunoaşterea capacităţii de a construi un mediu educaţional propice formării
unor deprinderi sănătoase : igienice , sanitare , de alimentaţie sănătoasă , de
protejare a vieţii .
- cunoaşterea implicării responsabile a părinţilor şi ai altor factori educaţionali
în activitatea şcolii şi în crearea unui mediu sănătos pentru viitor .

RESURSELE PROIECTULUI
UMANE
- învăţătoarea
- copiii şcolari
- părinţii copiilor
- specialişti : asistenta medicală, medic generalist , medic stomatolog ,
MATERIALE
- mat. did . din dotarea şcolii
- mat. procurate de înv., părinţi , copii , specialişti : planşe , pliante , mulaje
- aparat foto , cameră foto , computer , CD –uri, DVD-uri , DVD
- broşuri şi reviste de sănătate ,
- cabinete medicale şi alte spaţii impuse de calendarul de activităţi.

LOCUL DE DESFĂŞURARE
Sala de clasă şi alte spaţii impuse de calendarul de activităţi.
 << SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ >>

CALENDARUL DE ACTIVITĂŢI

DATA TEMA MIJL. DE LOCUL CINE

REALIZ. DESFĂŞ. RĂSP
OCT. Corpul uman Conversaţia Sala de clasă Înv.
Joc didactic Asist. medic.
NOV. Ce înseamnă să fii Convorbire Sala de clasă Înv.
sănătos? Asist. med.
DEC. Trusa micilor sanitari Amenajarea Sala de clasă Înv.
colţ. sanitar Părinţi
IAN. Doctorul- Vizită Cab. medical Înv.
prieten sau duşman Medic
FEBR. Bujori în obrăjori Jocuri prin Sala de clasă Înv.
zăpadă şi curtea şcolii
MART. Să mâncăm sănătos Convorbire Sala de clasă Înv.
medic
APRL. Am dinţi frumoşi ? Vizită Cab. Stomat. Înv.
med. stomat.
MAI Plantele med. Act. Gospod. Pădurea de Înv.
şi sănătatea lângă sat Părinţi
SAM HOMOCEA
Jud. Vrancea

Înv. VOICU PAULA ISABELA

A DOUA ŞANSĂ- SPRIJIN PENTRU ADULŢII

CARE ÎNVAŢĂ

Formator,
Prof. ANDREI MARILENA
 METODE DE PREDARE

Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului, se circumscrie unui timp al informaţiei,al

complexităţii.De aceea ,investiţia în inteligenţa,creativitatea şi capacitatea de inovare a indivizilor, a
grupurilor va fi extrem de rentabilă în viitor.
Rolul învăţătorului în procesul de modelare a omului este poate cel mai important.Punându-şi
elevii în situaţii variate de instruire,el transformă şcoala “într-un templu şi un laborator”-M. Eliade .
Metodele care activizează predarea-învăţarea sunt şi cele prin care elevii lucrează productiv
unii cu alţii ,îşi dezvoltă abilitaţi de colaborare şi ajutor reciproc.Ele pot avea un impact extraordinar
asupra elevilor datorită denumirilor foarte uşor de reţinut şi a caracterului ludic, oferind alternative
de învăţare cu “priză”.
Metoda pălăriilor gânditoare

Metoda celor "Şase pălării gânditoare" a fost creată de Eduard de Bono în cartea sa
intitulată "Six Thinking Hats". Titulatura ei are la bază proverbul englezesc "Gândeşte în
conformitate cu pălăria pe are o porţi". Cele şase pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a
datelor. Schimbarea pălăriilor îţi oferă eliberarea fată de stilul convenţional de tratare a problemelor
şi îţi permite cuprinderea cât mai multor informaţii variate privind o situaţie concretă. Este o tehnică
interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în
funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben,
verde, albastru şi negru.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine.
Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe
care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul:
pălăria albă este neutră, participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv
pălăria roşie oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor
Pălăria neagră este perspective gândirii negativiste, pesimiste
pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului.
pălăria verde trebuie să fie creativ. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un
efort de creaţie
Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei
albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul
activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere
respectarea regulilor.
Elevii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă.
Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat.
 Pălăria albă Pălăria roşie Pălăria galbenă Pălăria neagră Pălăria albastră Pălăria verde

 Ce informaţii  Punându-mi  Pe ce se bazeză  Care sunt erorile?  Putem să rezumăm?  Şansa succesului
avem? pălăria roşie, uite aceste idei? este dacă…
cum privesc eu  Ce ne împiedică?  Care e următorul
 Ce informaţii lucrurile…  Care sunt pas?  Cum poate fi altfel
lipsesc? avantajele?  La ce riscuri ne atacată problema?
 Sentimentul meu expunem?  Care sunt ideile
 Ce informaţii am e că…  Pe ce drum o principale?  Putem face asta şi
vrea să avem? luăm?  Ne permite în alt mod?
 Nu-mi place felul regulamentul?  Să nu pierdem timpul
 Cum putem cum s-a procedat.  Dacă începem şi să ne concentrăm  Găsim şi o altă
obţine aşa… sigur vom asupra… explicaţie?
informaţiile? ajunge la
rezultatul bun!  Nu credeţi?
 CADRANELE

Pentru a realiza această metodă, pagina este împărţită în patru părţi prin trasarea a
două drepte perpendiculare. Cadranele se numerotează de la unu până la patru. În metoda
cadranelor pot fi cuprinse patru obiective din ziua respectivă, ca de exemplu:
cadranul 1 : Pe baza textului, formulează o întrebare şi răspunsul corespunzător.
cadranul 2 : Găseşte un cuvânt cu sens asemănător pentru „a cutreiera”. Alcătuieşte o
propoziţie.
cadranul 3 : Scrie trei nume de picturi ale lui Ştefan Luchian.
cadranul 4 : Încearcă să desenezi una din florile pictate de Ştefan Luchian.
Această metodă poate fi folosită în etapele lecţiei dar poate fi şi o excelentă metodă de
evaluare a cunoştinţelor însuşite de elevi (în cadrul unei lecţii sau al unui capitol).
 se poate desena cadranul şi se pot trece obiectivele sub formă de cerinţe; elevii îşi
trasează cadranele şi îşi citesc cerinţele; le putem cere apoi să citească lecţia cu atenţie
pentru a face însemnările în cadran;
 colaborează, comunică, cer sfaturi şi îndrumări cadrului didactic, dezbat şi realizează
obiectivele prevăzute;
 se confruntă rezultatele, se dezbat, se analizează, se fac aprecieri.

Metoda cadranelor poate fi aplicată în toate etapele lecţiei sau numai în etapele de
reflecţie, realizându-se feed-back-ul învăţării.
Elevii devin treptat conştienţi de puterea lor de utilizare a celor învăţate şi încep să- şi
organizeze singuri datele, îşi formulează cerinţe, îşi stabilesc obiective devenind mai
independenţi în învăţare .
Îmbinarea cititului cu scrisul, comunicarea cu desenul în gândirea critică fac din activitate
un joc în care elevilor le place să se implice. Este o metodă care place elevilor şi care le cere
orientare în pagină, le formează gustul estetic, elevii fiind preocupaţi nu numai de ceea ce
scriu, ci şi de felul în care scriu.
1. Pe baza textului, formulează o întrebare şi răspunsul 3.Scrie trei nume de picturi ale lui Ştefan Luchian.
corespunzător.

2. Găseşte un cuvânt cu sens asemănător pentru „a 4. Încearcă să desenezi una din florile pictate de Ştefan Luchian.
cutreiera”. Alcătuieşte o propoziţie.