M Scim Final

MANUAL DE IMPLEMENTARE A
SISTEMULUI DE CONTROL INTERN
MANAGERIAL
Motto
„ Nimic nu este prea dificil, dacă împarți în pași mici ceea ce ai de făcut”
Henry FORD
Pag | 1
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European.
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ..................................................................................................... 5
1.1. Scurt istoric ........................................................................................................................... 5
1.2. Ce este sistemul de control intern managerial ? ........................................................ 8
1.3. Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial ............................... 9
1.4. Cerințele sistemului de control intern managerial .................................................. 12
1.5. Legislație .......................................................................................................................... 13
1.6. Definiții............................................................................................................................. 14
CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ÎN

ENTITĂȚILE PUBLICE ....................................................................................................... 20
2.1 Obiectivele sistemului de control intern managerial............................................... 20
2.2 Structura necesară implementării sistemului de control intern managerial ....... 22
2.3 Responsabili şi atributii în domeniul SCIM ................................................................. 22
2.4 Documente specifice utilizate în procesul de implementare, dezvoltare și

evaluare a sistemului de control intern managerial ................................................ 28
2.5 Diagrama de proces a organizării și implementării sistemului de control intern

managerial ....................................................................................................................... 31
2.6 Instrumentar specific sistemului de control intern managerial ............................. 33
2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale .................... 35
2.7.1 Mecanisme la nivel central ........................................................................................... 36
2.7.2 Mecanisme la nivel local ............................................................................................... 45
CAPITOLUL 3 – IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ... 51
Pag | 2

3.1 Etapele procesului de implementare a sistemului de control intern managerial 51
3.1.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice ............................................................. 51
3.1.2 Stabilirea activităților.................................................................................................... 53
3.1.3 Identificarea riscurilor ................................................................................................... 54
3.1.4 Elaborarea registrului de riscuri la nivelul entității publice .................................. 54
3.1.5 Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control intern

managerial ....................................................................................................................... 55
3.1.6 Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații, a proceselor și a modului

de comunicare ................................................................................................................. 56
3.1.7 Stabilirea sistemului de monitorizare a desfășurării activităților ......................... 59
3.1.8 Autoevaluarea realizării obiectivelor ......................................................................... 63
3.1.9 Elaborarea procedurilor ................................................................................................ 65
3.1.10 Elaborarea Programului de pregătire profesională pentru implementarea

sistemului de control intern managerial .................................................................... 66
3.2 Fișe de standarde ........................................................................................................... 67
CAPITOLUL 4 – EVALUAREA ȘI RAPORTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

MANAGERIAL .................................................................................................................. 108
4.1 Evaluarea sistemului de control intern managerial ............................................... 108
4.1.1 Autoevaluarea stadiului implementarii sistemului de control intern managerial la

nivelul compartimentului ............................................................................................ 109
4.1.2 Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la

nivelul entității publice ............................................................................................... 111
4.1.3 Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul entităților publice

centrale, ordonatori principali de credite ............................................................... 112
4.2 Raportarea SCIM........................................................................................................... 114
4.2.1 Situații centralizatoare semestriale și anuale privind stadiul implementării și

dezvoltării sistemului de control intern managerial .............................................. 114
Pag | 3

4.2.2 Raport anual al entității publice asupra stadiului implementării SCIM .............. 118
4.2.3 Raportarea stadiului implementării sistemelor de control intern managerial la

nivelul instituţiilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de
credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al
bugetului oricărui fond special .................................................................................. 120
CAPITOLUL 5 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ........................................................................ 121
5.1 Concluzii ......................................................................................................................... 121
5.2 Recomandări .................................................................................................................. 122
CAPITOLUL 6 – MACHETE ......................................................................................................... 124
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 149
Pag | 4

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE
1.1. Scurt istoric
Expresia “control intern” provine din termenul englezesc “internal control”, care
pentru anglosaxoni “to control”, înseamnă, în primul rând, “a deţine controlul/a ţine
sub control”, primind astfel o traducere improprie şi abia în al doilea rând “a verifica”,
pe când în ţările de limbă latină, sensul acestei expresii este exact contrar, provenind
din alăturarea cuvintelor: „contra“ și „rolus“ utilizate în mediul militar roman se
înțelege, în sensul larg „verificarea unui act dupã original“.
Controlul intern, în cadrul entităților publice, are un impact considerabil asupra
credibilităţii unui guvern şi a operaţiunilor pe care le derulează.
1992 În Statele Unite ale Americii, a fost publicat Cadrul COSO care, la început, se
referea doar la societățile private, în prezent fiind aplicat pe scară largă, la nivel
mondial, atât în sectorul public cât și în cel privat.
1996 Parlamentul European a inițiat formarea unei comisii de experți independenți în
vederea analizării modului în care acest organism descoperă și tratează frauda,
practicile de acordare a contractelor financiare, gestionarea defectuoasă și
practicarea nepotismului.
1999 Astfel, prin raportul emis de experții independenți în martie 1999, Comisia
Santer (la nivelul UE) este demisă și se va numi o nouă comisie Comisia Prodi
care introduce o seamă de reforme.
2000 Se publică Cartea Albă a reformelor manageriale în cadrul serviciilor Comisiei
Europene; odată cu intrarea în Uniunea Europeană a noilor țări membre și cu
atribuirea fondurilor către acestea, s-a dorit respectarea principiilor stabilite de
Cartea Albă și punerea în practică a unui cadru unitar de control intern, în toate
entitățile publice, în vederea analizării modului în care aceste fonduri sunt
administrate.
2001 Actualizarea Liniilor directoare INTOSAI pentru standardele de control intern în
sectorul public, emise inițial în anul 1992, s-a decis în anul 2001, la Congresul
Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INCOSAI), prin
introducerea în document a tuturor aspectelor de evoluţie recentă, din domeniul
controlului intern şi pentru a îngloba o serie de componente ale modelului COSO
(Controlul Intern – Cadru integrat) - activitate realizată de către grupul operativ
al Comitetului Standardelor de Control Intern al INTOSAI.
Pag | 5

Utilizarea unor linii directoare comune pentru dezvoltarea unor standarde de
control intern puternice, permit naţiunilor să înțeleagă în mod unitar şi să
comunice acest nivel de asigurare și încredere altor naţiuni, afaceri şi
organizaţii. Astfel, s-a încercat dobândirea unei percepții unitare a modului în
care funcționează noul sistem de control intern, de către reprezentanții
Instituţiilor Supreme de Audit.
”Liniile directoare INTOSAI pentru standardele de control intern în sectorul
public”, fac parte din categoria INTOSAI GOV (ghid/îndrumar pentru buna
guvernanță) și sunt apreciate ca fiind extrem de folositoare atât managerilor din
entitățile publice care trebuie să implementeze sistemul de control intern, cât
și auditorilor publici externi, care trebuie să cunoască acest sistem și să îl
evalueze
2001 Comisia Europeană a introdus 24 de standarde de control1, completate de un set
de cerințe de bază ce definesc acțiunile practice specifice care ar trebui să stea
la baza sistemului de control intern al fiecarui serviciu.
2007 Comisia Europeană și-a revizuit cadrul de control intern, reducând numărul
standardelor la 16.
2013 Cadrul COSO din 2013 a introdus 17 principii care sunt necesare pentru
eficacitatea controlului intern.
Noul cadru COSO se bazează pe conceptele de guvernanță, inclusiv pe
necesitatea de a atribui responsabilități în materie de supraveghere consiliului
și comitetelor acestuia pentru fiecare componentă a controlului intern.
2016 Comisia Europeană intenționează să își actualizeze cadrul de control intern,
pentru a-l alinia la Cadrul COSO 2013.
În ultimele decenii, managementul tuturor entităţilor publice a realizat nevoia
existenţei unui cadru de control de bază care să constituie suportul pentru contruirea
sistemelor proprii de control intern și a devenit, tot mai preocupat de modul de
organizare şi funcţionare a controlului intern, căutand în permanenţă soluţii practice.
România a acceptat acquis-ul comunitar în domeniul controlului financiar prin
capitolul 28 al Acordului de aderare „Controlul financiar”, care trebuia implementat
până la data aderării.
1
Curtea europeană de conturi, Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune practici?
Pag | 6

În anul 2003, în cadrul Strategiei dezvoltării controlului public în România, au fost
adoptate următoarele obiective generale:
1. Realizarea la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor
publice, stabilite în concordanță cu propria lor misiune, în condiții de
regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență;
2. Protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor cauzate de erori, risipă, abuz
sau fraudă;
3. Respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii;
4. Dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare,
actualizare și difuzare a datelor și informațiilor financiare și de conducere,
precum și a unor sisteme și proceduri de informare publică adecvată prin
rapoarte periodice.
Deși încă din anul 1999, prin publicarea OUG nr. 119/1999, s-a început reglementarea
controlului intern la nivelul entităților publice din țara noastră, abia în anul 2005 odată
cu intrarea în vigoare a OMFP nr. 946/2005, implementarea standardelor de control
intern managerial la nivelul entităţilor publice din România a devenit obligatorie.
În anul 2005 au fost stabilite „25 de standarde de management” aplicabile entităților
publice, ca ulterior, în anul 2015 să apară sub inițiativa Secretariatului General al
Guvernului prin Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale, Codul
controlui intern managerial al entităților publice, ce stabiliște 16 standarde de control
intern managerial.
În urma concluziilor desprinse din misiunile de verificare și îndrumare metodologică de
către Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul
Secretariatului General al Guvernului, privind stadiul implementării controlului intern
managerial la nivelul entităților publice, s-a constatat necesitatea elaborării unui
manual în domeniul sistemului de control intern managerial, care să vină în sprijinul
nevoii de implementare și dezvoltare a acestuia.
De aceea, prin intermediul acestui manual se dorește o înțelegere clară, unitară
și facilă privind aplicarea mecanismelor și noțiunilor necesare implementării și
dezvoltării controlului intern managerial în entitățile publice centrale și locale.
Pag | 7

1.2. Ce este sistemul de control intern managerial ?
Pe plan internaţional sunt recunoscute câteva cadre de control, care au fost elaborate
pentru a coordona sistemul de control astfel încât să răspundă cerinţelor
managemenului riscurilor, pe lângă altele specifice unor domenii, şi anume:
Modelul COSO – SUA
În anul 1985, se constitue de către senatorul american Treadway „Comisia Treadway”
cunoscută și sub numele de „Comisia națională împotriva raportării financiare
frauduloase”, ce a iniţiat o cercetare asupra controlului intern şi a rolului său în viaţa
organizaţiilor.
La recomandările acestei comisii s-a creat un comitet intitulat „Comitetul de
sponsorizare al organizatiilor – COSO”, organizaţie independentă din sectorul privat
care a reunit competenţele unui număr mare de membri ai Institutului auditorilor
interni , profesionişti în domeniu, cabinete de audit extern şi mari întreprinderi
americane.
Această organizație se dedică studierii împrejurărilor care conduc la producerea
fraudelor financiare şi îmbunătăţirii calităţii raportării financiare prin: etică în afaceri,
controale interne eficiente, guvernare corporatistă.
COSO - definește controlul intern ca un proces implementat de managementul
entității publice, care intenționează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire
la atingerea obiectivelor, grupate în următoarele categorii: eficacitatea și eficiența
funcționării; fiabilitatea informațiilor financiare; respectarea legilor și regulamentelor.
Modelul COCO – Canada
În anul 1995, Institutul Canadian al Contabililor Autorizați, elaborează modelul COCO,
pe baza acelorași componente ca ale modelului COSO, dar grupate altfel.
În concepția modelului COCO, controlul intern managerial este definit ca ansamblul
elementelor unei organizații (inclusiv resursele, sistemele, procesele, cultura,
structura și sarcinile) care, în mod colectiv, îi ajută pe oameni să realizeze
obiectivele entității publice, grupate în trei categorii: eficacitatea și eficiența
funcționării; fiabilitatea informației interne și externe; respectarea legilor,
regulamentelor și politicilor interne.
INTOSAI
Conform INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit), controlul
intern este un instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă
că obiectivele managementului sunt indeplinite.
Pag | 8

ROMÂNIA
În legislația română prin Ordonanța nr.119/1999 privind controlul intern managerial şi
controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
controlul intern managerial și ulterior prin Ordinul Secretarului General al Guvernului
nr. 400/2015, controlul intern managerial este definit ca reprezentând ansamblul
formelor de control exercitate la nivelul entității publice, stabilite de conducere în
concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea
asigurării administrării fondurilor publice în mod economic, eficient și eficace.
Prin control intern managerial se înțelege o monitorizare periodică sau permanentă cu
un ansamblu de reguli de management, care trebuie să fie aplicate pentru orice
activitate, în oricare compartiment dintr-o structură la nivelul tuturor entităților
publice, ca raspuns la „Ce se poate face pentru a deține un control cât mai eficient
asupra activităților unei entități publice?”.
Sistemul de controlul intern managerial reprezintă un control al performanțelor
obținute, în stare să corespundă cel mai bine intereselor urmărite de către entitatea
publică, în atingerea obiectivelor.
Privit și perceput ca o funcție managerială și nu ca una de verificare, sistemul de
controlul intern managerial, este în responsabilitatea conducătorilor de a-l sistematiza
continuu și de a-l implementa în scopul funcționării eficiente a entității.
1.3. Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial
Pe baza informațiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea să-şi

consolideze deciziile manageriale referitoare la planul de activitate, la organizarea şi
coordonarea structurilor entităţii, la stabilirea cu exactitate a responsabilităţilor pe
structuri şi pe persoanele implicate în aria activităților entității.
Construirea și buna funcționare a acestui proces, de durată, presupune eforturi
colective și individuale, astfel încât să poată fi adaptat cât mai bine specificului și
dimensiunii entității publice, dar cu respectarea prevederilor legale și principiilor
generale ale controlui intern managerial, care să producă efectele scontate.
 Controlul intern managerial prin politicile sale și prin procedurile concepute și
implementate de management și personalul entității, urmărește să asigure o
protejare și o bună folosire a resurselor financiare, umane și corelarea lor cu
obiectivele entității publice, îmbunătățirea fluxului informațional și creșterea
inteligibilității, gestionarea riscurilor, prevenirea și depistarea fraudelor și
calitatea documentelor.
Pag | 9

 Sistemul de control intern managerial trebuie privit ca o activitate de
prevenire a erorilor și neregulilor, de înlăturare a cauzelor care le determină și
de perfecționare a activităților controlate.
Faptul că resursele de care poate dispune o entitate publică sunt întotdeauna limitate,
obligă la efectuarea unei comparaţii între costurile suplimentare şi avantajele relative
ale noului sistem de control intern, înainte ca acesta să fie implementat și dezvoltat.
Din moment ce fiecare instrument de control intern, fie el general sau specific,
presupune atât anumite costuri de implementare, cât şi efecte aşteptate, legate de
evitarea producerii unui risc, membrii grupului de lucru se află în situaţia de a analiza,
din perspectiva eficienţei şi a aprecia daca implementarea instrumentului de control
intern respectiv este justificată sau nu.
Controlul intern oferă o asigurare rezonabilă, dar nu absolută că entitatea publică își
îndeplinește obiectivele propuse.
Controlul intern poate oferi managementului date privind progresul sau regresul
acestuia în atingerea obiectivelor propuse.
Asigurarea rezonabilă presupune atingerea unui nivel de încredere satisfăcător din
punct de vedere al costurilor, beneficiilor, care se stabilește prin evaluare.
Astfel, costurile controlului intern trebuie să fie inferioare beneficiului realizat, acesta
măsurându-se prin gradul de reducere a riscurilor în realizarea obiectivelor.
Conducerea entității publice trebuie să proiecteze sistemul de control intern astfel
încât să fie eficace și să se reducă riscurile la un nivel acceptabil.
Având în vedere o serie de factori interni sau externi (care nu au putut fi luați în
considerare la conceperea controlului intern), probabilitatea de realizare a obiectivelor
entității publice este prejudiciată de limitele controlului intern cum ar fi:
 schimbări curente intervenite în mediul intern și cel extern al entității publice;
 erorile umane: interpretări inexacte, greșeli de raționament, neglijență,
inadvertență etc;
 abuz de autoritate demonstrat de unele persoane cu rol de conducere,
coordonare sau supervizare;
 limitare a independenței în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
 proceduri de control neadecvate;
 proceduri de control neadaptate sau adaptate și neaplicate;
Pag | 10

 costurile controlului intern.
Controlul intern trebuie să fie eficient, să nu genereze costuri suplimentare, să conducă
la economisirea resurselor materiale, financiare și umane.
Deși o entitate publică își poate defini un sistem de control intern bun, acesta poate fi
implementat sau tratat subiectiv de către personalul din cadrul acesteia, ca urmare a
lipsei de pregătire profesională.
Controlul intern managerial nu este doar o noțiune generală, o doctrină sau

o multitudine de rapoarte şi tabele de completat, ci un ansamblu de metode, prin
care poate fi condusă o entitate publică, valorificând cele mai indicate
posibilităţi de organizare a activităţilor desfăşurate.
În conformitate cu legislația în domeniu, controlul intern managerial este în

responsabilitatea conducătorilor entităţilor publice, care au obligaţia proiectării,
implementării şi dezvoltării continue a acestuia.
Astfel, entitatea publică își organizează propriul sistem de control intern managerial
adaptat la specificul și demensiunea acesteia, în funcție de particularităţile cadrului
legal de organizare şi de funcţionare, precum şi de standardele de control intern
managerial, măsurile de control necesare pentru implementarea şi dezvoltarea
sistemului de control intern managerial, inclusiv pentru actualizarea registrelor de
riscuri şi a procedurilor pe procese sau activităţi, care pot fi proceduri de sistem şi
proceduri operaţionale.2
Implementarea sistemului de control intern managerial cu sprijinul propriilor resurse
umane asigură concomitent atât dezvoltarea resursei umane din cadrul entităților
publice prin pregătirea profesională a persoanelor implicate în procesul de
implementarea a sistemului de control intern managerial, cât și eliminarea unor
cheltuieli suplimentare de consiliere generală în domeniu.
Prin prisma beneficiilor menționate anterior, se consideră că încredinţarea unor terţi a
realizării activităţilor privind implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern
managerial al entităţii publice nu este oportună pentru îndeplinirea misiunii entității
publice.
2
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.400/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Pag | 11

1.4. Cerințele sistemului de control intern managerial
Conform Ordinului Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015, proiectarea,

implementarea și dezvoltarea continuă a unui sistem de control intern viabil sunt
posibile numai cu condiția ca sistemul să respecte următoarele cerințe:
a) să fie adaptat dimensiunii, complexităţii şi mediului specific entităţii: - mărimea
organizaţiei, obiectul său de activitate;
b) să vizeze toate nivelurile de conducere şi toate activităţile/operaţiunile: modul
de organizare, regulamentele interne aplicate: - sistemul de management,
structura personalului, relaţiile stabilite şi recunoscute pe diferite trepte
organizaţionale;
c) să fie construit cu acelaşi "instrumentar" în toate entităţile publice: obiective,
mijloace, sistem informaţional, organizare, proceduri, control;
d) să ofere asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi atinse - proiectarea
tuturor activităților prin prisma obiectivelor, stabilirea resurselor, a
responsabilităţilor şi a mijloacelor de realizare;
e) costurile aplicării sistemului de control intern să fie inferioare beneficiilor
rezultate din acesta;
f) să fie guvernat de regulile minimale de management cuprinse în standardele de
control intern managerial.
Pe lângă aceste cerințe generale, implementarea sistemului de control intern
managerial solicită și cerințe specifice precum:
 Personalul de conducere și execuție are obligația să răspundă solicitărilor
conducătorului entității publice și să sprijine la implementarea controlului intern,
prin asigurarea unui comportament cooperant.
 Susținerea în totalitate a personalului de conducere și execuție de a înțelege
însemnătatea și scopul controlului intern managerial.
 Obiectivele specifice controlului intern managerial să răspundă misiunii entității
publice și obiectivelor generale.
 Dezvoltarea cadrului procedural pentru activitățile importante desfășurate.
 Dezvoltarea și întreținerea unui sistem de conducere.
 Reflectarea în documente scrise a organizării sistemului de control intern
managerial (Regulament de organizare și funcționare, Program de dezvoltare,
Proceduri, Rapoarte, etc.).
Pag | 12

 Implementarea celor 16 standarde.
 Raportarea stadiului de implementare a sistemului de control intern managerial.
1.5. Legislație
 Legea nr. 174/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei
publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
 Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi
controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului
controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind coordonarea, îndrumarea metodologică şi
supravegherea stadiului implementării şi dezvoltării sistemului de control intern
managerial la entităţile publice;
 Hotărârea de guvern nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea
profesională a funcţionarilor publici;
 Ordin al Ministerului Afacerilor Interne nr. 137/2013 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea unor dispoziții ale Legii Arhivelor Naționale nr.
16/1996;
Pag | 13

1.6. Definiții
Activitate – totalitatea atribuțiilor de o anumită natură care determină procese de

muncă cu un grad de omogenitate și similiritate ridicat.
Activitate procedurabilă - totalitatea atribuţiilor de o anumită natură care determină
procese de muncă cu un grad de complexitate şi omogenitate ridicat, pentru care se
pot stabili reguli şi modalităţi de lucru, general valabile, în vederea îndeplinirii, în
condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă, a obiectivelor
compartimentului/entităţii publice.
Atribuție - un ansamblu de sarcini de acelaşi tip, necesare pentru realizarea unei
anumite activităţi sau unei părţi a acesteia, care se execută periodic sau continuu şi
care implică cunoştinţe specializate pentru realizarea unui obiectiv specific.
Autoevaluarea controlului intern - un proces în care eficacitatea controlului intern este
examinată şi evaluată în scopul furnizării unei asigurări rezonabile că toate obiectivele
entităţii publice vor fi realizate.
Competenţa - capacitatea de a lua decizii, în limite definite, pentru realizarea sarcinii.
Competenţa profesională - capacitatea de a aplica, a transfera şi a combina cunoştinţe
şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile cerute
la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.
Comunicare - transmiterea şi schimbul de informaţii (mesaje) între persoane; proces
prin care un emiţător transmite o informaţie receptorului prin intermediul unui canal,
cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.
Coordonare - armonizarea deciziilor şi a acţiunilor componentelor structurale ale
organizaţiei, pentru a se asigura realizarea obiectivelor acesteia.
Diagrama de descompunere a lucrărilor – tehnică de descompunere a lucrărilor, într-o
structură tip diagramă arborescentă (punct de plecare fiind un obiectiv și arborescența
activitățile respectiv acțiunile necesare pentru realizarea obiectivului);
Diagrama Gantt - metodă de planificare prin care este prezentată succesiunea
activităților din cadrul unui proiect, în funcție de rezultatele acestora și timpul necesar
desfășurării lor; informațiile obținute în urma aplicării metodei sunt cuprinse într-o
schemă.
Deficienţă - o situaţie care afectează capacitatea instituţiei de a-şi atinge obiectivele
generale. Conform documentului "Liniile directoare privind standardele de control
intern în sectorul public", emise de INTOSAI, o deficienţă poate fi un defect perceput,
Pag | 14

potenţial sau real ori o oportunitate de a consolida controlul intern pentru a spori
probabilitatea că obiectivele generale ale instituţiei vor fi atinse.
Delegare - procesul de atribuire de către un manager, pe o perioadă limitată, a unora
dintre sarcinile sale unui subordonat, împreună cu competenţele şi responsabilităţile
aferente.
Disfuncționalitate – orice lipsă de funcționalitate sau nerespectare în implementarea
și dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
Document – act prin care se adeverește, se constată sau se preconizează un fapt, se
conferă un drept, se recunoaște o obligație respectiv text scris sau tipărit inscripție sau
altă mărturie servind la cunoașterea unui fapt real actual sau din trecut.
Documentație – totalitatea mijloacelor de informare la o problemă anumită sau la un
domeniu de activitate;
Economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor
estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor
rezultate.
Eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre
activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii
respective.
Eficienţa - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate.
Entitate publică - autoritate publică, instituţie publică, companie/societate naţională,
regie autonomă, societate comercială la care statul sau o unitate administrativ-
teritorială este acţionar majoritar, cu personalitate juridică, care
utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public.
Etică - etica în sectorul public acoperă patru mari domenii: stabilirea rolului şi a
valorilor serviciului public, precum şi a răspunderii şi nivelului de autoritate şi
responsabilitate; măsuri de prevenire a conflictelor de interese şi modalităţi de
rezolvare a acestora; stabilirea regulilor (standarde) de conduită a funcţionarilor
publici; stabilirea regulilor care se referă la neregularităţi grave şi fraudă.
Evaluare - funcţie managerială care constă în compararea rezultatelor cu obiectivele,
depistarea cauzală a principalelor abateri (pozitive şi negative) şi luarea unor măsuri
cu caracter corectiv sau preventiv.
Evaluarea riscului – Evaluarea consecinţelor materializării riscului, în combinaţie cu
evaluarea probabilităţii de materializare a riscului. Evaluarea riscului reprezintă
evaluarea expunerii la risc.
Pag | 15

Expunere la risc – Consecinţele, ca o combinaţie de probabilitate şi impact, pe care le
poate resimţi o entitate publică în raport cu obiectivele prestabilite, în cazul în care
riscul se materializează.
Fișa postului - document care defineşte locul şi contribuţia postului în atingerea
obiectivelor individuale şi organizaţionale, caracteristic atât individului, cât şi entităţii
şi care precizează sarcinile şi responsabilităţile care îi revin titularului unui post. În
general, fişa postului cuprinde: denumirea postului, obiectivele individuale, sarcinile,
competenţele, responsabilităţile, relaţiile cu alte posturi, cerinţele specifice privind
pregătirea, calităţile, aptitudinile şi deprinderile necesare realizării obiectivelor
individuale stabilite pentru postul respectiv.
Flux informațional- totalitatea tipurilor de informaţii transmise într-un interval de timp
determinat, asamblate într-un circuit logic pe care datele îl parcurg din momentul
colectării lor de la sursa de informare şi până în momentul furnizării la un receptor sub
formă de informaţii, prin canale informaţionale adecvate destinaţiei acestora.
Formular de alertă la risc (FAR) – formular care centralizează caracteristice unui risc
în faza de identificare a acestuia.
Fișă de urmărire a riscului (FUR) – formular care centralizează caracteristice unui risc
în faza de urmărire (monitorizare) a acestuia conform măsurilor de control propuse.
Funcție publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite în temeiul legii în
scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică
centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome.
Gestionarea documentelor - procesul de administrare a documentelor unei entităţi
publice, pentru a servi intereselor acesteia, pe parcursul întregii lor durate de viaţă,
de la început, prin procesul de creare, revizuire, organizare, stocare, utilizare,
partajare, identificare, arhivare, şi până la distrugerea lor.
Gestionarea riscurilor - Măsurile întreprinse pentru diminuarea probabilităţii
(posibilităţii) de apariţie a riscului sau/şi de diminuare a consecinţelor (impactului)
asupra rezultatelor (obiectivelor), dacă riscul s-ar materializa. Gestionarea riscului
reprezintă diminuarea expunerii la risc, dacă acesta este o ameninţare.
Hartă mentală – tehnică de reprezentare vizuală a unui concept într-o structură tip
“pânză de păianjen” (obiectiv, activități, acțiuni și a legăturilor dintre acestea; în
centru se află obiectivul de la care pleacă legăturile sub formă de raze către activități
și din care se ramifică la rândul lor acțiunile).
INTOSAI – Organizație profesională a Instituțiilor Supreme de Audit (SAI) din țările care
aparțin Organizației Națiunilor Unite sau a agențiilor specializate.
Pag | 16

Instituţie publică - Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Ministerele, celelalte
organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile
publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea/coordonarea acestora,
finanţate din bugetele prevăzute la art.1 alin.2 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, cu modificările și completările ulterioare.
Managementul riscului – Vizează toate procesele privind identificarea, evaluarea,
gestionarea (inclusiv tratarea) și constituirea unui plan de măsuri de atenuare sau
anticipare a acestora, revizuirea periodică, monitorizarea și stabilirea
responsabilităţilor.
Măsuri de control - stabilirea unor acţiuni în vederea monitorizării şi verificării
permanente sau periodice a unei activităţi, a unei situaţii ş.a., pentru a evidenţia
progresele şi pentru a asigura îmbunătăţirea activităţii.
Monitorizare - activitatea continuă de colectare a informaţiilor relevante despre modul
de desfăşurare a procesului sau a activităţii.
Monitorizarea performanțelor - supravegherea, urmărirea de către conducerea
entităţii publice, prin intermediul unor indicatori relevanţi, a performanţelor
activităţilor aflate în coordonare.
Neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu
dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori ale
altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune
sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor
europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii
Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale
aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Obiective - efectele pozitive pe care conducerea entităţii publice încearcă să le
realizeze sau evenimentele/efectele negative pe care conducerea încearcă să le evite.
Obiective generale - ţinte exprimate sub formă de efect, fixate pe termen mediu sau
lung, la nivelul global al entităţii publice şi/sau al funcţiunilor acesteia, enunţate în
actul normativ de organizare şi funcţionare al entităţii sau stabilite de conducere în
planul strategic şi documentele de politici publice.
Obiective specifice - obiective rezultate prin derivare din obiectivele generale şi care
constituie, de regulă, ţinte intermediare ale unor activităţi care trebuie atinse pentru
ca obiectivul general corespunzător să fie îndeplinit.
Pag | 17

Planificare - ansamblul proceselor de muncă prin care se stabilesc principalele
obiective ale organizaţiei şi ale componentelor sale, resursele şi mijloacele necesare
realizării obiectivelor.
Procedură - totalitatea paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de lucru stabilite şi a
regulilor de aplicat în vederea executării activităţii, atribuţiei sau sarcinii.
Procedură operaţională - procedură care descrie o activitate sau un proces care se
desfăşoară la nivelul unuia sau mai multor compartimente dintr-o entitate publică.
Procedură de sistem - procedură care descrie o activitate sau un proces care se
desfăşoară la nivelul tuturor compartimentelor/structurilor dintr-o entitate publică.
Proces - un flux de activităţi sau o succesiune de activităţi logic structurate, organizate
în scopul atingerii unor obiective definite, care utilizează resurse, adăugându-le
valoare.
Registru de riscuri - Document în care se consemnează informațiile privind riscurile
identificate.
Responsabilitate managerială - raport juridic de obligaţie a îndeplinirii sarcinilor de
către managerul entităţii publice sau al unei structuri organizatorice a acesteia, care
presupune să exercite managementul în limitele unor determinări interne şi externe,
în scopul realizării eficace, eficiente şi în conformitate cu dispoziţiile legale a
obiectivelor stabilite, să comunice şi să răspundă pentru neîndeplinirea obligaţiilor
manageriale în conformitate cu răspunderea juridică. Răspunderea managerială derivă
din responsabilitatea managerului pentru toate cele cinci componente ale controlului
intern managerial în sectorul public: mediul de control; performanţe şi managementul
riscului; activităţi de control; informarea şi comunicarea; evaluare şi audit.-
Responsabil cu riscurile - Persoană desemnată de către conducătorul unui
compartiment, care colectează informațiile privind riscurile din cadrul
compartimentului, elaborează şi actualizează registrul de riscuri la nivelul acestuia.
Resurse - totalitatea elementelor de natură fizică, umană, informaţională şi financiară,
necesare ca input pentru ca strategiile să fie operaţionale.
Risc - O situaţie, un eveniment, care nu a apărut încă, dar care poate să apară în viitor,
caz în care, obţinerea rezultatelor în prealabil fixate este ameninţată sau potenţată.
Astfel, riscul poate reprezenta fie o ameninţare, sau o oportunitate și trebuie abordat
ca fiind o combinaţie între probabilitate şi impact.
Sarcina - cea mai mică unitate de muncă individuală şi care reprezintă acţiunea ce
trebuie efectuată pentru realizarea unui obiectiv primar asociat acesteia; realizarea
Pag | 18

unei sarcini fără atribuirea de competenţe adecvate nu este posibilă; atribuirea de
sarcini presupune fixarea de responsabilităţi.
Strategie - ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung, principalele
modalităţi de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obţinerii avantajului
competitiv potrivit misiunii organizaţiei. Strategia presupune stabilirea obiectivelor şi
priorităţilor organizaţionale (pe baza previziunilor privind mediul extern şi capacităţile
organizaţiei) şi desemnarea planurilor operaţionale prin intermediul cărora aceste
obiective pot fi atinse.
Strategie de risc - abordarea generală pe care o are organizaţia în privinţa riscurilor.
Aceasta trebuie să fie documentată şi uşor accesibilă în organizaţie. În cadrul strategiei
de risc se defineşte toleranţa la risc.
Supervizare - o activitate care transferă cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de la o
persoană cu mai multă experienţă într-o anumită profesie către una cu mai puţină
experienţă în profesia respectivă. Această relaţie este evaluativă, se întinde în timp şi
are, în principal, scopul de a îmbunătăţi funcţia profesională a persoanei supervizate.
Toleranţa la risc - cantitatea de risc pe care organizaţia este pregătită să o tolereze
sau la care este dispusă să se expună la un moment dat.
Pag | 19

CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ÎN
ENTITĂȚILE PUBLICE
2.1 Obiectivele sistemului de control intern managerial
Implementarea sistemului de control intern managerial în cadrul entităţilor publice la

nivel central și local are în vedere realizarea a trei obiective generale cu caracter
permanent.
1) Eficacitatea şi eficienţa funcţionării entității publice

Obiective specifice
a) Îndeplinirea funcțiilor și atribuțiilor aferente scopului pentru care respectiva
entitate funcționează;
b) Utilizarea în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă a resurselor
materiale, financiare și umane;
c) Protejarea resurselor entităţii publice, de utilizare inadecvată sau de
înregistrarea pierderilor;
d) Identificarea şi gestionarea pasivelor;
2) Fiabilitatea informaţiilor externe şi interne

Obiective specifice
a) Ținerea unei contabilităţi adecvate;
b) Calitatea informaţiilor utilizate în entitatea publică sau difuzate către terţi;
c) Protejarea documentelor împotriva a două categorii de fraude: disimularea
fraudei şi distorsionarea rezultatelor;
3) Conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne ale entității publice

Obiective specifice
a) Asigurarea că activităţile entităţii se desfăşoară în conformitate cu
obligaţiile impuse de legi şi de regulamente;
b) Respectarea politicilor interne ale entității publice.
Pag | 20

Relația dintre obiectivele controlului intern managerial, componentele acestuia și
structura organizatorică a entității publice
Conform prescripțiilor COSO din anul 1992 menținute și în cadrul revizuit COSO din
2013, preluate inclusiv de Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015,
standardele de control intern sunt grupate în cinci componente (elemente – cheie),
respectiv:
 Mediul de control - etică și integritate; atribuții, funcții, sarcini; competența și
performanță; structura organizatorică;
 Performanțe și managementul riscurilor - obiective; planificare;
monitorizarea performanțelor; managementul riscului;
 Activități de control - proceduri; supraveghere; continuitatea activității;
 Informare și comunicarea – informarea și comunicarea, gestionarea
documentelor; raportarea contabilă și financiară;
 Evaluare și audit - evaluarea sistemului de control intern managerial; auditul
intern.
În acest sens, există o legătură
directă între obiectivele permanente
ale sistemului de control intern,
componentele acestuia și structura
organizatorică a entității publice,
cunoscută și sub denumirea de cubul
COSO, conform căreia cele trei
categorii de obiective permanente
ale sistemului de control intern
managerial cu privire la eficacitatea
și eficiența funcționarii entităților
publice, fiabilitatea informațiilor și
conformitatea cu legile
regulamentele și politice interne, se
aplica celor cinci componente ale
controlului intern managerial, la
toate nivelele organizatorice ale
entități publice (departamente,
direcții, servicii, birouri inclusiv
posturi de lucru).
Pag | 21

2.2 Structura necesară implementării sistemului de control intern managerial
În vederea implementării sistemului de control intern managerial în cadrul entităţilor

publice la nivel central și local, conducătorul entității publice dispune, ţinând cont de
particularităţile cadrului legal de organizare şi de funcţionare, precum şi de
standardele de control intern managerial, măsurile necesare pentru constituirea a două
structuri interne3, prin emiterea de decizii, ordine, hotărâri, după caz, precum
urmează:
a) Comisia de Monitorizare – pentru monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea
metodologică a implementării şi dezvoltării sistemului de control intern
managerial;
b) Echipa de Gestionare a Riscurilor - în vederea gestionării riscurilor la nivelul
entităţii publice;
Baza normativă și atribuțiile celor două structuri sunt precizate în Ordinul Secretarului
General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern
managerial al entităţilor publice, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru entitățile publice a căror dimensiune și structură organizatorică nu permite

constituirea Echipei de Gestionare a Riscurilor, procesul de management al riscurilor se
poate realiza la nivelul Comisiei de Monitorizare.4
2.3 Responsabili şi atributii în domeniul SCIM
Implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial în orice entitate

publică implică o serie de procese, activități și acțiuni care necesită asumarea de
responsabilități, nominalizarea persoanalului responsabil și nu în ultimul rând stabilirea
termenelor de realizare a activităților.
Modul cum sunt tratate toate aceste procese complexe este prezentat în Metodologia
de management al riscurilor și Ghidul de realizare a procedurilor de sistem și
procedurilor operaționale, documente elaborate de Secretariatul General al
Guvernului în cadrul proiectului „Consolidarea implementarii standardelor de control
intern managerial la nivel central și local„ – cod SIPOCA 34.
3
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului controlului intern
managerial al entităţilor publice, cu modificările și completările ulterioare.
4
Metodologia de Management al riscurilor.
Pag | 22

Responsabilii cu implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial
precum și distribuția principalelor responsabilități, sunt:
1) Conducătorul entităţii publice
Aspecte administrative
 Stabilește obiectivele generale ale entității publice;
 Emite Decizia de constituire a Comisiei de Monitorizare;
 Emite Decizia de constituire a Echipei de Gestionare a Riscurilor;
 Aprobă Programul de dezvoltare al sistemului de control intern managerial la
nivelul entității; (anual)
 Aprobă Raportul anual asupra sistemului de control intern managerial la data
de 31 decembrie;
Managementul riscului
 Aprobă Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;
 Aprobă Planul de implementare a măsurilor de control;
 Aprobă Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la
nivelul entității publice;
Proceduri
 Aprobă Procedurile de sistem și operaționale, după caz;
2) Preşedintele Comisiei de Monitorizare
 Emite Ordinea de zi ședințelor Comisiei de Monitorizare;
 Aprobă ROF-ul Comisiei de Monitorizare;
 Conduce ședințele Comisiei de Monitorizare;
 Aprobă Minutele ședințelor Comisiei de Monitorizare și Hotărârile luate;
 Avizează Programul de dezvoltare al sistemului de control intern managerial la
nivelul entității;
 Aprobă Situațiile centralizatoare, semestriale și anuale, privind stadiul
implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial;
Proceduri
 Avizează procedurile de sistem și operaționale;
3) Secretarul/secretariatul Comisiei de Monitorizare
 Organizează desfășurarea ședințelor Comisiei de Monitorizare;
 Elaborează ROF-ul Comisiei de Monitorizare;
Pag | 23

 Elaborează și distribuie documentele ce sunt în atribuția Comisiei de
Monitorizare;
 Elaborează Programul de dezvoltare al sistemului de control intern managerial
la nivelul entității;
 Elaborează Raportările centralizatoare, semestriale și anuale, privind stadiul
implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial;
 Centralizează la nivelul entității publice Rapoartele privind monitorizarea
performanțelor de la nivelul compartimentelor;
 Elaborează Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul
entității.
Proceduri
 Centralizează Listele de activități procedurabile de la nivelul compartimentelor;
 Elaborează Lista de activități procedurabile la nivelul entității publice;
 Ține evidența și înregistreză procedurile de sistem și operaționale ;
 Alocă codul procedurilor de sistem;
 Verifică dacă procedurile respectă formatul aprobat;
 Transmite spre analiză procedurile de sistem membrilor Comisiei de
Monitorizare;
 Îndosariază originalul procedurilor de sistem;
 Distribuie copii după procedurile de sistem compartimentelor;
 Arhivează originalul procedurii de sistem;
4) Înlocuitorul Secretarului Comisiei de Monitorizare
Aspecte administrative și proceduri
 Acordă sprijin Secretarului Comisiei de Monitorizare pentru îndeplinirea
atribuțiilor acestuia;
 Preia toate atribuțiile Secretarului Comisiei de Monitorizare în cazul
indisponibilității acestuia;
5) Membrii Comisiei de Monitorizare
 Avizează Minutele ședințelor Comisiei de Monitorizare și Hotărârile luate;
 Coordonează procesul de actualizare a obiectivelor și a activităților;
 Avizează Lista de activități procedurabile la nivelul entității publice;
 Analizează și avizează Informarea privind monitorizarea performanțelor la
nivelul entității.
Pag | 24

 Analizeză Profilul de risc și limita de toleranță la risc;
 Analizează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor
la nivelul entității;
Proceduri
 Analizează Procedurile de sistem;
 Hotărăsc actualizarea procedurilor de sistem;
6) Președintele Echipei de Gestionare a Riscurilor
 Aprobă ROF-ul Echipei de Gestionare a Riscurilor;
 Conduce ședințele Echipei de Gestionare a Riscurilor;
 Emite Ordinea de zi a ședințelor;
 Aprobă Procesele verbale ale ședintelor;
 Aprobă Registrul de riscuri pe entitate;
 Avizează Profilul de risc și Limita de toleranță a riscurilor;
 Avizează Planul de implementare a măsurilor de control;
 Avizează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor;
7) Secretarul/secretariatul Echipei de Gestionare a Riscurilor
 Organizează desfășurarea ședințelor Echipei de Gestionare a Riscurilor;
 Elaborează ROF-ul Echipei de Gestionare a Riscurilor;
 Centralizează, elaborează și distribuie documentele necesare, ce sunt în
atribuția Echipei de Gestionare a Riscurilor, pentru buna desfășurare a ședintelor
acesteia;
 Elaborează documentele ce sunt în atribuția Echipei de Gestionare a Riscurilor;
 Întocmește Procesele verbale ale ședintelor;
 Analizează Registrele de riscuri pe compartimente;
 Elaborează Registrul de riscuri pe entitate;
 Propune Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;
 Elaborează Planul de implementare a măsurilor de control și îl transmite la
compartimente în vederea aplicării acestuia;
 Elaborează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a
riscurilor;
Pag | 25

8) Înlocuitorul Secretarului Echipei de Gestionare a Riscurilor
 Acordă sprijin Secretarului Echipei de Gestionare a Riscurilor pentru îndeplinirea
atribuțiilor acestuia;
 Preia toate atribuțiile Secretarului Echipei de Gestionare a Riscurilor în cazul
indisponibilității acestuia;
9) Membrii Echipei de Gestionare a Riscurilor
 Avizează Procesele verbale ale ședințelor Echipei de Gestionare a Riscurilor;
 Analizează Registrul de riscuri pe entitate;
 Analizează Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor la nivelul entității;
 Analizează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a
riscurilor;
10) Conducătorul compartimentului
 Desemnează responsabilul cu riscurile la nivelul compartimentului;
 Elaborează Chestionarul de autoevaluare a stadiului de implementare a
sistemului de control intern managerial;
 Elaborează Raportul privind monitorizarea performanțelor la nivelul
compartimentului;
 Decide asupra riscului identificat în Formularul de alertă la risc și aprobă
FAR-ul;
 Aprobă Registrul riscurilor la nivelul compartimentului;
 Analizează și avizează Fișa de urmărire a riscului (FUR);
 Analizează și aprobă Raportul privind procesul de gestionare a riscurilor pe
compartiment;
Proceduri
 Stabilește Obiectivele specifice ale compartimentului;
 Elaborează Listele de activități procedurabile de sistem și operaționale la
nivelul compartimentului;
 Stabilește persoanele responsabile cu elaborarea procedurilor de sistem și a
procedurilor operaționale;
 Verifică Diagrama de proces a procedurilor de sistem și operaționale;
Pag | 26

 Verifică și semnează Procedurile de sistem și operaționale;
 Inițiază măsuri pentru actualizarea Procedurilor;
11) Responsabilul cu riscurile de la nivelul compartimentului
 Consiliază personalul din cadrul compartimentului pe probleme de
managementul riscurilor;
 Analizează Formularele de alertă la risc;
 Elaborează Registrul riscurilor la nivelul compartimentului;
 Asistă persoana care identifică riscul la elaborarea Fișei de urmărire a riscului;
 Urmărește implementarea măsurilor de control din Planul de măsuri;
 Elaborează Raportul anual privind procesul de gestionare a riscurilor pe
compartiment;
12) Persoana care identifică riscul
 Completează Formularul de alertă la risc (FAR);
 Elaborează Fișa de urmărire a riscului (FUR);
 Contribuie la implementarea măsurilor de control din Planul de măsuri;
13) Persoanele responsabile cu elaborarea procedurilor de sistem și operaționale
Proceduri
 Elaborează Diagrama de proces a procedurii;
 Elaborează Procedurile de sistem respectiv operaționale;
 Actualizează Procedurile;
 Îndosariază originalul procedurilor operaționale;
 Distribuie copii după procedurile operaționale;
 Arhivează originalul procedurilor operaționale;
Sistemul de Control Intern Managerial este un proces desfăşurat de toţi angajaţii

entității publice, este coordonat de conducătorii tuturor compartimentelor şi se află în
răspunderea conducătorului entității publice.5
Similar se precizează și în INTOSAI GOV 9100 – Linii directoare privind Standardele de

Control Intern în Sectorul Public respectiv faptul că întreg personalul entității
contribuie la controlul intern.
5
Ghid de evaluare a Sistemului de Control Intern Managerial în entitățile publice, Curtea de Conturi a României.
Pag | 27

Controlul intern face parte explicit sau implicit din sarcinile fiecăruia. Toţi membrii
personalului contribuie la realizarea controlului şi trebuie să aibă responsabilitatea de
a raporta problemele de activitate, nerespectarea codului de conduită sau încălcarea
politicii entității publice prin semnalarea neregularităților de care direct sau indirect
au cunoștință, conform Standardului 1 – Etică și integritate.
2.4 Documente specifice utilizate în procesul de implementare, dezvoltare și

evaluare a sistemului de control intern managerial
Conform Standardului 12 - Informarea și Comunicarea, în cadrul entităților publice se

stabilesc tipurile de informații, conținutul, frecvența, sursele și destinatarii acestora
precum și un sistem eficient de comunicare internă și externă.
Astfel, în cadrul Instrumentarului sistemului de control intern managerial, o
componentă de bază a Sistemului informațional o reprezintă documentele specifice
cu care operează sistemul de control intern managerial.
Întregul proces de implementare, dezvoltare, evaluare și raportare a sistemului de
control intern managerial este însoțit de o serie de documente cu caracter
administrativ, operațional (cu referire la anumite activități sau acțiuni, precum,
managementul riscului), procedural, de evaluare, informare și raportare.
Principalele documente specifice utilizate în cadrul sistemului de control intern

managerial.
Documente cu caracter administrativ

1) Decizia de constituire a Comisiei de Monitorizare sau după caz, ordin de
ministru, act administrativ de decizie, etc;
2) Decizia de constituire a Echipei de Gestionare a Riscurilor (idem, după caz);
3) Ordinea de zi a ședințelor Comisiei de Monitorizare;
4) Ordinea de zi a ședințelor Echipei de Gestionare a Riscurilor;
5) Minute ale ședințelor Comisiei de Monitorizare, ce pot include după caz și
hotărârile luate în cadrul ședințelor;
6) Procese verbale ale ședințelor Echipei de Gestionare a Riscurilor;
7) Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
Pag | 28

Documente cu caracter organizatoric6
8) Organigrama entităţii publice;
9) Regulament de Organizare și Funcționare (ROF) la nivelul administrației publice
centrale (APC) și a administrației publice locale (APL);
10) Regulament de organizare și funcționarea a Comisiei de Monitorizare;
11) Regulament de organizare și funcționarea a Echipei de Gestionare a Riscurilor;
12) Fişe de post;
13) Program de pregătire profesională a personalului în domeniul sistemului de
control intern managerial;
Documente specifice domeniului managementului riscului
14) Formular de alertă la risc (FAR);
15) Registru de riscuri la nivelul compartimentului;
16) Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul entității;
17) Registru de riscuri la nivelul entității;
18) Plan de implementare a măsurilor de control la nivelul entității publice;
19) Fișa de urmărire a riscului (FUR);
20) Raport privind procesul de gestionare a riscurilor la nivelul compartimentului;
21) Informare privind procesul de gestionare a riscurilor la nivelul entității publice;
Documente specifice etapelor de implementare și dezvoltare a sistemului de control
intern managerial
22) Lista obiectivelor generale, specifice și activităților sau după caz, alt document
de management, planificare strategică instituţională, program, etc;
23) Lista obiectivelor, activităților și riscurilor;
24) Lista activităților procedurabile;
25) Lista procedurilor (codificare);
26) Inventarierea documentelor (registru, condică, etc);
27) Sistem de monitorizare a desfășurării activităților;
28) Autoevaluarea realizării obiectivelor și activităților;
Proceduri
29) Proceduri de sistem;
30) Proceduri operaționale;
Documente de evaluare internă și raportare
31) Raport anual privind monitorizarea performanțelor la nivelul
compartimentului;
32) Informare privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității publice;
6
A se vedea capitolul 2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale.
Pag | 29

33) Chestionar de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de
control intern managerial la nivelul compartimentului;
34) Situaţia sintetică a rezultatelor autoevaluării la nivelul entității publice;
35) Situații centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului
de control intern managerial, Cap. I Informații generale; (semestrial și anual)
36) Situația centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului
de control intern managerial la data 31.12.20.. – Cap. II Stadiul implementării
standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor autoevalurii la
data de 31.12.20.. ; (anual)
37) Raport asupra sistemului de control intern managerial la data de 31.12.20..;
Documente de evaluare externă, specifice misiunilor de verificare și îndrumare
metodologică7, utilizate de Secretaritul General al Guvernului
38) Plan de activitate;
39) Ordin de misiune a echipei de verificare și îndrumare metodologică;
40) Notificare către entitatea publică ce urmează a fi verificată;
41) Chestionare pentru evaluarea stadiului implementării sistemului de control
intern managerial;
42) Note de relații pentru clarificarea informațiilor din chestioanare, dacă este
cazul;
43) Foaie de lucru;
44) Minuta ședinței de analiză;
45) Notă de constatare sau Notă unilaterală, după caz;
46) Notă de prezentare;
47) Plan pentru implementarea recomandărilor, elaborat de entitatea publică
verificată.
Modele ale principalelor documente menționate anterior se regăsesc la

Capitolul 6 – Machete completate.
7
Documente detaliate în Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind coordonarea, îndrumarea metodologică şi supravegherea stadiului implementării şi dezvoltării
sistemului de control intern managerial la entităţile publice.
Pag | 30

2.5 Diagrama de proces a organizării și implementării sistemului de control intern
managerial
Comisia de Monitorizare (CM)
OSGG400/2015
OSGG 400/2015
ROF Conducătorul
ROF entității publice
Organigrama
Organigrama
Emite Decizia internă de Stabilește obiectivele

constituire CM generale ale entității.
Decizie internă de Aprobă Programul de Aprobă procedurile de sistem și

dezvoltare SCIM pe cele operaționale, după caz
constituire CM
Transmite la DCIMRI Aprobă Raportul anual

Situațiile centralizatoare asupra SCIM
Comisia de
Conducătorii de
Monitorizare
compartimente
(CM)
Stabilește Obiectivele
Președinte Secretar/ specifice
CM Secretariat CM
Elaborează Lista de
activități procedurabile
Avizează Minutele și Organizează desfășurarea
Emite ordinea de zi a ședințelor
Hotărârile CM ședințelor CM
Stabilește persoanele
Coordonează procesul Elaborează ROF-ul CM responsabile cu procedurile
Conduce ședintele CM
de actualizare a
obiectivelor și activităților
Elaborează documentele ce Verifică Diagrama de
Aprobă ROF-ul CM sunt în atribuția CM proces
Avizează Lista de
activități procedurabile
Elaborează Programul de Verifică procedurile
Aprobă minutele și hotărârile CM dezvoltare SCIM formalizate
Analizează și avizează
Informarea privind
monitorizarea Elaborează Raportările
performanțelor la nivelul Avizează Programul de centralizatoare semestriale Inițiază măsuri pentru
entitatii dezvoltare SCIM și anuale SCIM actualizarea procedurilor
Analizează Procedurile Aprobă Situațiile centralizatoare Elaborează Informarea Elaborează Chestionarul de

de sistem semestriale și anuale SCIM privind monitorizarea autoevaluare
performantelor la nivelul
entității
Avizează procedurile de sistem și
cele operațioanale, după caz Elaborează Raportul privind
Elaborează Lista de monitorizarea
activități procedurabile la performantelor la nivelul
nivelul entității entității
Ține evidența procedurilor

de sistem și operaționale
Aloca codul procedurilor de

sistem și verifică dacă
acestea respectă formatul
aprobat
Gestionează procedurile de
sistem (îndosariere,
distribuire, arhivare)
Înlocuitor Secretar/
Secretariat CM
Acorda suport secretarului

CM
Preia toate atribuțiile

secretarului CM
Pag | 31

Echipa de Gestionare a Riscurilor (EGR)
OSGG400/2015
OSGG 400/2015
ROF Conducătorul
ROF entității publice
Organigrama
Organigrama
Emite Decizia internă de Aprobă Planul de implementare

constituire EGR a măsurilor de control
Aprobă Informarea privind

Decizie internă de Aprobă Profilul de risc și limita
desfășurarea procesului de de
de toleranță a riscurilor.
constituire EGR gestionare a riscurilor
Echipa de Conducătorii de
Gestionare compartimente
Riscuri (EGR)
Desemnează responsabilul
cu riscurile
Președinte Secretar
EGR EGR
Decide asupra riscului
idenfificat și urmarit
Avizează Procesele Organizează desfășurarea
Emite ordinea de zi a ședințelor
verbale ale ședințelor ședințelor EGR
EGR Aprobă Registrul de riscuri
pe compartiment
Analizează Registrul de Conduce ședintele EGR Elaborează ROF-ul EGR

riscuri pe entitate
Aprobă Raportul anual
privind desfășurarea
Elaborează documentele ce procesului de gestionare a
Analizează Profilul de Aprobă ROF-ul EGR
sunt în atribuția EGR riscurilor
risc și limita de toleranță
a riscurilor
Aprobă Procesele verbale ale Elaborează Procesele
Analizează Informarea ședințelor EGR verbale ale ședințelor EGR
procesului de gestionare
a riscurilor Aprobă Registrul de riscuri pe Elaborează Registrul de
entitate riscuri pe entitate
Avizează Profilul de risc și limita Propune Profilul de risc și

de toleranță a riscurilor limita de toleranță a
riscurilor
Avizează Planul de implementare

a măsurilor de control Elaborează Planul de
implementare a măsurilor
de control
Avizează Informarea privind
desfășurarea procesului de
gestionare a riscurilor Elaborează Informarea
procesului de gestionare a
riscurilor
Înlocuitor secretar EGR
Acorda suport secretarului

EGR
Preia toate atribuțiile

secretarului EGR
Pag | 32

2.6 Instrumentar specific sistemului de control intern managerial
În conformitate cu Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.400/2015 pentru

aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu modificările
și completările ulterioare, ”Sistemul de control intern managerial al oricărei entităţi
publice operează cu o diversitate de procedee, mijloace, acţiuni, dispoziţii, care
privesc toate aspectele legate de activităţile entităţii”.
Acest ansamblu de elemente este stabilit şi implementat de conducerea entităţii,
pentru a-i permite acesteia deţinerea unui bun control asupra funcţionării entităţii în
ansamblul ei și reprezintă Instrumentarul de control intern managerial.
Entitatea publică:
 pe baza obiectivelor generale și specifice;
 utilizând mijloace materiale, financiare și umane;
 utilizând date primare care presupun înregistrare, prelucrare, centralizare și
transmitere la destinatar;
 integrând aceste elemente în diverse procese, pe baza unei organizări
structurale;
 pe baza unor activități bine definite, care pot deveni activități procedurabile;
obține în final rezultate pentru care s-au stabilit inițial obiectivele specifice, obiective
care sunt analizate pe baza indicatorilor de rezultat și de performanță.
Compararea rezultatelor cu obiectivele stabilite în faza inițiala, se realizează pe baza
unui ansamblu de forme de control exercitate la nivelul entităţii publice și stabilite de
conducere8 în vederea asigurării administrării fondurilor publice în mod economic,
eficient şi eficace.
Astfel, Instrumentarul de control intern managerial este identificat a fi alcătuit din
șase grupe mari precum: obiective, mijloace, sistem informaţional, organizare,
proceduri și control.
Schematic, putem reprezenta acest instrumentar conform figurii de mai jos.
8 Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Pag | 33

Instrumentarul de control intern managerial
OBIECTIVE
OBIECTIVE
GENERALE
Obiective specifice Obiective specifice

Compartiment 1 Compartiment n
MIJLOACE
MATERIALE FINANCIARE UMANE
SISTEM INFORMAȚIONAL
CONTROL
DATE INTRARE PRELUCRARE DESTINATAR

(sursa de informare) SISTEMATIZARE CANALE (receptor)
CENTRALIZARE INFORMAȚIONALE
ORGANIZARE
MĂSURI METODE OPERAȚIUNI
PROCEDURI
SISTEM OPERAȚIONALE
REZULTATE
INDICATORI DE REZULTAT
ȘI PERFORMANȚĂ
Pag | 34

2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale
Mecanismul de implementare a sistemului de control intern managerial la nivelul

entităților publice centrale sau locale cuprinde o serie de structuri, documente cu
caracter organizatoric și instrumente utilizate, precum:
 Ordinul sau decizia de înființare a Comisiei de Monitorizare (CM) la nivelul
APC/APL (vezi model în capitolul 6, Machete);
 Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de Monitorizare;
 Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
 Minute și Decizii ale Comisiei de Monitorizare;
 Raportări privind gradul de implementare a sistemului de control intern
managerial;
 Metodologii de lucru și proceduri pentru implementarea sistemului de control
intern managerial.
Abordarea integrată și interconectarea tuturor acestor componente menționate
anterior, conduc la o derulare a activităților entităților publice într-un mod eficient,
economic și eficace - conform ”Regulii celor 3 E”, care guvernează în esență sistemul
de control intern managerial.
Pag | 35

2.7.1 Mecanisme la nivel central
La nivelul administrației publice centrale, punerea în practică a mecanismului de

implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial se realizează
având la bază un regulament de organizare și funcționare a Comisiei de Monitorizare.
Un model orientativ al acestui regulament se regăsește mai jos:
Regulament de organizare și funcţionare al Comisiei de Monitorizare și al

subgrupurilor de lucru ale acesteia
I. Dispoziţii generale
Art. 1 - Scopul Comisiei de Monitorizare îl constituie crearea şi implementarea unui

sistem integrat de control intern managerial în cadru [se precizează denumirea
entității publice], precum şi elaborarea, implementarea şi evaluarea Planului Strategic
Instituţional pe termen mediu sau un alt document de management, astfel încât să se
asigure atingerea obiectivelor entității publice într-un mod eficient, eficace şi
economic.
II. Conducerea Comisiei de Monitorizare
Art. 2 - (1) Conducerea Comisiei de Monitorizare este asigurată de preşedinte sau de
către înlocuitorul acestuia.
(2) În cazul neparticipării, din motive întemeiate, a preşedintelui și înlocuitorului
acestuia, şedinţa Comisiei de Monitorizare se reprogramează în termen de maxim 5 zile
lucrătoare.
III. Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare
Art. 3 – Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare, denumit în continuare
Secretarul / Secretariatul, se constituie în cadrul [se va specifica denumirea
compartimentului care asigură secretariatul] şi asigură continuitatea lucrărilor
Comisiei de Monitorizare.
IV. Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare9
Art. 4 – (1) În subordinea Comisiei de Monitorizare, se constituie Subgrupuri de lucru,
corespunzătoare direcţiilor strategice de activitate ale entității publice, după cum
urmează: a)………, b)……., c) ………, etc.
9
Conducătorul entității publice poate decide implementarea SCIM și cu ajutorul Subgrupurile de lucru ale
Comisiei de monitorizare , în funcție de mărimea și specificul entității
Pag | 36

(2) Fiecare membru al Comisiei de Monitorizare desemnează, prin adresă către
Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare, cel puţin o persoană din direcţia
generală/direcţia/serviciul sau unitatea pe care o conduce, pentru a face parte din
Subgrupul de lucru al Comisiei de Monitorizare corespunzător, precum şi un înlocuitor
pentru situaţiile în care, din motive obiective, membrul titular nu îşi poate îndeplini
obligaţiile care îi revin.
V. Atribuţiile Preşedintelui Comisiei de Monitorizare

Art. 5 - Preşedintele Comisiei de Monitorizare are următoarele atribuţii principale:
a) convoacă membrii Comisiei de Monitorizare, prin intermediul Secretarului /
Secretariatului, în scris, cu cel puţin trei zile înainte de şedinţă;
b) propune ordinea de zi şi acordă cuvântul în şedinţe, moderând și coordonând buna
desfăşurare a şedinţelor;
c) decide asupra participării la şedinţele Comisiei de Monitorizare a altor
reprezentanţi din cadrul sau din afara entității publice, a căror prezenţă este
necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a şedinţei;
d) semnează minutele şedinţelor, rapoartele şi deciziile Comisiei de Monitorizare;
e) supervizează activităţile specifice din cadrul Comisiei de Monitorizare;
f) urmăreşte respectarea deciziilor adoptate de către Comisia de Monitorizare şi
decide asupra măsurilor care se impun pentru respectarea lor;
g) solicită Secretarului / Secretariatului comisiei realizarea de lucrări, în limita
competenţelor acestuia;
h) avizează Programul de dezvotare a sistemului ce control intern managerial la
i) avizează procedurile de sistem;
j) aprobă situațiile centralizatoare, semestriale și anuale, privind stadiul
implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial;
k) reprezintă Comisia de Monitorizare în relaţia cu Direcția de Control Intern
Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al
Guvernului, cu organisme similare din alte entități publice şi cu organisme
guvernamentale şi non-guvernamentale, din ţară sau din străinătate, în vederea
îndeplinirii scopului pentru care a fost înfiinţată Comisia de Monitorizare.
Pag | 37

VI. Atribuţiile Comisiei de monitorizare
Art. 6 – Comisia de Monitorizare are următoarele atribuţii principale:
(1) În domeniul managementului organizaţional
a) analizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al

[se va menționa denumirea entității publice], care cuprinde obiective, acţiuni,
termene, responsabili, precum şi unele măsuri necesare dezvoltării acestuia; la
elaborarea programului se vor avea în vedere regulile minimale de management,
conţinute în standardele de control intern managerial, atribuţiile, particularităţile
organizatorice şi funcţionale ale ministerului, personalul şi structura acestuia, alte
reglementări şi condiţii specifice;
b) supune aprobării conducătorului [se va menționa denumirea entității publice]
Programul anual de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al entității
publice;
c) urmăreşte realizarea şi asigură, ori de câte ori este necesar, actualizarea
Programului de dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
d) urmăreşte ca termenele prevăzute în Programul de dezvoltare a sistemului de
control intern managerial al entității publice să fie respectate şi decide măsurile
care se impun în cazul nerespectării acestora;
e) urmăreşte şi îndrumă direcţiile generale, direcţiile, serviciile și unităţile din cadrul
entității publice, în vederea implementării activităților aferente programului de
dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
f) răspunde de implementarea standardelor de control intern managerial în cadrul
entității publice;
g) analizează capacitatea internă de a finaliza implementarea standardelor de control
intern managerial ţinând seama de complexitatea procesului şi dacă situaţia o
impune, propune contractarea de servicii externe;
h) primeşte semestrial, de la direcţiile generale, direcţiile, serviciile, unităţile şi
instituţiile din subordinea entității publice, prin intermediul Secretarului /
Secretariatului comisiei, raportări referitoare la progresele înregistrate în
dezvoltarea sistemelor proprii de control intern managerial, în raport cu
programele adoptate, precum şi referiri la situaţiile deosebite observate şi la
acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare, întreprinse în cadrul acestora;
i) prezintă conducătorului [se precizează denumirea entității publice], cel puţin o
dată pe semestru, raportări referitoare la progresele înregistrate cu privire la
Pag | 38

dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în raport cu programul
adoptat, la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică
întreprinse, precum şi la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu;
(2) În domeniul planificării strategice
j) supervizează întregul proces de elaborare a Planului strategic instituţional pe

termen mediu sau a altui document de management organizațional;
k) identifică şi adoptă direcţiile strategice de activitate din cadrul Planului strategic
instituţional pe termen mediu sau a altui document de management;
l) identifică şi adoptă priorităţile pe termen mediu din cadrul Planului strategic
instituţional pe termen mediu sau a altui document de management;
m) adoptă planul de acţiune pentru implementarea Planului strategic instituţional pe
termen mediu sau a altui document de management;
n) adoptă varianta finală a Planului strategic instituţional pe termen mediu sau a altui
document de management, care urmează să fie înaintată conducătorului;
o) răspunde pentru implementarea şi actualizarea Planului strategic instituţional pe
termen mediu sau a documentului de management organizațional;
p) primeşte cel puțin o dată pe an, de la direcţiile generale, direcţiile, serviciile,
unităţile din compunerea entității publice, prin intermediul Secretarului /
Secretariatului comisiei, informări referitoare la progresele înregistrate în
implementarea Planului strategic instituţional pe termen mediu sau a documentului
de management organizațional, la solicitarea Preşedintelui Comisiei de
Monitorizare şi/sau a conducătorului entității publice;
q) analizează situaţia atingerii obiectivelor prevăzute în Planul strategic instituţional
pe termen mediu sau a documentului de management organizațional şi adoptă
măsurile corective care se impun;
r) prezintă conducătorului [se va preciza denumirea entității publice], ori de câte ori
consideră necesar, dar cel puţin o dată pe an, informări referitoare la progresele
înregistrate în implementarea Planului strategic instituţional pe termen mediu sau
a documentului de management organizațional;
s) repartizează sarcinile de lucru pe Subgrupurile de lucru ale Comisiei de
Monitorizare;
t) asigură aducerea la îndeplinire a deciziilor Comisiei de Monitorizare în cadrul
direcţiei generale/direcţiei/serviciului/ unităţii pe care o conduc.
Pag | 39

VII. Atribuţiile Secretarului/Secretariatului Comisiei de Monitorizare
Art. 7 – (1) Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare are următoarele atribuţii

principale:
a) asigură sprijin metodologic pentru implementarea și/sau dezvoltarea sistemului de
control intern managerial, după caz şi asigură sprijin metodologic în procesul de
elaborare a Planului strategic instituţional pe termen mediu, a Strategiei de
management organizațional a instituției sau a altui document de management
organizațional;
b) elaborează Programul de dezvoltare al sistemului de control intern managerial la
c) contribuie, împreună cu factorii vizați, la procesul de monitorizare a stadiului
implementării sistemului de control intern managerial şi a Planului strategic
instituţional pe termen mediu / Strategiei instituției;
d) alocă codul procedurilor de sistem;
e) verifică dacă procedurile respectă formatul aprobat;
f) întocmeşte rapoarte în baza dispoziţiilor Preşedintelui Comisiei de Monitorizare şi
le supune spre aprobare Comisiei de Monitorizare;
g) asigură diseminarea dispoziţiilor Comisiei de Monitorizare şi serveşte drept punct
de legătură, în vederea bunei comunicări dintre direcţiile generale/ direcţiile/
serviciile și unitățile din cadrul ministerului, Subgrupurile de lucru ale Comisiei de
Monitorizare şi comisie;
h) semnalează Comisiei de Monitorizare situaţiile de nerespectare a deciziilor acesteia
şi propune măsurile de corectare care se impun;
i) convoacă, la cererea Preşedintelui Comisiei de Monitorizare sau a înlocuitorului
acestuia, şedinţele Comisiei de Monitorizare și participă la acestea, în calitate de
Secretar/Secretariat al acesteia;
j) organizează, participă şi coordonează desfăşurarea şedinţelor Subgrupurilor de
lucru ale Comisiei de Monitorizare;
k) pregăteşte documentele necesare desfăşurării şedinţei Comisiei de Monitorizare şi
ale şedinţelor Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare şi le transmite în
format electronic membrilor cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei;
l) întocmeşte minutele şedinţelor Comisiei de Monitorizare şi ale şedinţelor
Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare, pe care le transmite în format
electronic membrilor;
Pag | 40

m) centralizează, analizează, sintetizează şi emite opinii de specialitate în domeniile
de competenţă, cu privire la materialele elaborate de către Subgrupurile de lucru
ale Comisiei de Monitorizare, în procesul de planificare strategică instituțională,
sau în implementarea sistemului de control intern managerial şi le supune aprobării
comisiei;
n) duce la îndeplinire, transmite sau monitorizează, după caz, deciziile de lucru ale
Comisiei de Monitorizare şi dispoziţiile Preşedintelui acestuia;
o) acordă sprijin Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Mmonitorizare cu privire la
metodologia elaborării, implementării, monitorizării şi evaluării Planului strategic
instituţional pe termen mediu / Strategiei instituției, precum şi cu privire la
implementarea şi monitorizarea sistemului de control intern managerial;
p) înaintează Comisiei de Monitorizare propuneri pentru eficientizarea sistemului de
control intern managerial şi a planificării strategice la nivelul entității publice dacă
se constată necesitatea îmbunătățirii procesului de planificare strategică și/sau a
procesului de implementare a standardelor de management aferente sistemului de
control intern managerial;
q) elaborează Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității
publice;
r) propune Preşedintelui Comisiei de Monitorizare participarea la şedinţele comisiei a
altor reprezentanţi din cadrul sau din afara entității publice, a căror prezenţă este
necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a şedinţei;
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Secretarul / Secretariatul Comisiei va
beneficia de sprijinul membrilor Comisiei de Monitorizare, a Subgrupurilor de lucru ale
Comisiei de Monitorizare şi al tuturor direcţiilor generale/direcţiilor/serviciilor și
unităţilor din cadrul entității publice.
VIII. Atribuţiile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare
Art. 8 – Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare au următoarele atribuţii

principale:
a) asigură îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Programul de dezvoltare a sistemului
de control intern managerial al entității publice pe domeniile de competență
gestionate;
b) elaborează planuri şi/sau rapoarte de implementare pentru standardele de control
intern managerial corespunzătoare direcţiei de activitate proprii, funcţie de
situaţie;
Pag | 41

c) elaborează şi actualizează Planul strategic instituţional pe termen mediu sau a altui
document de management organizațional, precum şi analizele care stau la baza
acestuia, corespunzătoare direcţiei de activitate proprii;
d) elaborează planul de acţiune pentru implementarea Planului strategic instituţional
pe termen mediu sau a altui document de management organizațional
corespunzător direcţiei de activitate proprii;
e) urmăresc implementarea Planului strategic instituţional pe termen mediu sau a
altui document de management organizațional pe direcţia de activitate proprie;
f) elaborează cel puțin o dată pe an rapoarte de monitorizare şi evaluare a
implementării Planului strategic instituţional pe termen mediu sau a altui document
de management organizațional, corespunzătoare direcţiei de activitate proprii, pe
care le înaintează Secretarului / Secretariatului Comisiei de Monitorizare.
Art. 9 – (1) Membrii Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare au obligaţia de
a asigura informarea permanentă a conducătorului direcţiei
generale/direcţiei/serviciului sau al unităţii, cu privire la totalitatea activităţilor
desfăşurate şi de a obţine avizul acestuia cu privire la documentele şi punctele de
vedere prezentate în cadrul Subgrupului de lucru.
(2) Membrii Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare au obligaţia de a
elabora şi de a transmite Secretarului / Secretariatului comisiei, în conformitate cu
calendarul aprobat de Comisia de Monitorizare, documentele solicitate, aferente
proceselor de implementare, monitorizare şi evaluare a Planului strategic instituţional
pe termen mediu sau a altui document de management organizațional, precum şi cele
aferente dezvoltării sistemului de control intern managerial.
IX. Organizarea şedinţelor şi mecanismul de luare a deciziilor

Art. 10 - (1) Comisia de Monitorizare se întruneşte ori de câte ori se consideră necesar
pentru atingerea scopului pentru care a fost înfiinţat.
(2) Deciziile Comisiei de Monitorizare se adoptă prin votul majorităţii simple şi se
semnează de către Preşedinte sau înlocuitorul acestuia, după caz, care prezidează
reuniunea.
(3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul Preşedintelui sau al
înlocuitorilui acestuia, după caz, care prezidează reuniunea, este hotărâtor.
(4) În situaţiile în care un membru titular nu poate participa la o ședință sau nu își
poate îndeplini pe o perioadă mai îndelungată, din motive obiective, obligaţiile care îi
revin, acesta va delega un înlocuitor, persoană cu funcţie de conducere sau manager
Pag | 42

public, înştiinţând în scris (prin adresa sau prin email) Secretarului / Secretariatul
comisiei în termen de două zile de la desemnarea acestuia.
(5) La solicitarea membrilor Comisiei de Monitorizare sau a Secretarului /
Secretariatului comisiei şi cu aprobarea Preşedintelui Comisiei de Monitorizare, la
şedinţe pot participa şi alte persoane din cadrul sau din afara entității publice, a căror
prezenţă este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi.
(6) Desfăşurarea şedinţei Comisiei de Monitorizare se consemnează în minută.
Art. 11 - (1) Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare se întrunesc ori de câte
ori este necesar, pentru a asigura îndeplinirea scopului pentru care au fost create.
(2) Deciziile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare se adoptă prin consens.
(3) În cazul în care nu se ajunge la un acord, Secretarul / Secretariatul comisiei va
înainta problema spre soluţionare Comisiei de Monitorizare.
(4) În situaţiile în care un membru titular nu poate participa, din motive obiective, la
reuniunea Subgrupului de lucru din care face parte, va anunța în timp util Secretarul /
Secretariatul comisiei și va nominaliza înlocuitorul care va duce la îndeplinire atribuțiile
acestuia.
(5) Desfăşurarea şedinţelor se consemnează în minută.
X. Sfera relaţională a Comisiei de monitorizare
Art. 12 - (1) Comisia de monitorizare este subordonată conducătorului [se va menționa

funcția și denumirea entității publice].
(2) Comisia de Monitorizare cooperează cu direcţiile generale, direcţiile, serviciile,
unitățile şi responsabilii de implementarea sistemelor de control intern managerial din
cadrul instituţiilor care funcţionează în subordinea / sub autoritatea [denumirea
entității publice], pentru atingerea scopului pentru care a fost creată.
(3) Comisia de Monitorizare are în subordine Subgrupurile de lucru ale acesteia.
(4) Comisia de Monitorizare dezvoltă relaţii funcţionale cu Direcția de Control Intern
Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al
Guvernului, cu organisme similare din alte entități publice şi poate dezvolta relaţii de
cooperare cu organisme guvernamentale şi non-guvernamentale, din ţară sau din
străinătate, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înfiinţată.
Pag | 43

XI. Dispoziţii finale
Art. 13 - (1) Calitatea de membru al Comisiei de Monitorizare încetează în următoarele

situaţii:
a) prin încetarea raporturilor de serviciu în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind
Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare sau prin încetarea contractului individual de muncă în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, precum şi în orice alte situaţii în care membrul
respectiv, nu mai îndeplineşte funcţia de conducător al direcţiei
generale/direcţiei/serviciului sau unităţii din cadrulentității publice;
b) la solicitarea conducătorului [se va preciza funcția și denumirea entității
publice].
(2) În situaţia în care un membru al Comisiei de Monitorizare absentează nemotivat de
la trei şedinţe consecutive, Comisia de Monitorizare propune prin vot revocarea sa.
(3) În cazul în care unul dintre membrii Comisiei de Monitorizare pierde această
calitate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), direcţia generală, direcţia, serviciul
sau unitatea din cadrul entității publice propun un nou membru al Comisiei de
Monitorizare în termen de două zile lucrătoare şi comunică prin adresă numele
persoanei desemnate Secretarului / Secretariatului comisiei.
Art. 14 - (1) Calitatea de membru al Subgrupului de lucru al Comisiei de Monitorizare
încetează în următoarele situaţii:
a) încetarea raporturilor de serviciu în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau
prin încetarea contractului individual de muncă, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare;
b) revocarea motivată a sa de către conducătorul direcţiei generale, direcţiei,
serviciului sau al unităţii din cadrul entității publice care l-a desemnat.
(2) În situaţia în care un membru al Subgrupului de lucru al Comisiei de Monitorizare
absentează nemotivat de la cinci şedinţe consecutive, Secretarul / Secretariatul
comisiei va solicita în scris înlocuirea sa.
(3) În cazul în care unul dintre membrii Subgrupului de lucru al Comisiei de Monitorizare
pierde această calitate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), conducătorul direcţiei
generale, direcţiei, serviciului sau al unităţii din cadrul entității publice va desemna un
nou membru al Subgrupului de lucru, în termen de două zile lucrătoare, prin adresă
către Secretarul / Secretariatul comisiei.
Pag | 44

2.7.2 Mecanisme la nivel local
La nivelul administrației publice locale, punerea în practică a mecanismului de

implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial se realizează
având la bază un regulament de organizare și funcționare al Comisiei de Monitorizare.
Un model orientativ al acestui regulament se regăsește mai jos:
Regulament de organizare şi funcţionare al Comisiei de Monitorizare, responsabilă

cu implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial
I. Dispoziţii generale
Art. 1 - Scopul Comisiei de Monitorizare îl constituie crearea şi implementarea unui

sistem integrat de control intern managerial în cadrul Primăriei
Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează denumirea entității publice], care să
asigure atingerea obiectivelor Primăriei Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează
denumirea entității publice] într-un mod eficient, eficace şi economic.
II. Structura organizatorică a Comisiei de Monitorizare

Art. 2 - (1) Comisia de Monitorizare este formată din preşedinte, înlocuitorul acestuia
şi membrii comisiei.
(2) Secretarul / Secretariatul se constituie în cadrul compartimentului [se precizează
denumirea compartimentului din cadrul entității publice] şi asigură continuitatea
lucrărilor Comisiei de Monitorizare, fiind asigurat de [se precizează numele și
prenumele persoanelor] sau de înlocuitorul / înlocuitorii acesteia/acestuia/acestora.
III. Conducerea Comisiei de Monitorizare

Art. 3 - (1) Conducerea comisiei este asigurată de preşedinte.
(2) Preşedintele conduce şedinţele Comisiei de Monitorizare, supervizează activităţile
specifice din cadrul acesteia şi solicită Secretarului / Secretariatului Comisiei realizarea
de lucrări în limita competenţelor acestuia.
(3) În lipsa preşedintelui, atribuţiile sunt asigurate de către o altă persoană cu funcție
de conducere, desemnată de Președintele Comisiei de Monitorizare.
Pag | 45

Nota:
Persoana care poate primi atribuții de conducere a ședinței, în locul Primarului este
Viceprimarul sau o altă persoană cu funcție de conducere, desemnată de acesta.
(4) În cazul neparticipării, din motive întemeiate, a Preşedintelui sau a înlocuitorului
acestuia, şedinţa Comisiei de Monitorizare se reprogramează în termen de maxim 5 zile
lucrătoare.
IV. Atribuţiile Comisiei de Monitorizare

Art. 4 - (1) Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial al primăriei, program care cuprinde obiective, acţiuni, termene,
responsabili, precum şi unele măsuri necesare dezvoltării acestuia. La elaborarea
programului se vor avea în vedere regulile minimale de management, conţinute în
standardele de control intern managerial, atribuţiile, particularităţile organizatorice şi
funcţionale ale primăriei, personalul şi structura acesteia, alte reglementări şi condiţii
specifice.
(2) Supune aprobării Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial
al primăriei.
(3) Urmăreşte realizarea şi asigură actualizarea Programului de dezvoltare a sistemului
de control intern managerial, ori de câte ori este necesar.
(4) Urmăreşte ca termenele prevăzute în Programul de dezvoltare a sistemului de
control intern managerial al primăriei să fie respectate şi decide măsurile care se impun
în cazul nerespectării acestora.
(5) Urmăreşte şi îndrumă direcţiile, serviciile, compartimentele şi structurile din
subordinea Primăriei Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează denumirea
Municipiului /Orașului /Comunei din care face parte entitatea publică] în vederea
elaborării Programelor de dezvoltare a subsistemelor de control managerial.
(6) Primeşte, semestrial și anual, de la structurile primăriei, rapoarte referitoare la
stadiul sistemului de control intern managerial, conform prevederilor legislative în
domeniu.
(7) Prezintă conducerii primăriei, ori de câte ori se consideră necesar, dar cel puţin o
dată pe semestru și o dată pe an, rapoarte referitoare la progresele înregistrate cu
privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în raport cu programul
adoptat, la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică
întreprinse, precum şi la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu.
Pag | 46

(8) Analizează capacitatea internă de a finaliza implementarea standardelor de control
intern managerial, ţinând seama de complexitatea procesului şi dacă situaţia o impune,
poate apela la consultanță externă.
(9) Participă la procesul de consultare electronică al conținutului Minutelor, înaintate
de Secretarul /Secretariatul Comisiei de Monitorizare, rezultate în urma ședințelor
membrilor comisiei și emit puncte de vedere, după caz, pe care le înaintează pe e-mail
Secretarului /Secretariatului Comisiei de Monitorizare, în vederea integrării în
documentul final.
(10) Coordonează procesul de actualizare a obiectivelor și a activităților entității
publice.
(11) Avizează lista de activități procedurabile la nivelul entității publice.
(12) Analizează și avizează Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul
entității.
(13) Analizează Profilul de risc și limita de toleranță la risc.
(14) Analizează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor
la nivelul entității publice.
(15) Analizează procedurile de sistem.
(16) Hotărăsc actualizarea procedurilor de sistem.
V. Atribuţiile Preşedintelui Comisiei de Monitorizare

Art. 5 - (1) Conduce şi coordonează şedinţele Comisiei de Monitorizare şi activitatea
Secretarului / Secretariatului Comisiei de Monitorizare.
(2) Urmăreşte respectarea termenelor stabilite de către Comisia de Monitorizare şi
decide asupra măsurilor care se impun pentru respectarea lor.
(3) Propune ordinea de zi şi acordă cuvântul în şedinţe, veghind la disciplina şi buna
desfăşurare a şedinţelor.
(4) Decide asupra participării la şedinţele Comisiei de Monitorizare a altor persoane a
căror participare este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a
şedinţei.
(5) Aprobă minutele şedinţelor, rapoartele şi deciziile Comisiei de Monitorizare.
(6) Convoacă membrii Comisiei de Monitorizare, prin intermediul Secretarului /
Secretariatului Comisiei de Monitorizare, în scris sau prin e-mail, cu cel puţin 3 zile
înainte de şedinţă.
Pag | 47

(7) Reprezintă Comisia de Monitorizare în relaţia cu orice instituții, autorități sau
persoane juridice, cu organisme guvernamentale şi non-guvernamentale, din ţară sau
din străinătate, cu orice alte entități în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost
înfiinţată comisia.
(8) Solicită Secretarului / Secretariatului Comisiei de Monitorizare realizarea de lucrări,
în limita competenţelor acestuia.
(9) Avizează Programul de dezvotare a sistemului de control intern managerial la nivelul
primăriei.
(10) Avizează / aprobă procedurile de sistem.
(11) Aprobă situațiile centralizatoare, semestriale și anuale, privind stadiul
implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial.
VI. Atribuţiile secretarului/secretariatului Comisiei

Art. 6 - (1) Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare asigură, din punct de
vedere tehnic şi metodologic, monitorizarea, organizarea şi îndrumarea dezvoltării
sistemului de control intern managerial.
(2) Elaborează un format standard de raport pentru sistemul de control intern
managerial, pe care îl supune aprobării Comisiei de Monitorizare.
(2) Întocmeşte rapoarte în baza dispoziţiilor Preşedintelui Comisiei de Monitorizare şi
le supune spre aprobare Comisiei de Monitorizare.
(3) Asigură diseminarea dispoziţiilor Comisiei de Monitorizare în scris sau prin e-mail şi
serveşte drept punct de legătură în vederea bunei comunicări dintre compartimentele
primăriei şi Comisiei de Monitorizare. Secretarul / Secretariatul Comisiei de
Monitorizare menţine permanent legătura cu persoanele de contact desemnate de
membrii Comisiei de Monitorizare din cadrul compartimentelor şi unităţilor subordonate
primăriei.
(4) Semnalează Comisiei de Monitorizare situaţiile de nerespectare a deciziilor acesteia
şi propune măsurile de corectare care se impun.
(5) Pregăteşte documentele necesare desfăşurării şedinţei şi le transmite în format
electronic prin e-mail membrilor cu cel puţin 2 zile înainte de şedinţele Comisiei de
Monitorizare.
(6) Întocmeşte minutele şedinţelor, pe care le transmite în format electronic, prin e-
mail, membrilor Comisiei de Monitorizare.
Pag | 48

(7) Duce la îndeplinire, transmite sau monitorizează, după caz, deciziile Comisiei de
Monitorizare şi dispoziţiile Preşedintelui acesteia.
(8) Organizează desfăşurarea şedinţelor Comisiei de Monitorizare din dispoziţia
Preşedintelui comisiei.
VII. Organizarea şedinţelor şi mecanismul de luare a deciziei

Art. 7 - (1) Comisia de Monitorizare se întruneşte ori de câte ori este necesar pentru
atingerea scopului pentru care s-a înfiinţat.
(2) Deciziile Comisiei de Monitorizare se adoptă prin votul majorităţii simple.
(3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul Preşedintelui (sau a
înlocuitorului acestuia) este hotărâtor.
(4) Absenţa de la şedinţa Comisiei de Monitorizare se motivează în scris către
Preşedintele acesteia.
(5) În situaţiile prevăzute de art. 7 alin. (4), membrul Comisiei de Monitorizare deleagă
un înlocuitor din compartimentul său.
(6) Desfăşurarea şedinţei se consemnează în minută.
VIII. Sfera relaţională a Comisiei de Monitorizare

Art. 8 - (1) Comisia de Monitorizare este subordonată Primarului Municipiului / Orașului
/ Comunei ... [se precizează denumirea Municipilui / Orașului / Comunei din care
face parte entitatea publică].
(2) Comisia de Monitorizare cooperează cu direcţiile, serviciile, compartimentele şi
structurile din subordinea Primăriei Municipiului / Orașului / Comunei ... [se
precizează denumirea Municipiului / Orașului / Comunei din care face parte
entitatea publică] pentru atingerea scopului creării unui sistem integrat de control
intern managerial.
(3) Comisia de Monitorizare dezvoltă relaţii funcţionale cu Compartimentul de Audit din
cadrul Primăriei Municipiului / Orașului / Comunei ... [se precizează denumirea
Municipiului / Orașului / Comunei din care face parte entitatea publică], cu
organisme similare din alte primării şi poate dezvolta relaţii de cooperare cu organisme
guvernamentale şi non-guvernamentale sau alte persoane juridice din ţară sau din
străinătate, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înfiinţată.
Pag | 49

IX. Dispoziţii finale
Art. 9 - (1) Calitatea de membru al Comisiei de Monitorizare încetează în următoarele
situaţii:
a) încetarea raporturilor de serviciu în condiţiile Legii nr. 188/1999 republicată, sau
prin încetarea contractului individual de muncă, în condițiile legii;
b) la solicitarea Primarului Municipiului / Orașului / Comunei ... [se precizează
denumirea Municipiului / Orașului / Comunei din care face parte entitatea
publică].
(2) În situaţia în care un membru al Comisiei de Monitorizare absentează nemotivat de
la cinci şedinţe consecutive, Comisia de Monitorizare propune prin vot revocarea sa.
(3) În cazul în care unul dintre membrii Comisiei de Monitorizare pierde această
calitate, în condiţiile prevăzute la art. 9, alin. (1) şi (2), compartimentul pe care îl
reprezintă propune un nou membru al Comisiei de Monitorizare în termen de 5 zile
lucrătoare.
Art.10 - Respectarea prevederilor prezentului Regulament reprezintă atribuţie de
serviciu pentru membrii Comisiei de Monitorizare. În situația absenței din instituție a
unui membru al Comisiei de Monitorizare, acesta are obligația desemnării în scris, a
persoanei responsabile pentru îndeplinirea obligațiilor care derivă din prezenta
dispoziție. Înscrisul prin care se desemnează înlocuitorul membrului Comisiei de
Monitorizare se depune în mod obligatoriu la Secretarul / Secretariatul Comisiei de
Monitorizare. În situația absenței din instituție a persoanei care asigură Secretarul /
Secretariatul Comisiei de Monitorizare, aceasta va fi înlocuită de o altă persoană din
cadrul compartimentului ... [se precizează denumirea compartimentului din cadrul
entității publice], desemnată de conducătorul acestuia.
Art. 11. Comunicarea documentelor suport, de informare sau consultare se va realiza
în format electronic, membrii Comisiei de Monitorizare având obligația consultării
adreselor electronice indicate ca adrese de corepondență, orice modificare a acestora
fiind obligatoriu de sesizat în scris Secretarului / Secretariatului Comisiei de
Monitorizare.
Pag | 50

CAPITOLUL 3 – IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CONTROL INTERN MANAGERIAL
3.1 Etapele procesului de implementare a sistemului de control intern managerial
În procesul de implementare a sistemului de control intern managerial se recomandă

parcurgerea unor etape absolut necesare pentru obținerea unui rezulat eficient și care
să confere o anumită coerență procesului.
Aceste etape se regăsesc în standardele de control intern managerial și fac obiectul
derulării unor procese complexe respectiv elaborării de documente relevante de către
entitatea publică.
Etapele implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial au o

succesiune logică, bine definită de aplicare.
Pentru exemplificare:
1. Monitorizarea performanțelor sau autoevaluarea realizării obiectivelor
specifice și activităților compartimentului nu se poate realiza anterior stabilirii
acestora sau mai mult, fără existența acestora și aducerea la cunoștința
personalului.
2. Elaborarea procedurilor fără stabilirea în prealabil a activităților
procedurabile.
3.1.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice
Entitatea publică își defineşte obiectivele legate de misiunea entităţii, conformitatea

cu legile, regulamentele şi politicile interne ale acesteia.
În acest sens, primul pas important în procesul de implementare a sistemului de control
intern managerial îl constituie stabilirea obiectivele generale și cele specifice, cu
scopul de a susține viziunea entităţii publice și a conducerii acesteia.
Stabilirea obiectivelor este în competenţa conducerii entităţii publice, iar

responsabilitatea realizării acestora este atât a conducerii, cât şi a salariaţilor.
Pentru asigurarea funcționării sistemului de control intern managerial, fiecare

salariat trebuie să cunoască atât scopul și obiectivele entităţii publice respectiv ale
compartimentului din care face parte, cât și rolul său și atribuțiile postului, stabilite
prin fişa postului.
Pag | 51

Obiective generale sunt exprimate la nivelul entităţii publice, iar obiectivele specifice,
derivate din obiectivele generale, se stabilesc la nivelul fiecărui compartiment din
cadrul entităţii publice.
Conducerea entităţii publice transpune obiectivele generale în obiective specifice, în
concordanță cu prevederile Standardului 5 – Obiective, prin realizarea unor documente
de management organizaţional, planificare strategică instituţională sau prin elaborarea
unei Liste a obiectivelor generale şi specifice, model exemplificat în Capitolul 6 –
Machete completate.
Obiectivele trebuie astfel definite încât să răspundă pachetului de cerinţe S.M.A.R.T,
adică:
Specifice – să arate clar ce anume trebuie realizat;
Măsurabile – să indice în ce fel va fi măsurat rezultatul;
Acceptate – de către persoana care trebuie să îndeplinească obiectivul, cât și de
entitate;
Realiste – să poată fi îndeplinite în limitele impuse de condiții;
Timp precizat – să specifice un termen pentru obținerea rezultatului;
•Specifice
S
•Măsurabile
M
•Acceptate
Definirea obiectivelor A
•Realiste
R
•Timp precizat
T
Exemplu de obiectiv specific definit în mod SMART de către Departamentul Resurse

Umane
Recrutarea și instruirea unui număr de cinci angajați în cadrul Serviciului Achiziții Publice,
conform organigramei aprobate şi Planului de pregătire profesională, până la data
30.06.2017.
Entitatea publică își definește propria strategie, prin stabilirea obiectivelor şi

priorităţilor organizaţionale, pe baza previziunilor privind mediul extern şi capacităţile
entității şi desemnarea planurilor operaţionale prin intermediul cărora aceste obiective
pot fi îndeplinite.
Pag | 52

În cazul în care entitățile publice, în special cele din administrația publică
centrală, au implementat un sistem de Planificare Strategică Instituțională,
acestea își pot stabili și obiective strategice, obiective ce reflectă scopurile
entității pe termen lung, facilitând trecerea de la viziunea de ansamblu,
exprimată în formularea misiunii entității, la programe, măsuri, proiecte,
activități, care contribuie la atingerea misiunii. Prin intermediul obiectivelor
strategice entitatea trece de la viziune la procese caracterizate de indicatori
de impact, rezultat, ieșire sau indicatori de produs și sau eficiență.
3.1.2 Stabilirea activităților
După stabilirea obiectivelor generale și specifice de către conducerea entității publice

respectiv conducătorul compartimentului și comunicarea acestora întregului personal,
compartimentele, prin conducătorii acestora, își identifică activitățile ce conduc la
îndeplinirea obiectivelor specifice aferente fiecărui compartiment.
Astfel, conducătorii compartimentelor stabilesc activitățile pentru realizarea
obiectivelor specifice, prin elaborarea Listei obiectivelor şi activităților, model
exemplificat în Capitolului 6 – Machete completate sau prin alt document de planificare
precum Plan operațional, Program de activitate, etc care identifică toate activitățile
și acțiunile ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor și care corelează
activitățile cu resurse umane, financiare, etc, alocate.
Ca tehnică de identificare și stabilire a activităților se poate folosi oricare din cele
uzual întâlnite în practica managementului, precum, harta mentală sau diagrama de
descompunere a lucrărilor, iar ca instrument de planificare se poate utiliza diagrama
Gantt10.
Foarte importante în stabilirea activităților sunt: procesul de Planificare – conform
Standardului 9 și Continuitatea activității – Standardul 11 prin Planul de continuitate
a activității, plan ce trebuie cunoscut și aplicat de personalul care are stabilite sarcini,
responsabilități și delegare în implementarea acestuia.
Comisia de Monitorizare coordonează procesul de actualizare și evaluare a

obiectivelor şi activităţilor, la nivelul entității publice.
În funcție de gradul de complexitate, o activitate poate cuprinde una sau mai multe
acțiuni, care contribuie la realizarea activității respective.
10
Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea impactului, elaborat în cadrul Proiectului
Phare Twinning al Uniunii Europene pentru ”Consolidarea capacității instituționale a Guvernului României de a
gestiona și coordona politicile publice și procesul decizional” – RO2003/IB/OT 10.
Pag | 53

3.1.3 Identificarea riscurilor
Procesul de identificare a riscurilor este primul pas în demersul activităţii de

Management al riscului11. Acesta îşi propune să descopere toate sursele posibile de
risc, cu scopul eliminării sau diminuării probabilității și efectelor (impactului) pe care
acestea le pot produce.
Astfel, după stabilirea obiectivelor generale, obiectivelor specifice şi a activităţilor
aferente, structurile din cadrul entității publice își identifică vulnerabilităţile (punctele
slabe interne/de la nivelul entităţii, care pot cauza apariţia riscurilor) şi a ameninţările
(care vin din exteriorul instituţiei).
Identificarea riscurilor este un proces permanent, care se realizează, în funcţie

de gradul de maturitate și experiența a entității publice în procesul de
management al riscurilor.
Riscurile se identifică la orice nivel, unde se sesizează că există consecinţe asupra

atingerii obiectivelor şi pot fi luate măsuri de remediere a problemelor.
Numărul riscurilor crește proporțional cu complexitatea entității publice și cu numărul
activităților desfășurate pentru atingerea obiectivelor.
Identificarea riscurilor se concretizează prin completarea Formularului de alertă la risc
(FAR) pentru fiecare risc nou identificat sau prin Lista obiectivelor, activităților și
riscurilor.
3.1.4 Elaborarea registrului de riscuri la nivelul entității publice
În vederea gestionării riscurilor la nivelul entităţii publice, conducătorul acesteia

constituie, prin act de decizie internă, în funcție de natura organizatorică și de
specificul entității, o structură cu atribuţii în acest sens, denumită Echipa de gestionare
a riscurilor (EGR).
Pentru o bună administrare a riscurilor la toate nivelurile manageriale, conducătorii
compartimentelor desemnează responsabili cu riscurile.
Aceștia identifică și colectează riscurile aferente obiectivelor și/sau activităților,
asumate de către conducătorul compartimentului și monitorizează procesul de
implementare a managementului riscurilor.
11
Metodologia de management al riscurilor, elaborată de SGG, www.sgg.ro, secțiunea Control Intern Managerial
Pag | 54

Implementarea sistemului de control intern managerial, implicit a Managementului
riscurilor, trebuie să fie adaptată dimensiunii, complexității și mediului specific
entității publice.
Pentru entitățile publice a căror dimensiune și structură organizatorică nu permite
constituirea EGR, procesul de gestionare a riscurilor se poate realiza la nivelul Comisiei
de monitorizare.
Evaluarea riscurilor se realizează prin estimarea probabilităţii de materializare a

riscurilor, estimarea impactului asupra obiectivelor/activităților în cazul materializării
riscurilor și calculul expunerii la risc. În procesul de evaluare al riscurilor, în funcție de
experiența acumulată a entității publice se pot utiliza mai multe tipuri de scale, ca și
instrument de evaluare.12
După ce riscurile au fost identificate și evaluate la nivelul fiecărui compartiment din
cadrul entității publice, acestea sunt transpuse în Registrul de riscuri pe compartiment,
de către responsabilul cu riscurile și aprobat de conducătorul compartimentului, în
conformitate cu procedura internă privind managementul riscului la nivelul fiecărei
entităţi.
Registrele de riscuri pe compartimente sunt analizate și centralizate de Secretarul
Echipei de Gestionare a riscurilor, care selectează riscurile și elaborează Registrul de
riscuri la nivelul entității, document care stă la baza procesului de management a
riscurilor (model exemplificat în Capitolului 6 – Machete completate).
3.1.5 Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control intern

managerial
În această etapă, entitatea publică elaborează planuri/programe de activitate pentru

toate obiectivele entităţii, identifică şi repartizează resursele, pornind de la stabilirea
nevoilor pentru realizarea obiectivelor şi organizează procesele de muncă în vederea
desfăşurării activităţilor planificate, în conformitate cu prevederile Standardului 6 –
Planificarea.
Planificarea activităților procedurabile se realizează prin stabilirea procedurilor pentru
fiecare activitate aferentă obiectivelor specifice ale compartimentului, în funcție de
complexitatea acestei, desemnarea responsabililor cu elaborarea procedurii și
termenele de realizare.
12
Cap. II.2 – Evaluarea riscurilor, Metodologia de management al riscurilor.
Pag | 55

Astfel, conducătorul compartimentului se asigură să existe proceduri pentru toate
procesele și activitățile importante, prin elaborarea unei liste sau unui alt document
strategic privind obiectivele specifice și activităţi procedurabile, model exemplificat în
Procedurile reprezintă un instrument de control intern, care contibuie la îmbunătățirea
desfășurării activităților prin separarea sarcinilor, a funcțiilor, a competențelor și a
responsabilităților personalului din cadrul entității publice.
Fiecare entitate publică adaptează sistemul de procedurare al activităților

în funcție de mărimea entității, forma, tipurile și complexitatea activităților,
cu respectarea prevederile Standardului 9 - Proceduri.
3.1.6 Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații, a proceselor și a

modului de comunicare
Date și informații
Datele, informațiile și documentele în integralitatea lor constituie esența activității

entităților publice centrale și locale.
În acest sens, este foarte important nu numai conținutul și componenta tehnică
specifică a acestora (administrativă, financiară, patrimonială, legislativă, etc), dar și
modul de gestionare al acestora, de la elaborare până la arhivare, inclusiv a modului
de comunicare intern sau extern.
Datele sunt materia primă a activității entităților publice compuse din cifre, cuvinte,
simboluri, etc și se referă la procese ce au loc în cadrul entității publice.
Informațiile sunt date care au fost analizate, centralizate, prelucrate și interpretate
într-un anumit mod pentru a-i fi comunicate destinatarului lor pe un anumit flux
anumite semnificații ale acestora.
Documente
Datele și informațiile pot fi obiective precum rezultate, statistici, proceduri, etc sau
subiective sub forma de estimări, impresii, opinii, aprecieri, etc și se regăsesc în
documente și documentații.
Pag | 56

Inventariere documente
Documentele și documentațiile de lucru primite sau trimise pentru/spre soluționare,

se ordonează și se iau în evidentă conform unor criterii stabilite la nivelul
compartimentului, proces ce reprezinta inventarierea documentelor.13
Prin operațiunea de inventariere, există o evidență clară asupra tuturor documentelor
care intră în compartiment, modalitatea de procesare și rezultatul ei prin documentele
de ieșire, aferente pentru activitățile și obiectivele acestuia.
Pe baza inventarierii documentelor, entitatea publică își organizează şi administrează
procesul de creare, revizuire, organizare, stocare, utilizare, identificare şi arhivare a
documentelor interne şi externe, oferind control asupra ciclului complet de viaţă al
acestora şi accesibilitate conducerii şi angajaţilor entităţii, precum şi terţilor abilitaţi,
în conformitate cu prevederile Standardului 13 – Gestionarea documentelor.
Exemple de modele de evidență și inventariere a documentelor și documentațiilor
 Registru evidență documente intrări – ieșiri;
 Registru evidență proceduri de sistem și operaționale;
 Lista evidență documentații proceduri de achiziție prin licitații (dosarul
procedurii) organizate în anul 20.., precum: caiete de sarcini, fișe de date,
contestații, contracte, etc
 Dosar cu documente specifice implementării sistemului de control intern
managerial la nivelul compartimentului: lista obiective generale și specifice,
plan/program de activitate, registru de riscuri, plan de implementare a
măsurilor de control, chestionar de autoevaluare, situatie centralizatoare, etc;
 Dosar activitate Comisia de Monitorizare: decizia de numire a președintelui
Comisiei de Monitorizare, decizia de actualizare a membrilor Comisiei de
Monitorizare, ordinea de zi aa ședintelor comisiei, minutele ședințelor,
hotărâri, etc;
În acest fel, inventarierea, devine principalul instrument ce duce la identificarea rapidă
și exactă a unui document, act, dosar, etc, necesar la un moment dat, de către orice
angajat din cadrul compartimentului.
13
Ordin al Ministerului Afacerilor Interne nr. 137/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
unor dispoziții ale Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.
Pag | 57

Flux informațional
Totalitatea informațiilor care circulă între o anumită sursă și destinatar pe un anumit

tip de canal sau cale de comunicare se definește ca flux informațional.
Orice document, act, documentație trebuie să fie asociat/asociată unui anumit flux de
informații.
Fluxurile informaționale trebuie organizate, structurate și să asigure un sistem eficient
de comunicare internă şi externă, astfel încât conducerea şi salariaţii să îşi poată
îndeplini în mod eficace şi eficient sarcinile, iar informaţiile să ajungă complete şi la
timp la utilizatori.
Exemple de modele de fluxuri informaționale
Fluxuri informaționale interne
 Conducere - compartiment;
 Direcția de resort – compartiment;
 Compartiment A – Compartiment B;
Fluxuri informaționale externe
 Entități publice raportoare (care raportează) – entitate publică desemnată să
realizeze centralizarea raportărilor;
 Minister de resort – entitate publică subordonată sau aflată în coordonare.
Căi de comunicare
Entitatea publică își stabileşte metode şi căi de comunicare care să asigure

transmiterea eficace a datelor și informaţiilor necesare desfăşurării activităților, în
conformitate cu prevederile Standardului 12 – Informarea și comunicarea.
Această etapă oferă o imagine de ansamblu a entității asupra tipurilor de informaţii
transmise într-un interval de timp determinat, grupate într-un circuit logic, pe care
datele îl parcurg din momentul colectării lor de la sursa de informare şi până în
momentul furnizării la un receptor sub formă de informaţii, prin canale informaţionale
adecvate destinaţiei acestora.
Fiecare entitate publică își definește reguli cu privire la înregistrarea, expedierea,

redactarea, clasificarea, îndosarierea, protejarea şi păstrarea documentelor,
organizate într-un cadrul procedural, în conformitate cu Standardul 13 – Gestionarea
documentelor.
Pag | 58

Un proces de administrare al documentelor implementat și dezvoltat sprijină atât
conducerea cât şi angajaţii entităţii publice în îndeplinirea sarcinilor, a
responsabilităţilor şi atingerea obiectivelor și contribuie la comunicarea eficientă și
calitatea informaţiilor.
O modalitate eficientă pentru inventarierea documentelor, optimizarea fluxurilor de
informații respectiv a proceselor și a modului de comunicare o reprezintă
implementarea unui sistem informatic pentru o Platformă de management al
documentelor de tip ERP (Enterprise Resource Planning).
3.1.7 Stabilirea sistemului de monitorizare a desfășurării activităților
Așa cum s-a precizat anterior, realizarea obiectivelor specifice este în strânsă legătura
cu stabilirea activităților pe fiecare obiectiv specific. Pentru entitățile publice care se
află la începutul procesului de implementare a sistemului de control intern managerial,
se recomandă defalcarea activităților în acțiuni, după caz.
În vederea stabilirii îndeplinirii obiectivelor și a modului de realizare a acestora, este
necesară o monitorizare a desfășurării activităților în ansamblul lor și o evaluare a
gradului de realizare a obiectivelor pe baza unor indicatori de performanță și/sau de
rezultat, reprezentați prin rezultatul așteptat și valoarea de referință a indicatorului.
Monitorizarea și evaluarea desfășurării activităților din structura obiectivelor sunt două
procese independente însă aflate într-o strânsă legătură unul cu celălalt,
complementare, în sensul că monitorizarea nu ar fi obiectivă dacă nu are la bază o
evaluare, iar evaluarea ar fi inutilă dacă nu este analizată și monitorizată la nivelul
conducerii compartimentului respectiv la nivelul entității, pentru luarea unor măsuri
corective, dacă este cazul sau al deciziilor.
Monitorizarea este un proces continuu de colectare a datelor și informaţiilor despre

modul de realizare a unui obiectiv specific, activitate sau acțiune, prin care se observă
și înregistrează într-un mod sistematic și precis, tot ceea ce se petrece în timpul unui
proces sau unei activități.
Monitorizarea este în esență, o descriere a situației la un moment dat14.
Evaluarea este un proces realizat la un anumit moment, bine determinat și planificat
de conducătorul compartimentului/entității publice (lunar, semestrial, anual) și
utilizează indicatori măsurabili care exprimă gradul de realizare sau rezultatul unui
14
Management performant, Vol.2 Controlul managerial.
Pag | 59

obiectiv specific, unei activități respectiv acțiune sau progrese ale acestora de-a lungul
unei perioade de timp.
De aceea, aceste două procese sunt într-o strânsă conexiune la rândul lor cu procesul
de Planificare – conform Standardului 9 și Continuitatea activității – Standardul 11.
Mai mult, dacă obiectivele specifice nu sunt stabilite conform cerintelor SMART și în
mod special nu sunt măsurabile, rezultate acestora respectiv stabilirea indicatorilor de
performanță și/sau de rezultat vor fi dificil de apreciat cu obiectivitate.
Monitorizarea și evaluarea sunt forme de control care oferă conducătorului entității

mijloacele de a se asigura de îndeplinirea obiectivelor.
Indicatorii de performanță și/sau de rezultat sunt definiţi ca variabile cantitative sau

calitative care furnizează mijloace simple şi de încredere pentru măsurarea
rezultatelor15 în dinamica entității publice. Totodată, indicatorii sunt instrumente
analitice de bază pentru evaluarea unui anumit rezultat cu ținte de realizare anterior
stabilite sau pentru compararea unor rezultate similare.
Criterii minimale pentru stabilirea indicatorilor de performanță și/sau de rezultat

 trebuie asigurat că sunt aleşi cei mai relevanţi indicatori, în concordanţă cu
obiectivele stabilite;
 să fie cuprinzători;
 trebuie să exprime simplu și obiectiv rezultatul așteptat;
 este reprezentat printr-o formulă matematică, în cazul indicatorilor de
performanță sau printr-o apreciere obiectivă în cazul indicatorilor de rezultat;
Tipuri de indicatorii de performanță și/sau de rezultat

a) Cantitativi – exprimaţi în termeni numerici sau procentuali;
b) Calitativi – exprimați printr-o apreciere de genul realizat/nerealizat, da/nu,
aprobat/neaprobat; dezavantajul acestui tip de indicator constă în faptul că este
dificil de verificat;
În acest caz este obligatoriu existența unui document justificativ care să susțină
aprecierea făcută.
15
Ghid de Monitorizare și Evaluare
Pag | 60

Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților constă în:
 măsurarea şi raportarea indicatorilor de performanță și/sau de rezultant
relevanţi;
 colectarea periodică şi analizarea informaţiilor cu scopul de a fundamenta
procesul de luare a deciziilor și măsurile corective adecvate ce se impun, în
situația apariției unor abateri fată de planul inițial stabilit;
 corelarea performanțelor profesionale individuale ale personalului angajat cu
indicatorii de performanță și/sau de rezultat ale activităților desfășurate pentru
îndeplinirea obiectivelor;
Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților conduce la:

 obiectivitate în luarea deciziilor şi măsurilor corective;
 transparență în raportarea îndeplinirii obiectivelor sau stadiului de progres al
acestora;
 obiectivitate la întocmirea Rapoartelor de evaluare anuale a performanțelor
profesionale individuale ale personalului angajat, de către conducătorul
compartimentului;
Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților se stabilește la începutul

fiecărui an, poate fi actualizat pe parcursul anului și presupune parcurgerea
următoarelor etape:
1) Stabilirea obiectivului specific;
2) Stabilirea activităților (acțiunilor) necesar a fi realizate pentru îndeplinirea
obiectivului specific;
3) Stabilirea rezultatului așteptat pentru fiecare activitate (acțiune);
4) Stabilirea tipului de indicator, de performananță sau de rezultat;
5) Stabilirea formulei de apreciere a indicatorului în cazul celor de performanță.
Exemple indicatori de performanță
Gradul de actualizare al Registrului de riscuri de la nivelul entității (Ga RR)
Număr de registre de riscuri pe compartiment actualizate

𝑮𝒂 𝑹𝑹 = (%)
Număr total de registre riscuri pe entitate
Gradul de îndeplinire a Planului de activitate anual (GPA)
Număr activități realizate
𝑮𝑷𝑨 = (%)
Număr total activități planificate
Pag | 61

6) Stabilirea valorii de referință a performanței sau rezultatului, în funcție de de tipul
de indicator utilizat;
7) Nominalizarea responsabilului cu evaluarea și monitorizarea indicatorului;
8) Termenul de raportare a indicatorului respectiv de realizare a obiectivului,
activității sau acțiunii.
Centralizarea datelor menționate anterior pot fi transpuse într-o formă tabelara

precum urmează.
Denumire
Obiective Formulă/ Valoare
Rezultate indicator de Termen
apreciere țintă Responsabil
aşteptate performanţă şi / limită
Activităţi indicator indicator
sau de rezultat
1 2 3 4 5 6 7
Obiectiv 1 …………….
Activitate 1 Rezultat 1 Indicator 1 ... ... ... ...

...
Un model de Sistem de monitorizare și evaluare a desfășurării activităților din

structura obiectivelor se regăsește la Capitolul 6 – Machete completate.
Abordarea procesului de monitorizare și evaluare conform celor menționate anterior

corespunde recomandărilor Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.201/2016
de parcurgere a etapelor de implementare a sistemului de control intern managerial în
cadrul entităților publice.
Aceasta conduce la o evaluare unitară și obiectivă în cadrul misiunilor de verificare
și îndrumare metodologică, misiuni realizate de Direcția Control Intern Managerial
și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Pag | 62

3.1.8 Autoevaluarea realizării obiectivelor
Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților din structura obiectivelor, stabilit

la începutul fiecărui an, la nivelul fiecărui compartiment, având declarate obiectivele
specifice, activitățile, rezultatele așteptate inclusiv indicatorii de performanță și/sau
de rezultat, se aplică pentru evaluarea rezultatelor obținute respectiv a indicatorilor
de performanță stabiliți ca ținte de realizat, pe o perioada determinată.
Procesul de evaluare a stadiului și realizării obiectivelor specifice la nivelul
compartimentului, se realizează de către personalul propriu desemnat sau de către
conducătorul compartimentului, fapt pentru care procesul mai este cunoscut și ca
autoevaluarea realizării obiectivelor.
Spre deosebire de evaluarea realizată de către un evaluator extern, autoevaluarea are
ca principale avantaje:
 o înțelegere mai bună a situației din compartiment;
 o credibilitate mai mare în fața angajaților a rezultatelor prezentate și a
măsurilor corective;
 costuri minimale;
Autoevaluarea realizării obiectivelor trebuie făcută din cel puțin două motive foarte
importante:
 pentru a ne asigura că facem tot ce trebuie în direcția îndeplinirii obiectivelor
specifice;
 pentru a demonstra că resursele utilizate sunt folosite în scopurile cărora le-au
fost destinate, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate;
Etapele autoevaluării realizării obiectivelor / activităților
1. Colectarea datelor și informațiilor – se identifică toate documentele și

documentațiile relevante existente la nivelul compartimentului sau entității
publice care au fost elaborate în vederea realizării obiectivului specific evaluat.
O importanță deosebită în acest proces o reprezintă implementarea Standardului
12 – Informarea și comunicarea respectiv Standardul 13 – Gestionarea
documentelor.
2. Analizarea, sistematizarea și prelucrarea datelor și informațiilor care concură la
realizarea obiectului specific analizat (activitate sau acțiune) și care au stat la baza
definirii indicatorului de performanță în faza stabilirii Sistemului de monitorizare.
3. Calcularea indicatorului de performanță, conform formulei stabilite în cadrul
Sistemului de monitorizare de la nivelul compartimentului.
Pag | 63

În cazul în care indicatorul este unul de rezultat se va exprima o apreciere de genul
realizat/nerealizat, da/nu, abrobat/neaprobat, etc pe bază de documente
justificative și analizei de la punctul 2.
4. Interpretarea indicatorului de performanță în raport cu valoarea de referintă care
poate fi numerică sau procentuală respectiv apreciativă (calitativă), în cazul
indicatorior de rezultat.
5. Formularea concluziei cu privire la realizarea indicatorului de performanță ținând
seama de rezultatul așteptat definit în faza stabilirii Sistemului de monitorizare și
de valoarea de referință a acestuia.
6. Luarea de decizii și/sau măsuri preventive / corective, după caz de către

conducătorul compartimentului.
7. Elaborarea Raportului anual privind monitorizarea performanțelor.

Raportul anual privind monitorizarea performanțelor la nivelul compartimentului
este un document de maximă importanță, întrucât acesta:
 Relevă în mod obiectiv, asumat prin răspunderea personală a conducătorului

compartimentului, gradul de realizare a obiectivelor specifice la nivelul
compartimentului;
 Prezinta eficiența și eficacitatea utilizării resurselor materiale și umane alocate
precum și economicitatea resurselor financiare pentru atingerea rezultatelor
analizate;
 Stă la baza întocmirii cu obiectivitate a Rapoartelor de evaluare anuale a
performanțelor profesionale individuale ale personalului angajat;
 Reprezintă un instrument util conducătorului entității pentru monitorizarea în
timp a evoluției compartimentelor din punct de vedere al performanțelor;
Raportul privind monitorizarea performanțelor la nivelul compartimentului se

elaborează anual de conducătorul compartimentului și se transmite Secretarului
Comisiei de Monitorizare în vederea centralizării la nivelul entității publice și
elaborarea Informării privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității.
Informarea este analizată și aprobată de Comisia de Monitorizare și ulterior prezentată
conducătorului entității publice.
Un model de ”Autoevaluare a realizării obiectivelor” se regăsește la

Pag | 64

3.1.9. Elaborarea procedurilor
După ce conducătorul compartimentului a stabilit în etapa precedentă, activitățile

procedurabile, responsabilii cu elaborarea procedurilor și termenele de realizare,
persoana desemnată demararează elaborarea procedurilor.
În funcție de tipul procedurii respectiv de sistem sau operațională, se parcurg pașii
necesari în vederea elaborării, verificării, avizării și aprobării procedurii, în
conformitate cu Anexa 2 din OSGG nr. 400/2015, cu modificările și completările
ulterioare.
Scopul elaborării procedurilor este acela de a stabili și descrie pașii ce trebuie urmați,
a modalităților de lucru stabilite și a regulilor de aplicat, precum și a responsabilitaților
ce le revin persoanelor implicate în desfășurarea procesului sau activității ce face
obiectul procedurii16.
Elementele componente ale unei proceduri sunt cele prezentate în Ghidul pentru
realizarea procedurilor de sistem și operaționale, respectiv: pagina de gardă, pagina
de cuprins, conţinutul propriu-zis (ce include scop, domeniu de aplicare, documente de
referință, definiții și abrevieri, descrierere, responsabilități), formularul de evidenţă a
modificărilor, formularul de analiză al procedurii, lista de distribuire/difuzare a
procedurii, anexe (dintre care obligatoriu diagrama de proces).
Entitatea publică elaborează o Procedură proprie de sistem, respectiv Procedura

privind elaborarea procedurilor, care descrie detaliat modul de elaborare, verificare,
avizare, aprobare, evidență, difuzare și arhivare a procedurilor.
Procedurile elaborate și verificate de către conducătorul compartimentului sunt

transmise secretarului/secretariatului Comisiei de Monitorizare, pentru analiză și
conformitate cu structura prevăzută în Procedura privind elaborarea procedurilor.
La nivelul fiecărui compartiment există o evidență a procedurilor elaborate și aprobate,
care oferă stadiul procedurilor elaborate în conformitate cu activitățile procedurabile,
conform modelului prezentat mai jos.
Nr. Cod Denumire Persoana Data intrării

Ediția Revizia
crt. procedură procedură responsabilă în vigoare
1 2 3 6 7 8 9
Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale, elaborat de SGG, www.sgg.ro, secțiunea control intern
16
managerial
Pag | 65

3.1.10. Elaborarea Programului de pregătire profesională pentru implementarea
sistemului de control intern managerial
Procesul de implementare a sistemului de control intern managerial este unul de

durată, care necesită eforturi însemnate din partea întregului personal al entităților
publice și totodată, este unul de adaptare la specificul și la particularitățile acestora,
particularități care sunt cel mai bine cunoscute și înțelese de propriul personal.
Astfel, conducătorii entităților publice trebuie să conștientizeze necesitatea și
importanța formării profesionale în domeniul sistemului de control intern managerial
al propriului personal pentru dezvoltarea resurselor umane din cadrul entităților
publice.
Acţiunile de perfecţionare profesională, atât pentru persoanele cu funcţii de
conducere, cât şi pentru cele cu funcţii de execuţie sunt cuprinse în Programul anual
de dezvoltare SCIM al entității publice, ca și acțiuni în vederea implementării cerințelor
Standardului 3 - Competenţa, performanţa.
Conducătorul entităţii publice asigură condiţii pentru îmbunătăţirea

pregătirii profesionale a angajaţilor prin participarea anuală la cursuri de
pregătire profesională, în domeniul său de competenţă.
Pentru îndeplinirea obligaţiei de îmbunătăţire continuă a abilităţilor şi pregătirii

profesionale, anuale, la evaluarea performanţelor profesionale individuale anuale, sunt
identificate în Raportul de evaluare domeniile în care angajatul evaluat necesită
formare profesională suplimentară în perioada următoare.17
17
HG. nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcţionarilor publici
Pag | 66

3.2 Fișe de standarde
Implementarea standardelor de control intern managerial prin îndeplinirea cerințelor
generale impuse de acestea trebuie să se realizeze prin activități și acțiuni concrete și
nu prin abordări abstracte, presupuneri sau judecăți de valoare.
Acest proces nu presupune analize de cunoștințe și/sau abilități, ci obținerea de
rezultate concrete, cuantificate prin indicatori de performanță și/sau de rezultat
respectiv prin existența de documente justificative.
În acest sens, este utilă abordarea analizării și îndeplinirii cerințelor standardelor de
control intern managerial prin elaborarea unei Fișe complementare standardului,
conform modelelor prezentate în continuare, cu precizarea că acestea pot fi dezvoltate
și completate, după caz.
Standard 1 - ETICĂ ȘI INTEGRITATE
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 1 ETICĂ ȘI INTEGRITATE
Descrierea Standardului
Conducerea şi salariaţii entităţii publice cunosc şi susţin valorile etice şi valorile organizaţiei,
respectă şi aplică reglementările cu privire la etică, integritate, evitarea conflictelor de
interese, prevenirea şi raportarea fraudelor, actelor de corupţie şi semnalarea
neregularităţilor.escrierea
Documente/elemente
Cerințe generale standard Activități necesare
justificative18
 Conducerea entităţii 1. Luarea la cunoștință de către
publice sprijină şi personalul entității a prevederilor
promovează, prin deciziile Legii nr. 7/2004 privind Codul de
sale şi prin puterea conduita a funcționarilor publici  Proces verbal de
exemplului personal, și a Legii nr. 477/2004 privind instruire a personalului.
valorile etice, integritatea Codul de conduită a personalului
personală şi profesională a contractual din autorităţile şi
salariaţilor. instituţiile publice, după caz.
 Conducerea entităţii 2. Elaborarea Codului de conduită
 Cod de conduită
publice adoptă un cod la nivelul entității publice.
18
Documentele / elementele justificative prezentate în modelele de fișe de standarde sunt orientative.
Entitățile publice vor analiza modelele de Fișe de Standarde și în funcție de specificul entității publice, pot opta
pentru acele tipuri de documente sau elemente care pot justifica / proba implementarea activităților asociate
cerințelor generale ale standardelor.
Pag | 67

etic/cod de conduită, 3. Postarea Codului de conduită
 Site intranet
dezvoltă şi implementează pe site-ul intranet al entității.
politici şi proceduri privind 4. În cazul în care entitatea  Proces verbal de luare
integritatea, valorile publică nu are site intranet, se va la cunoștință a
etice, evitarea aduce la cunostință personalului prevederilor Codului de
conflictelor de interese, Codul de conduită al entității. contuită intern
prevenirea şi raportarea 5. Desemnarea unui consilier de
fraudelor, actelor de etică din cadrul compartimentului  Decizie de numire a
corupţie şi semnalarea resurse umane, conform Legii consilierului de etică
neregularităţilor. nr.7/2004.
 Conducerea entităţii 6. Întocmirea de rapoarte
publice înlesneşte trimestriale privind respectarea
 Raport de monitorizare
comunicarea deschisă, de normelor de conduită de către
a respectării normelor
către salariaţi, a funcţionarii publici din cadrul
de conduită la nivelul
preocupărilor acestora în entității publice și transmiterea
entității publice
materie de etică şi acestora la Agenţia Naţională a
întocmit de consilierul
integritate, prin crearea Funcţionarilor Publici, conform
de etică
unui mediu adecvat. Legii nr.7/2004 și Ordinului ANFP
 Acţiunea de semnalare de nr.4108/2015.
către salariaţi a 7. Elaborare Procedură de sistem
neregularităţilor trebuie privind semnalarea  PS – Privind semnalarea
să aibă un caracter neregularităților la nivelul neregularităților
transparent pentru entității.
eliminarea suspiciunii de 8. Aplicarea de măsuri, după caz,
delaţiune şi trebuie privită pentru elucidarea
ca exercitarea unei neregularităților, luate de către
îndatoriri profesionale. conducătorul compartimentului
 Salariaţii care semnalează  Proces verbal de
cu respectarea prevederilor Legii
neregularităţi de care, constatare a neregulilor
nr.571/2004 privind protecția
direct sau indirect, au și luarea de măsuri
personalului din autoritățile și
cunoştinţă sunt protejaţi instituțiile publice şi din alte
împotriva oricăror unități care semnalează
discriminări, iar managerii încălcări ale legii.
au obligaţia de a 9. Asigurarea transparenţei în
întreprinde cercetările  Procedură de
exercitarea demnităţilor publice,
adecvate, în scopul sistem/Ghid/Instrucțiuni
a funcţiilor publice şi în mediul de
elucidării celor semnalate privind declararea
afaceri, prevenirea şi
şi de a lua, dacă este averilor și a intereselor;
sancţionarea corupţiei, conform
cazul, măsurile ce se  Declarație de avere;
Legii nr. 161/2003, cu
impun.  Declarație de interes;
modificările și completările
 Conducerea şi salariaţii  Postare pe site intranet
ulterioare și aducerea la
entităţii publice au o a legislației specifice.
cunoștință prin mijloace
Pag | 68

abordare pozitivă faţă de electronice sau scrise a legislației
controlul intern privind conflictului de interese şi
managerial, a cărui a regimului incompatibilităţilor.
funcţionare o sprijină în
mod permanent.
10. Constituirea Comisiei de

specialitate privind inventarierea
bunurilor primite cu titlu gratuit  Ordin privind
cu prilejul unor acțiuni de constituirea comisiei
protocol, conform Legii nr.
251/2004.
11. Elaborare Procedură de  Procedură de sistem
sistem privind declararea privind declararea
cadourilor. cadourilor
12. Constituirea comisiei de
disciplină prin act administrativ al  Ordin privind
conducătorului entității, conform constituirea comisiei de
HG nr. 1344/2007 privind normele disciplină.
de organizare şi funcţionare a
comisiilor de disciplină.
Pag | 69

Standard 2 – ATRIBUȚII, FUNCȚII, SARCINI
FIȘĂ DE STANDARD
Standardul 2 ATRIBUȚII, FUNCȚII, SARCINI
Conducerea entităţii publice asigură întocmirea şi actualizarea permanentă a documentului
privind misiunea entităţii publice, a regulamentelor interne şi a fişelor posturilor, pe care le
comunică angajaților.
Documente/elemente
justificative
1. Prezentarea / postarea/
 Regulamentul de  Act normativ de
aducerea la cunoștință a actului
organizare şi funcţionare a organizare și funcționare
normativ de organizare și
entităţii publice cuprinde al entității publice
funcționare a entității publice.
într-o manieră integrală
 Organigramă;
sarcinile entităţii,
 ROF și ROI elaborat;
rezultate din actul 2. Elaborarea ROF și ROI la
 Ordin/decizie/hotărâre
normativ de organizare şi nivelul entității publice.
de aprobare a ROF și
funcţionare, precum şi din
ROI, după caz.
alte acte normative;
acesta se comunică 3. Luarea la cunoștință de către
 Site intranet;
salariaţilor şi se publică pe personalul entității a
 Proces verbal de luare la
pagina de intranet a prevederilor ROF și ROI și
cunoștință a
entităţii publice. postarea acestora pe site-ul
prevederilor ROF și ROI.
 Fiecare salariat trebuie să intranet al entității.
cunoască misiunea
 Plan strategic
încredinţată entităţii,
instituțional pe termen
obiectivele şi atribuţiile
mediu (PSI), Strategie de
entităţii publice şi ale 4. Elaborarea și/sau
dezvoltare locală (SDL),
compartimentului din care actualizarea, funcție de situație,
sau un alt document de
face parte, rolul său în a documentelor privind misiunea
management agreat la
cadrul compartimentului, entității/a compartimentului și a
nivelul entității (Plan
stabilit prin fişa postului, atribuțiilor acestora.
operațional, Lista
precum şi obiectivele
obiective, Program
postului pe care îl ocupă.
activități, etc)
 Conducătorii
 PSI TM, SDL, sau un alt
compartimentelor entităţii 5. Stabilirea obiectivelor
document de
publice au obligaţia de a generale și specifice ale entității
management agreat la
întocmi şi de a actualiza, și ale structurii din care fac parte
nivelul entității (Plan
ori de câte ori este cazul, salariații.
operațional, Lista
Pag | 70

fişele posturilor pentru obiective, Program
personalul din subordine. activități, etc)
 Sarcinile trebuie să fie clar  Fișe de post elaborate/
6. Întocmirea fișelor de post (FP)
formulate şi strâns actualizate și luate la
și luarea acestora la cunoștință
relaţionate cu obiectivele cunoștință de titularii
de către personalul entității.
postului, astfel încât să se posturilor
realizeze o deplină 7. Actualizarea periodică a
concordanţă între documentelor de organizare și  ROF actualizat;
conţinutul sarcinilor şi funcționare a entității și a  ROI actualizat;
conţinutul obiectivelor obiectivelor, după caz și  Fișe de post actualizate;
postului. aducerea la cunostință  PSI actualizat;
 Conducătorii personalului entității cu privire  Lista obiective generale;
compartimentelor entităţii la documentele actualizate  Proces verbal de luare la
publice trebuie să referitoare la ROF, ROI, FP, PSI, cunoștință a salariaților.
identifice sarcinile noi şi Lista obiective, etc.
dificile ce revin salariaţilor  Fișe de post cu atribuții;
şi să le acorde sprijin în  Documente repartizate
realizarea acestora. cu rezoluție, care să
 Conducerea entităţii 8. Stabilirea obiectivelor conțină termene și o
publice îşi identifică specifice și a atribuțiilor viziune minimală de
funcţiile sensibile şi postului. lucru;
funcţiile considerate ca  Rapoarte de evaluare a
fiind expuse, în mod performanțelor;
special, la corupţie şi profesionale individuale.
stabileşte o politică 9. Stabilirea atribuțiilor asociate
adecvată de gestionare a posturilor în concordanță cu
personalului care ocupă  Fișe de post
competențele și abilitățile
astfel de funcţii. deținute de salariați.
 Funcţiile sensibile şi cele 10. Consiliere și acordarea de  Documente completate
considerate ca fiind feedback salariaților respectiv și/sau modificate de
expuse, în mod special, la sprijin în realizarea sarcinilor, superiorii ierarhici cu
corupţie pot fi ataşate activităților și acțiunilor alocate valoare adăugată;
tuturor activităţilor privind (în special celor noi sau cu un  Informări de
gestionarea resurselor grad de dificultate ridicat). specialitate.
umane, financiare şi
informaţionale. 11. Elaborarea procedurii de  Listă funcții sensibile la
sistem privind funcțiile sensibile, nivelul
 Conducerea entităţii
inclusiv a celor expuse la compartimentului;
identifică funcţiile
sensibile pe baza corupție, care cuprinde:  Listă funcții sensibile la
a) Inventarul funcțiilor sensibile nivelul entității publice;
inventarului funcţiilor
inclusiv a celor expuse la  Registrul salariaților
sensibile şi a listei
corupție; care ocupă funcții
salariaţilor care ocupă
Pag | 71

aceste funcţii sensibile. În b) Elaborarea registrului cu sensibile la nivelul
situaţia în care hotărăşte salariații care ocupă funcții entității;
să declare existenţa sensibile;  Plan pentru asigurarea
funcţiilor sensibile va c) Elaborarea Planului pentru diminuării riscurilor
elabora un plan pentru asigurarea diminuării riscurilor asociate funcțiilor
rotaţia personalului la asociate funcțiilor sensibile; sensibile la nivelul
intervale, de regulă, de compartimentului;
minimum 5 ani. În situaţia  Plan pentru asigurarea
în care conducerea diminuării riscurilor
entităţii publice hotărăşte asociate funcțiilor
să nu declare unele funcţii sensibile la nivelul
sensibile, atunci, în mod entității publice;
obligatoriu, va implementa  Procedură de sistem
activităţi de control privind funcțiile
suplimentare sau alte sensibile.
măsuri pe fluxul procesului
respectiv, astfel încât în
procesul de administrare a
riscurilor efectele asupra
activităţilor desfăşurate în
cadrul entităţii să fie
minime.
Pag | 72

Standard 3 – COMPETENȚĂ, PERFORMANȚĂ
FIȘĂ DE STANDARD
Standardul 3 COMPETENŢA, PERFORMANŢA
Conducătorul entităţii publice asigură ocuparea posturilor de către persoane competente,
cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii pentru îmbunătăţirea
pregătirii profesionale a angajaţilor.
Performanţele profesionale individuale ale angajaţilor sunt evaluate anual în scopul confirmării
cunoştinţelor profesionale, aptitudinilor şi abilităţilor necesare îndeplinirii sarcinilor şi
responsabilităţilor încredinţate.
Documente/elemente
justificative
1. Luarea la cunostință de către
 Conducătorul entităţii
personalul responsabil din cadrul
publice şi salariaţii dispun
compartimentului Resurse Umane
de cunoştinţele,
(atribuție de serviciu) a
abilităţile şi experienţa
prevederilor Legii nr.188/1999,  Fișe post
care fac posibilă
republicată, privind statutul
îndeplinirea eficientă şi
funcționarilor publici și HG
efectivă a sarcinilor,
nr.911/2008 privind organizarea
precum şi buna înţelegere
și dezvoltarea funcționarilor
şi îndeplinire a
publici, cu referire în special, la
responsabilităţilor legate
cariera personalului.
de controlul intern
2. Elaborarea unei proceduri de
managerial (SCIM).
sistem privind angajarea
 Competenţa angajaţilor şi
personalului, astfel încât
sarcinile încredinţate
ocuparea posturilor să se facă  Plan de ocupare a
trebuie să se afle în
prin concursuri obiective, iar posturilor
echilibru permanent,
personalul angajat să dețină  Procedură de sistem
pentru asigurarea căruia
cunoştinţele, abilităţile şi privind angajarea
conducerea entităţii
experienţa necesară, care fac personalului
publice acţionează prin:
posibilă îndeplinirea eficientă şi
 definirea cunoştinţelor şi
efectivă a sarcinilor aferente
deprinderilor necesare
postului ocupat.
Pag | 73

pentru fiecare loc de 3. Luarea la cunoștință de către
muncă; personalul compartimentului
 conducerea interviurilor specializat a prevederilor  Formular distribuire
de recrutare, pe baza procedurii de sistem - privind procedură;
unui document de angajarea personalului și  Site intranet
evaluare prestabilit; postarea acesteia pe site-ul
 întocmirea planului de intranet al entității.
pregătire profesională a 4. Analiza de către fiecare
noului angajat, încă din conducător de compartiment
timpul procesului de privind necesitatea posturilor și  Referat de necesitate
recrutare; stabilirea cunoștințelor, ocupare posturi;
 revederea necesităţilor abilităților, competențelor  Fișe de post
de pregătire profesională necesare pentru fiecare loc de
şi stabilirea cerinţelor de muncă.
formare profesională în  Ștat de funcții;
5. Elaborarea Planului anual de
contextul evaluării  Plan de ocupare a
ocupare a funcțiilor
anuale a angajaţilor, funcțiilor
precum şi urmărirea  Referat de identificare a
evoluţiei carierei nevoilor de pregătire
acestora; profesională;
 asigurarea faptului că  Plan de pregătire
necesităţile de pregătire 6. Elaborarea Planului anual de profesională la nivelul
identificate sunt pregătire profesională a compartimentului;
satisfăcute; personalului și estimarea nevoilor  Plan de pregătire
 dezvoltarea capacităţii financiare pentru cursurile de profesională la nivelul
interne de pregătire formare. entității publice aprobat
complementară formelor de conducere;
de pregătire externe  Rapoarte de evaluare a
entităţii publice. performanțelor
 Performanţele profesionale individuale
profesionale individuale 7. Elaborarea PS privind formarea
ale angajaţilor se profesională a personalului  PS aprobată
evaluează cel puţin o entității publice.
dată pe an în raport cu  Site intranet;
obiectivele anuale 8. Luarea la cunostință a  Proces verbal de luare la
individuale şi sunt personalului entității a PS privind cunoștință a salariaților
discutate cu aceştia de formarea profesională și postarea privind prevederile PS
către evaluator. acesteia pe intranet. privind formarea
 Competenţa şi profesională.
performanţa trebuie 9. Elaborarea unei proceduri de
susţinute de instrumente  Procedură de sistem
sistem privind evaluarea
adecvate, care includ aprobată
personalului.
Pag | 74

tehnica de calcul, 10. Luarea la cunoștință a
programele informatice, personalului cu privire la PS
brevetele, metodele de privind evaluarea acestuia și  Site intranet
lucru, etc. postarea acesteia pe site-ul
 Conducătorii intranet al entității.
compartimentelor  Rapoarte de evaluare a
11. Corelarea necesităților de
entităţii publice asigură performanțelor;
formare profesională cu
fiecărui angajat profesionale individuale
rezultatele din Rapoartele de
participarea în fiecare  Fișe de post;
evaluare a performanțelor
an la cursuri de  Planuri anuale de
profesionale individuale și cu
pregătire profesională în pregătire/formare
planurile anuale de pregătire
domeniul său de profesională a
profesională a personalului.
competenţă. angajaților
12. Stabilirea de către  Indicatori de
conducătorii compartimentelor a performanță stabiliți de
indicatorilor de performanță conducere și luați la
atașați/asociați obiectivelor și cunoștință de către
activităților și a unui sistem de angajați;
monitorizare a desfășurării  Sistem de monitorizare a
activităților. desfășurării activităților
13. Elaborarea Rapoartelor de  Rapoarte de evaluare a
evaluare a performanțelor performanțelor
profesionale individuale profesionale individuale
 Logistică specifică
14. Asigurarea și punerea la activității
dispoziție a logisticii necesare compartimentului (PC,
pentru realizarea obiectivelor și laptop, imprimanta, fax,
activităților software-uri
specializate, etc.)
15. Participarea la cursuri de  Documente de
pregătire profesională pe participare la curs;
domeniile de competenţă ale  Certificat sau diplomă
fiecărui salariat. de participare la curs.
16. Actualizarea dosarului  Dosar profesional
profesional al personalului personal
inclusiv privind certificatele la
cursurile de perfecționare.
Pag | 75

Standard 4 – STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
FIȘĂ DE STANDARD
Standardul 4 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Conducătorul entităţii publice defineşte structura organizatorică, competenţele,
responsabilităţile, sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentă structurală şi
comunică salariaţilor documentele de formalizare a structurii organizatorice.
Conducătorul entităţii publice stabileşte, în scris, limitele competenţelor şi responsabilităţilor
pe care le deleagă.
Documente/elemente
justificative
 Structura
 Organigramă aprobată;
organizatorică este
 Plan strategic
stabilită astfel încât să
instituțional pe termen
corespundă scopului şi
mediu (PSI) actualizat
misiunii entităţii şi să 1. Elaborarea organigramei
și aprobat de
servească realizării în structurii organizatorice a
conducere, Strategie
condiţii de eficienţă, entității publice în concordanță
de dezvoltare locală
eficacitate şi cu actul normativ de organizare și
(SDL) sau un alt
economicitate a funcționare.
document de
obiectivelor stabilite.
management
 În temeiul actului
organizațional stabilit
normativ privind
la nivelul entității.
organizarea şi funcţionarea
entităţii publice, 2. Luarea la cunoștință de către
conducătorul entităţii personalul entității a prevederilor
 Proces verbal de luare
publice aprobă structura actului normativ de organizare și
la cunoștință;
organizatorică: a organigramei; postarea
 Organigramă;
departamente, direcţii documentelor aferente structurii
 Site intranet/internet,
generale, direcţii, servicii, organizatorice pe site-ul intranet
după caz.
birouri, posturi de lucru. sau internet al entității, după
Încadrarea cu personal de caz.
conducere şi personal de 3. Elaborarea și actualizarea
 Ștat de funcții;
execuţie a acestor structuri statului de funcții de conducere și
 Fișe de post.
se regăseşte în statul de de execuție.
Pag | 76

funcţii al entităţii şi se
realizează cu respectarea
concordanţei dintre natura  Plan strategic
posturilor şi competenţele instituțional pe termen
profesionale şi manageriale mediu (PSI) actualizat și
necesare îndeplinirii 4. Corelarea obiectivelor aprobat de conducere,
sarcinilor fixate titularilor generale ale entității cu cele Strategie de dezvoltare
de posturi. specifice ale entității și ale locală ( SDL) sau un alt
 Competenţa, structurii din care fac parte document de
responsabilitatea, sarcina şi salariații. management
obligaţia de a raporta sunt organizațional stabilit
atribute asociate postului; la nivelul entității;
acestea trebuie să fie bine  Rapoarte anuale de
definite, clare, coerente şi evaluare ale
să reflecte elementele personalului.
avute în vedere pentru
realizarea obiectivelor
entităţii publice.
 Evaluări periodice
privind implementarea
publice analizează şi
obiectivelor cuprinse
determină periodic gradul
în documentele de
de adaptabilitate a
5. Evaluarea gradului de adecvare management
structurii organizatorice la a structurii organizatorice în organizațional;
modificările intervenite în
raport cu obiectivele și  Analiza volumului de
interiorul şi/sau exteriorul schimbările survenite. muncă a structurii
entităţii, pentru a asigura o organizatorice;
permanentă relevanţă şi  Analiza implementării
eficienţă a controlului sistemului de control
intern. intern managerial
 În fiecare entitate
publică, delegarea se  ROF
realizează, în principal,  Fișe de post
6. Realizarea delegării de
prin Regulamentul de  Ordine, Decizii privind
atribuții prin Regulamentul de
organizare şi funcţionare, delegarea
organizare și Funcționare, Fișe de
fişele posturilor şi, în unele  PS privind delegarea
Post, Ordin, Decizie, dupa caz.
cazuri, prin ordine exprese atribuțiilor și
competențelor;
Pag | 77

de a executa anumite 7. Respectarea raportului dintre
operaţiuni. complexitatea atribuţiilor
 Delegarea este delegate şi cunoştinţele,
condiţionată în principal de experienţa şi capacitatea
potenţialul şi gradul de necesară efectuării actului de
încărcare cu sarcini a autoritate încredinţat;
conducerii entităţii şi a Repartizarea atribuțiilor în
salariaţilor implicaţi. funcție de gradul de încărcare a  Analiza volumului de
 Salariatul delegat personalului delegat să le muncă pe entitate;
răspunde integral de realizeze.  PS privind analiza
realizarea sarcinii, iar 8. Precizarea, în cuprinsul volumului de muncă;
managerul care a delegat ordinului de delegare a  Procedura de sistem
îşi menţine în faţa termenelor limită de realizare a privind delegarea
superiorilor sarcinilor atribuite şi a criteriilor atribuțiilor și
responsabilitatea finală specifice pentru îndeplinirea cu competențelor
pentru realizarea acesteia. succes a sarcinilor/atribuţiilor  ROF
delegate.  Fișe de post
9. Furnizarea de către  Ordine, Decizii privind
conducator respectiv persoana delegarea
care predă atribuțiile, persoanei
delegate, a tuturor informaţiilor
în legatura cu atribuțiile
delegate.
10. Confirmarea, prin
semnătură, de către salariatul
căruia i s-au delegat atribuţiile.
11. Luarea la cunoștință de către
personalul entității a
la cunoștință a
prevederilor PS privind delegarea
prevederilor PS privind
și postarea acesteia pe site-ul
delegarea;
intranet al entității.
 Site intranet.
 Documente de
delegare, după caz
12. Soluționarea/ realizarea
(ordin – la nivelul APC,
atribuțiilor delegate.
decizii, dispoziții, etc –
Evidență privind realizarea
la nivelul APL);
atribuțiilor delegate.
 Listă cu documentele
realizate de persoanele
delegate.
Pag | 78

Standard 5 – OBIECTIVE
FIȘĂ DE STANDARD
FIȘĂ DE STANDARD FIȘĂ DE STANDARD
Conducerea entităţii publice defineşte obiectivele determinante, legate de scopurile entităţii,
precum şi pe cele complementare, legate de fiabilitatea informaţiilor, conformitatea cu legile,
regulamentele şi politicile interne, şi comunică obiectivele definite tuturor salariaţilor şi
terţilor interesaţi.
Documente/elemente
justificative
 Conducerea entităţii  Plan strategic
publice stabileşte instituțional pe termen
1. Stabilirea obiectivelor
obiectivele generale mediu (PSI), Strategie
generale și corelarea acestora cu
astfel încât acestea să fie de dezvoltare locală
prevederile actului normativ de
concordante cu misiunea (SDL), sau un alt
organizare și funcționare a
entităţii publice şi să se document de
refere la realizarea unor management la nivelul
servicii publice de bună entității publice
calitate, în condiţii de  Documente de
eficienţă, eficacitate şi management sau de
economicitate. 2. Stabilirea obiectivelor planificare;
 Conducerea entităţii specifice astfel încât acestea să  Rapoarte de evaluare a
publice transpune fie SMART. performanțelor
obiectivele generale în profesionale
obiective specifice şi în individuale
rezultate aşteptate  Plan operațional;
pentru fiecare activitate 3. Stabilirea activităților  Lista obiectivelor și
şi le comunică salariaţilor. (acțiunilor) necesare pentru activităților sau un alt
 Obiectivele specifice realizarea obiectivelor specifice. document de
trebuie astfel definite management.
încât să răspundă  Sistem de monitorizare
pachetului de cerinţe 4. Stabilirea indicatorilor de a desfășurării
"S.M.A.R.T." [S - Precise performanță și/sau de rezultat și activităților sau alt
(în limba engleză: comunicarea acestora document de
specific); M - măsurabile şi salariaților; stabilirea de către management;
verificabile (în limba conducator a rezultatelor  PSI, SDL sau un alt
engleză: measurable and aşteptate pentru fiecare document de
verifiable); A - necesare activitate. management aprobat
(în limba engleză: la nivelul entității.
Pag | 79

appropriate); R - realiste
(în limba engleză: 5. Luarea la cunoștință de către
la cunoștință sau
realistic); T - cu termen personalul entității a obiectivelor
 Postare pe intranet sau
de realizare. generale și specifice.
site internet
 Stabilirea obiectivelor
este în competenţa
conducerii entităţii
publice, iar
responsabilitatea
realizării acestora este
atât a conducerii, cât şi a 6. Repartizarea sarcinilor de
salariaţilor. către conducere corelând
 Stabilirea obiectivelor are obiectivele cu pregătirea și
la bază formularea de abilitățile personalului din  Fișe de post;
ipoteze/premise, subordine.  Raportări periodice pe
acceptate conştient, prin domenii de activitate;
consens.  Rapoarte anuale de
 Conducerea entităţii activitate.
publice actualizează/
reevaluează obiectivele
ori de câte ori constată
modificarea ipotezelor/ 7. Actualizarea și reevaluarea
premiselor care au stat la periodică a obiectivelor în funcție
baza fixării obiectivelor, de contextul organizațional al
ca urmare a transformării entității publice.
mediului intern şi/sau
extern.
Pag | 80

Standard 6 – PLANIFICARE
FIȘĂ DE STANDARD
Standardul 6 PLANIFICAREA
Conducerea entităţii publice întocmeşte planuri prin care se pun în concordanţă activităţile
necesare pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de alocat, astfel încât
riscurile susceptibile să afecteze realizarea obiectivelor entităţii să fie minime.
Documente/elemente
justificative
 Conducerea entităţii  Plan strategic
publice elaborează 1. Elaborarea unei strategii instituțional pe termen
planuri/programe de instituționale sau a unui plan mediu (PSI), Strategie
activitate pentru toate strategic de management (alt de dezvoltare locală
obiectivele entităţii, document de management) care (SDL);
identifică şi repartizează să includă obiectivele entității  Plan operațional, Lista
resursele, pornind de la publice și planificarea de activități sau un alt
stabilirea nevoilor pentru activităților / acțiunilor necesare document de
realizarea obiectivelor, şi pentru realizarea obiectivelor. management
organizează procesele de organizațional.
muncă în vederea  Obiective enunțate în
desfăşurării activităţilor 2. Identificarea și repartizarea PSI, SDL sau alt
planificate. resurselor, pornind de la document de
 Repartizarea resurselor stabilirea nevoilor pentru management;
necesită decizii cu privire realizarea obiectivelor și  Buget aprobat;
la cel mai bun mod de activităților planificate.  Strategie Fiscal
alocare, dat fiind Bugetară.
caracterul limitat al  Program, plan sau alt
3. Luarea la cunoștință de către
resurselor. document de
personalul entității a
 Schimbarea obiectivelor, management semnat
obiectivelor, indicatorilor de
resurselor sau a altor de persoanele
rezultat și a activităților
elemente ale procesului responsabile;
planificate în PSI TM/sau un alt
de fundamentare impune  Fișa postului;
document de management.
actualizarea planului/  Site intranet/internet.
programului.  Diagrame de proces;
 Pentru atingerea 4. Organizarea proceselor de  Proceduri operaționale
obiectivelor, muncă, astfel încât activitățile sau de sistem, după
conducătorul entităţii planificate să se desfășoare în caz;
publice asigură cele mai bune condiții.  Plan de activitate
coordonarea deciziilor şi specific
Pag | 81

acţiunilor compartimentului, Plan
compartimentelor anual de achiziții
entităţii şi organizează publice PAAP, Plan de
consultări prealabile, atât investiții, etc.
în cadrul  Rapoarte anuale de
compartimentelor evaluare a
5. Monitorizarea permanentă a
entităţii, cât şi între personalului;
stadiului realizării obiectivelor,
compartimentele  Rapoarte de
activităților și a utilizării
respective. monitorizare a PSI / SDL
resurselor.
sau un alt document de
management.
 PSI actualizat, SDL sau
alt document de
management
6. Actualizarea obiectivelor,
organizațional;
realocarea resurselor, în funcție
 Lista obiective;
de schimbările survenite în cadrul
 Minute ședințe;
entității.
 Plan de măsuri;
 Plan de continuitate a
activității.
Pag | 82

Standard 7 – MONITORIZAREA PERFORMANȚELOR
FIȘĂ DE STANDARD
Standardul 7 MONITORIZAREA PERFORMANȚELOR
Conducătorul entităţii publice asigură monitorizarea performanţelor pentru fiecare obiectiv şi
activitate, prin intermediul unor indicatori cantitativi şi calitativi relevanţi, inclusiv cu privire
la economicitate, eficienţă şi eficacitate, care trebuie să fie: măsurabili; specifici; accesibili;
relevanţi şi stabiliţi pentru o anumită durată în timp.
Documente/elemente
justificative
 Conducătorii  Plan strategic
1. Elaborarea unei strategii
compartimentelor instituțional pe termen
instituționale / a unui plan
entităţii publice mediu (PSI elaborat /
strategic de management / a unei
monitorizează sau actualizat, după caz
strategii de dezvoltare locală sau
performanţele și aprobat de
a unui alt document de
activităţilor aflate în conducere, Strategie de
management, care să includă
coordonare, prin Dezvoltare locală (SDL)
obiectivele entității, activitățile,
elaborarea şi sau un alt document de
indicatorii de performanță sau de
actualizarea, anual, a management
rezultat.
unei liste a obiectivelor, organizațional asumat.
activităţilor şi 2. Comunicarea indicatorilor de
indicatorilor de performanță sau de rezultat
 Proces verbal de luare la
performanţă sau de stabiliți, către întreg personalul
cunoștință / minută
rezultat, pe baza compartimentelor/entității
ședință/reuniune de
propunerilor personalului publice și familiarizarea acestuia
lucru.
responsabil de activităţile cu instrumentele de evaluare a
prevăzute în fişa postului. performanțelor entității.
 Conducătorii 3. Monitorizarea permanentă a  Sistem de monitorizare
compartimentelor se stadiului realizării obiectivelor, a desfășurării
asigură că pentru fiecare indicatorilor (inclusiv a celor de activităților asociate
activitate din cadrul performanță) și a utilizării obiectivelor.
obiectivelor specifice resurselor pe baza unor criterii.  Rapoarte anuale de
există cel puţin un evaluare a
indicator de performanţă Exemple de criterii ptr. performanţelor
sau de rezultat, cu indicatorii de performanță: profesionale individuale
ajutorul căruia se  claritate: indicatorii trebuie să ale personalului;
raportează realizările, şi fie simpli, bine definiți și ușor  Rapoarte de
pe baza acestora se de înțeles de cei care-i monitorizare a PSI SDL
elaborează un raport de utilizează;relevanță: per sau alt document de
monitorizare a ansamblu, indicatorii trebuie să management.
Pag | 83

performanţelor, anual, acopere toate aspectele
pe care îl transmit importante ale
secretarului Comisiei de activităților/proceselor
monitorizare. derulate la nivelul unei
 Secretarul Comisiei de entități).
monitorizare întocmeşte,
pe baza rapoartelor
anuale de monitorizare a 4. Întocmirea rapoartelor privind  Rapoarte privind
performanţelor primite de monitorizarea performanțelor monitorizarea
la compartimente, o anuale ale compartimentelor performanțelor anuale
informare privind entității publice. ale compartimentelor
monitorizarea 5. Realizarea unei informări  Informare privind
performanţelor la nivelul sintetice, pe baza rapoartelor monitorizarea
entităţii în vederea centralizate de la nivelul performanţelor la
analizării şi aprobării în compartimentelor din cadrul nivelul entităţii
Comisia de monitorizare. entității publice, privind realizată de
 Sistemul de monitorizare monitorizarea performanțelor Secretarul/Secretariatul
a performanţelor este acesteia. Comisiei de Monitorizare
influenţat de mărimea şi 6. Analiza informării privind  Informare privind
complexitatea entităţii monitorizarea performanţelor la monitorizarea
publice, de modificarea/ nivelul entităţii, de către Comisia performanţelor la
schimbarea obiectivelor de monitorizare și înaintarea nivelul entităţii
sau/şi a indicatorilor, de acesteia, în vederea aprobării, aprobată de către
modul de acces al către conducătorul entității conducătorul entității
salariaţilor la informaţii. publice. publice.
 Conducerea entităţii  PSI sau alt document de
publice evaluează management
performanţele, constată 7. Actualizarea de către organizațional
eventualele abateri de la managementul entității publice a actualizat și agreat de
obiective şi ia măsurile obiectivelor și realocarea conducerea entității;
corective ce se impun. resurselor în vederea remedierii Plan de implementare a
eventualelor disfuncționalități/ eventualelor abateri/
abateri constatate, sau funcție de disfuncționalități
schimbările survenite în cadrul identificate în procesul
entității. de monitorizare a
rezultatelor activității/
/performanțelor.
Pag | 84

Standard 8 – MANAGEMENTUL RISCULUI19
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 8 MANAGEMENTUL RISCULUI
Conducătorul entităţii publice instituie şi pune în aplicare un proces de management al
riscurilor, care să faciliteze realizarea eficientă şi eficace a obiectivelor acesteia.rierea
Documente/elemente
justificative
 Entităţile publice îşi  Decizie sau Ordin de
definesc propria strategie 1. Elaborarea și aprobarea constituire a Echipei de
privind riscurile cu care se Deciziei sau Ordinului de gestionare a
pot confrunta şi asigură constituire, organizare și riscurilor(EGR)
documentarea completă funcționare a Echipei de  Regulament de
şi adecvată a acesteia, Gestionare a Riscurilor (EGR). organizare și
precum şi accesibilitatea funcționare a EGR
întregii organizaţii la 2. Desemnarea responsabilului cu
 Decizie de
documentaţie. riscurile la nivelul
nominalizare
 Conducerea entităţii compartimentului
publice îşi stabileşte clar 3. Elaborarea procedurii de  Procedura de sistem
obiectivele şi activităţile sistem privind managementul privind Managementul
cuprinse într-o listă a riscului. riscurilor
obiectivelor, a  Lista obiective,
activităţilor şi a activități, riscuri
4. Stabilirea obiectivelor
indicatorilor de  Program de
specifice, activităților și riscurilor
performanţă sau de management al
rezultat, în vederea riscurilor
identificării şi definirii 5. Identificarea și evaluarea
riscurilor asociate riscurilor la nivelul  Formular de alertă la
acestora. compartimentelor entității risc (FAR)
 Conducătorul entităţii publice.
publice are obligaţia  Registrele de riscuri de
6. Elaborarea registrelor de risc la
creării şi menţinerii unui la nivel de
nivel de compartimente.
sistem eficient de compartiment
management al riscurilor,  Profil de risc și limita de
7. Stabilirea profilului de risc și a
în principal, prin: toleranță la risc
limitei de toleranță.
a) identificarea aprobată de
19
Vezi Metodologie de management al riscurilor, elaborata de Secretariatul General al Guvernului
Pag | 85

riscurilor în strânsă conducătorul entității
legătură cu activităţile publice
din cadrul obiectivelor 8. Elaborarea Registrului de  Registrul de riscuri la
specifice a căror realizare riscuri la nivelul entității nivelul entității
ar putea fi afectată de 9. Elaborarea Planului de
 Plan de implementare
materializarea riscurilor; implementare a măsurilor de
a măsurilor de control
identificarea control.
ameninţărilor/vulnerabili
tăţilor prezente în cadrul
10. Implementarea Planului  Fișa de urmarire a
activităţilor curente ale
entităţii care ar putea măsurilor de control. riscului (FUR)
conduce la săvârşirea unor
fapte de corupţie şi  Rapoarte anuale
fraude; 11. Monitorizarea procesului de privind desfășurarea
b) evaluarea riscurilor, gestionare a riscurilor la nivelul procesului de
prin măsurarea compartimentelor. gestionare a riscurilor
probabilităţii de apariţie ale compartimentelor
şi a impactului asupra  Informare privind
activităţilor din cadrul 12. Raportarea stadiului privind
desfăşurarea
obiectivelor în cazul în desfăşurarea procesului de
procesului de
care acestea se gestionare a riscurilor la nivelul
gestionare a riscurilor
materializează; entităţii.
la nivelul entităţii.
ierarhizarea şi 13. Analiza documentelor
prioritizarea riscurilor în procesului de gestionare a  PV și Decizii ale EGR
funcţie de toleranţa la riscurilor.
risc, aprobată de către
conducerea entităţii;
c) stabilirea strategiei
de gestionare a riscurilor
prin identificarea celor
mai adecvate modalităţi
de tratare a riscurilor,
astfel încât acestea să se 14. Revizuirea riscurilor prin
încadreze în limitele actualizarea documentelor  Documente menționate
toleranţei la risc aprobate privind procesul de gestionare a anterior actualizate
de către conducerea riscurilor.
entităţii şi să asigure
delegarea
responsabilităţii de
administrare a acestora
către cele mai potrivite
niveluri decizionale;
Pag | 86

d) monitorizarea
implementării măsurilor
de control, precum şi a
eficacităţii acestora;
e) revizuirea şi
raportarea periodică a
situaţiei riscurilor.
 Toate activităţile şi
acţiunile iniţiate şi puse în
aplicare în cadrul
riscurilor sunt riguros
documentate, iar sinteza
informaţiilor/datelor şi
deciziilor luate în acest
proces este cuprinsă în
Registrul riscurilor,
document care atestă că
în cadrul entităţii publice
există un sistem de
management al riscurilor
şi că acesta funcţionează.
 Responsabilii cu riscurile
pe compartimente din
cadrul entităţii publice
colectează riscurile
aferente activităţilor
stabilite prin fişele de
post, strategia de risc,
riscurile revizuite şi
măsurile de control în curs
de implementare,
stabilite în cadrul
şedinţelor Echipei de
gestionare a riscurilor de
la personalul din cadrul
fiecărui compartiment.
 Pentru actualizarea
riscurilor de la nivelul
compartimentelor,
acestea, pe baza
formularelor de alertă la
Pag | 87

risc, sunt analizate şi
dezbătute în şedinţele
Echipei de gestionare a
riscurilor, în care se
stabilesc şi măsurile de
control necesare pentru a
fi administrate, care se
transmit
compartimentelor, pe
baza proceselor-verbale
întocmite de către
secretarul Echipei de
gestionare a riscurilor.
 Măsurile de control
stabilite în cadrul
şedinţelor Echipei de
gestionare a riscurilor,
transmise
compartimentelor pentru
implementare, se
centralizează la nivelul
entităţii, de către
secretarul echipei, într-un
plan de implementare a
măsurilor de control în
vederea urmăririi
implementării lor.
Măsurile de control sunt
obligatorii pentru
administrarea riscurilor
semnificative de la nivelul
compartimentelor şi se
implementează prin
consilierea acordată de
către compartimentul de
audit intern şi operează
până la o nouă analiză şi
revizuire anuală a
acestora.
 Conducătorii
compartimentelor asigură
cadrul organizaţional şi
Pag | 88

procedural pentru
punerea în aplicare, de
către persoanele
responsabile, a măsurilor
de control stabilite în
cadrul şedinţelor Echipei
şi care se urmăresc pe
baza unei situaţii de
de control, de către
responsabili cu riscurile
de la nivelul
compartimentelor.
 Conducătorii
compartimentelor asigură
elaborarea rapoartelor
privind desfăşurarea
riscurilor, care cuprind
numărul total de riscuri
gestionate la nivelul
compartimentelor,
numărul de riscuri tratate
şi nesoluţionate până la
sfârşitul anului, măsurile
de control implementate
sau în curs de
implementare şi
eventualele revizuiri ale
evaluării riscurilor, cu
respectarea limitelor de
toleranţă la risc aprobate
de conducerea entităţii
publice, pe care le
transmit secretarului
Echipei de gestionare a
riscurilor.
 Secretarul Echipei de
gestionare a riscurilor, pe
baza rapoartelor anuale
primite de la
compartimente,
actualizează planul de
Pag | 89

de control la nivelul
entităţii şi elaborează o
informare privind
desfăşurarea procesului
la nivelul entităţii în
vederea analizării în
cadrul Echipei de
gestionare a riscurilor şi
transmiterii spre analiză şi
aprobare Comisiei de
monitorizare.
publice analizează mediul
extins de risc în care
acţionează şi stabileşte
modul în care acesta îi
afectează strategia de
gestionare a riscurilor.
Pag | 90

Standard 9 – PROCEDURI
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 9 PROCEDURI
Conducerea entităţii publice asigură elaborarea procedurilor formalizate pentru procesele sau
activităţile derulate în cadrul entităţii şi le aduce la cunoştinţă personalului implicat, respectiv
procedurile de sistem şi proceduri operaţionale.escrierea
Documente/elemente
justificative
1. Elaborarea și aprobarea  Plan strategic
 Conducerea entităţii publice se unui Plan Strategic instituțional pe termen
asigură, pe baza unei liste a Instituțional pe termen mediu sau orice alt
obiectivelor, activităţilor şi mediu (PSI TM) sau Program document de
indicatorilor de performanţă sau de management la nivelul management
de rezultat, că pentru toate entității publice organizaționalaprobate
procesele majore, activităţile,
acţiunile şi/sau evenimentele
semnificative există o
documentaţie adecvată şi că
operaţiunile sunt consemnate în
documente.
 Pentru ca procedurile formalizate
să devină instrumente eficace de
control intern, acestea trebuie:  Procedură de sistem
2. Stabilirea modului,
- să se refere la toate privind elaborarea
inclusiv a formatului de
procesele şi activităţile procedurilor;
elaborare a procedurilor
importante;  Model procedură din
formalizate respectiv:
- să asigure o separare corectă OSGG 400/2015;
elaborarea unei proceduri
a funcţiilor de iniţiere, de  Ghid pentru realizarea
privind elaborarea
verificare, de avizare şi de procedurilor de sistem
procedurilor
aprobare a operaţiunilor; și operaționale;
- să fie precizate în documente
scrise;
- să fie simple, complete,
precise şi adaptate proceselor şi
activităţii procedurate;
- să fie actualizate în
permanenţă;
Pag | 91

- să fie aduse la cunoştinţă  Document cu
personalului implicat. activitățile planificate
 Conducerea entităţii publice se la nivelul
3. Identificarea proceselor,
asigură că, pentru toate situaţiile compartimentelor;
activităților ce trebuie
în care din cauza unor  Lista proceselor și
procedurate la nivelul
circumstanţe deosebite apar activităților ce trebuie
entității publice și
abateri faţă de politicile sau procedurate la nivelul
compartimentelor.
procedurile stabilite, se compartimentelor
întocmesc documente adecvate, respectiv nivelul
aprobate la un nivel entității publice;
corespunzător, înainte de  Proceduri de sistem
4. Elaborarea de proceduri
efectuarea operaţiunilor. aprobate;
de sistem la nivelul entității
Circumstanţele şi modul de  Registru de evidență a
publice
gestionare a situaţiilor de procedurilor de sistem
abatere de la politicile şi 5. Aducerea la cunoștința  Formular distribuție
procedurile existente se angajaților a procedurilor de proceduri;
analizează periodic, în vederea sistem existente la nivelul  Site intranet
desprinderii unor concluzii de entității publice.
bună practică pentru viitor, ce  Proceduri operaționale
6. Elaborarea procedurilor
urmează a fi formalizate. aprobate;
operaționale la nivelul
 Procedurile formalizate  Registru de evidență
compartimentelor
concepute şi aplicate de către proceduri operaționale
personalul entităţii publice  Registru de evidență
trebuie să asigure o separare a proceduri
funcţiilor de iniţiere şi de operaționale;
verificare, astfel încât atribuţiile 7. Aducerea la cunoștința
 Formular distribuție
şi responsabilităţile de aprobare, angajaților a procedurilor
proceduri;
de efectuare şi de control al operaționale existente la
 Site intranet;
operaţiunilor să fie încredinţate nivelul compartimentului.
unor persoane diferite. În acest la cunoștință, după
mod, se reduce considerabil caz;
riscul de eroare, fraudă, 8. Revizuirea procedurilor
încălcare a legislaţiei, precum şi de sistem și operaționale ori  Proceduri de sistem și
riscul de nedetectare a acestor de câte ori se impune acest operaționale revizuite
probleme. lucru.
 Procedurile formalizate  Documente care fac
elaborate şi aplicate de întreg 9. Verificarea de către
obiectul activităților
personalul entităţii publice conducătorul
procedurabile
trebuie să fie în conformitate cu compartimentului a
elaborate la nivelul
structura unei proceduri privind implementării și respectării
compartimentelor
elaborarea procedurilor, care prevederilor procedurilor
 Consemnări în rapoarte
este o procedură de sistem şi se formalizate.
de evaluare a
Pag | 92

elaborează pe baza anexei nr. 2 performanțelor
la Ordinul Secretarului General al profesionale
Guvernului nr. 400/2015, cu individuale
modificările şi completările
ulterioare. Procedurile
formalizate se semnează la
întocmire de către responsabili
de activităţi, la verificare de
către şeful de compartiment, la
avizare de către preşedintele
Comisiei de monitorizare şi se
aprobă de către conducătorul
 Conducătorii entităţilor publice
în care, din cauza numărului mic
de salariaţi, se limitează
posibilitatea de aplicare a
separării atribuţiilor şi
responsabilităţilor trebuie să fie
conştienţi de riscul cumulării
atribuţiilor şi responsabilităţilor
şi să compenseze această
limitare prin activităţi de control
suplimentare implementate pe
fluxul proceselor sau
activităţilor.
 În entităţile publice, accesul la
resursele materiale, financiare şi
informaţionale, precum şi
protejarea şi folosirea corectă a
acestora se reglementează prin
acte administrative, care se aduc
la cunoştinţa salariaţilor.
Restrângerea accesului la resurse
reduce riscul utilizării inadecvate
a acestora.
Pag | 93

Standard 10 – SUPRAVEGHEREA
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 10 SUPRAVEGHEREA
Conducerea entităţii publice iniţiază, aplică şi dezvoltă controale adecvate de supraveghere a
activităţilor, operaţiunilor şi tranzacţiilor, în scopul realizării eficace a acestora.
Documente/elemente
justificative
publice trebuie să
monitorizeze efectuarea  Plan operațional,
controalelor de Lista de activități sau
supraveghere, pentru a se 1. Stabilirea listei de activități un alt document de
asigura că procedurile sunt management
respectate de către organizațional
salariaţi în mod efectiv şi
continuu.
 Controalele de  Plan operațional;
supraveghere implică 2. Identificarea la nivelul
 Lista de activități
revizuiri ale activităţii compartimentelor entității publice
sau un alt document
realizate de salariaţi, a activităților dificile cu expunere
de management
rapoarte despre excepţii, ridicată la risc.
organizațional
testări prin sondaje sau
 Act normativ de
orice alte modalităţi care
funcționare și
confirmă respectarea
organizare;
procedurilor.
3. Stabilirea unor forme adecvate  ROF entitate;
 Conducătorii
de supraveghere și a responsabililor  Ordine de
compartimentelor verifică
cu atribuții de supraveghere, competență;
şi aprobă activităţile
supervizare a activităților.  Fișe de post;
salariaţilor, dau
 Documente de
instrucţiunile necesare
delegare a
pentru a asigura
atribuțiilor;
minimizarea erorilor şi
4. Supravegherea constantă de  Instrucțiuni pentru
pierderilor, eliminarea
către conducătorii realizarea sarcinilor;
neregulilor şi fraudei,
compartimentelor a activităților  Proceduri specifice
respectarea legislaţiei şi
desfășurate de salariați. aprobate;
corecta înţelegere şi
5. Implementarea și monitorizarea  Proceduri
aplicare a instrucţiunilor.
procedurilor aprobate. operaționale ale
Pag | 94

 Supravegherea activităţilor activităților
este adecvată, în măsura în compartimentului în
care: care sunt prevăzute
- fiecărui salariat i se puncte de
comunică atribuţiile, supervizare la
responsabilităţile şi limitele fiecare nivel de
de competenţă atribuite; management
- se evaluează sistematic  Autoevaluarea
activitatea fiecărui realizării obiectivelor
salariat; și activităților;
- se aprobă rezultatele  Raport de evaluare a
activităţii în diverse etape performanțelor
de realizare a acesteia. 6. Utilizarea de indicatori de profesionale
performanță pentru evaluarea individuale;
activităților angajaților,  Chestionar de
compartimentelor. autoevaluare;
 Raport anual privind
monitorizarea
performanțelor la
nivelul
compartimentului;
Pag | 95

Standard 11 – CONTINUITATEA ACTIVITĂȚII
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 11 CONTINUITATEA ACTIVITĂȚII
Conducerea entităţii publice identifică principalele ameninţări cu privire la continuitatea
derulării proceselor şi activităţilor şi asigură măsurile corespunzătoare pentru ca activitatea
acesteia să poată continua în orice moment, în toate împrejurările şi în toate planurile,
indiferent care ar fi natura unei perturbări majore.
Documente/elemente
justificative
 Entitatea publică este o  Plan operațional,
organizaţie a cărei activitate Lista de activități sau
1. Stabilirea activităților
trebuie să se deruleze un alt document de
compartimentului
continuu, prin structurile management
componente. Eventuala organizațional
întrerupere a activităţii  Inventarul situațiilor
acesteia afectează atingerea 2. Identificarea și generatoare de
obiectivelor stabilite. inventarierea situațiilor discontinuitate a
 Conducerea entităţii publice generatoare care pot conduce activității;
inventariază situaţiile care pot la întreruperi în activitatea  Plan de continuitate a
conduce la discontinuităţi în compartimentului activității
activitate şi întocmeşte un plan compartimentului
de continuitate a activităţii,
care are la bază identificarea şi 3. Elaborarea Planului de  Plan de continuitate a
evaluarea riscurilor care pot continuitate a activității activității
afecta continuitatea compartimentului și aducerea compartimentului;
operaţională. acestuia la cunoștința  Proces verbal de
Situaţii generatoare de angajaților. luare la cunostință
discontinuităţi:  Documente
- fluctuaţia personalului; justificative de
- lipsa de coordonare, rezultat tratare a situațiilor
al unui management generatoare de
defectuos; 4. Implementare Planului de discontinuitate a
- fraude; continuitate a activității activităților, după
- dificultăţi şi/sau compartimentului, luarea de caz: Referat de
disfuncţionalităţi în măsuri corective necesitate personal,
funcţionarea echipamentelor Concursuri de
din dotare; angajare, Referat de
- disfuncţionalităţi produse de perfecționare
unii prestatori de servicii; profesională a
Pag | 96

- schimbări de proceduri personalului,
etc. Contracte de
 Planul de continuitate a mentenanță
activităţii trebuie să fie echipamente, Fișe de
cunoscut, accesibil şi aplicat în post actualizate cu
practică de salariaţii care au atribuții delegate,
stabilite sarcini şi Decizii de delegare a
responsabilităţi în atribuțiilor, Proceduri
implementarea acestuia. de sistem și
 Conducerea entităţii publice operaționale, etc;
acţionează în vederea asigurării
continuităţii activităţii prin
măsuri care să prevină apariţia
situaţiilor de discontinuitate,
spre exemplu:
- angajarea de personal în
locul celor pensionaţi sau
plecaţi din entitatea publică
din alte considerente;
- delegarea, în cazul
absenţei temporare (concedii,
plecări în misiune etc.);
- proceduri formalizate 5. Revizuirea planului de
pentru administrarea situaţiilor continuitate a activităţii,
 Plan de continuitate
care pot afecta continuitatea astfel încât acesta să reflecte
revizuit;
operaţională şi a tranzacţiilor întotdeauna toate schimbările
financiare relevante; ce intervin în compartiment.
- achiziţii pentru înlocuirea
unor echipamente
necorespunzătoare din dotare;
- service pentru întreţinerea
echipamentelor din dotare.
 Conducerea entităţii publice
asigură revizuirea şi
îmbunătăţirea planului de
continuitate a activităţii, astfel
încât acesta să reflecte
întotdeauna toate schimbările
ce intervin în organizaţie.
Pag | 97

Standard 12 – INFORMAREA ȘI COMUNICAREA
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 12 INFORMAREA și COMUNICAREA
În entitatea publică sunt stabilite tipurile de informaţii, conţinutul, calitatea, frecvenţa,
sursele, destinatarii acestora şi se dezvoltă un sistem eficient de comunicare internă şi externă,
astfel încât conducerea şi salariaţii să îşi poată îndeplini în mod eficace şi eficient sarcinile, iar
informaţiile să ajungă complete şi la timp la utilizatori.escrierea
Documente/elemente
justificative
 Calitatea informaţiilor şi  Inventarul
comunicarea eficientă documentelor pe
sprijină conducerea şi categorii utilizate în
angajaţii entităţii în 1. Stabilirea și aprobarea cadrul entității
îndeplinirea sarcinilor, a inventarului documentelor și publiceNominalizarea
responsabilităţilor şi în fluxurilor de informații care personalului
atingerea obiectivelor şi intră/ies la nivel de responsabil cu
ţintelor privind controlul compartimente și entitate, inventarierea
intern managerial. documentelor;
 Informaţia trebuie să fie  Lista documentelor
corectă, credibilă, clară, de interes public;
completă, oportună, utilă, 2. Structurarea documentelor pe
uşor de înţeles şi receptat. activități, precizându-se  Nomenclatorul
 Informaţia trebuie să proveniența și tipul de prelucrare arhivistic;
beneficieze de o circulaţie
rapidă, în toate sensurile,  Procedură de sistem
inclusiv în şi din exterior, privind
care să necesite cheltuieli managementul
reduse, prin evitarea documentelor;
3. Organizarea fluxului
paralelismelor, adică a  Procedură de sistem
informațional astfel încât regulile
circulaţiei simultane a privind gestionarea
de accesare/primire/transmitere a
aceloraşi informaţii pe petițiilor și circuitul
informațiilor/ documentelor la
canale diferite sau de mai acestora în cadrul
nivelul compartimentelor și între
multe ori pe acelaşi canal şi entității;
compartimentele entității să fie
a transcrierii inutile de  Procedură de sistem
ușor accesibile și după caz
date. privind accesul liber
securizate.
 Conducerea entităţii la informații de
publice stabileşte metode interes public și
şi căi de comunicare care să circuitul solicitărilor
asigure transmiterea în cadrul entității;
Pag | 98

eficace a datelor,
4. Organizarea și gestionarea site-
informaţiilor şi deciziilor  Site intranet;
lui intranet și paginii web al
necesare desfăşurării  Pagina web;
proceselor organizaţiei,
inclusiv îndeplinirii  Platforma electronică
5. Organizarea unei platforme
obiectivelor de control. sistem informatic de
electronice de gestionare a
 Sistemul de comunicare management al
documentelor într-un mod integrat
trebuie să fie flexibil şi documentelor;
rapid, atât în interiorul 6. Organizarea bazelor de date și  Baze de date și
entităţii publice, cât şi stabilirea modului de utilizare a Regulament de
între aceasta şi mediul acestora. utilizare a acestora;
extern şi să servească
scopurilor utilizatorilor.
 Comunicarea cu părţile
externe trebuie să se
realizeze prin canale de
comunicare stabilite şi
aprobate, cu respectarea
limitelor de
responsabilitate şi a 7. Evaluarea periodică a nevoilor  Analize privind tipul
delegărilor de autoritate, de informații, natura, dimensiunea de informații
stabilite de manager. și sursele de informații necesare necesare
 Conducerea entităţii satisfacerii nevoilor de informare a compartimentului și
publice reevaluează entității entității publice;
sistematic şi periodic
cerinţele de informaţii şi
stabileşte natura,
dimensiunea şi sursele de
informaţii şi date care
corespund satisfacerii
nevoilor de informare a
entităţii.
Pag | 99

Standard 13 – GESTIONAREA DOCUMENTELOR
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 13 GESTIONAREA DOCUMENTELOR
Conducătorul entităţii publice organizează şi administrează procesul de creare, revizuire,
organizare, stocare, utilizare, identificare şi arhivare a documentelor interne şi a celor
provenite din exteriorul organizaţiei, oferind control asupra ciclului complet de viaţă al
acestora şi accesibilitate conducerii şi angajaţilor entităţii, precum şi terţilor abilitaţi.escrierea
Documente/elemente
justificative
 În fiecare entitate publică  Reglementări interne
sunt definite reguli clare şi pentru
1. Asigurarea activităților de
sunt stabilite proceduri cu primirea/expedierea,
registratură, corespondență,
privire la înregistrarea, înregistararea și
arhivare la nivelul
expedierea, redactarea, arhivarea
compartimentului și entității
clasificarea, îndosarierea, corespondenței;
publice.
protejarea şi păstrarea  Procedură operațională
documentelor. sau de sistem, după caz;
 Conducătorul entităţii publice  Organigramă;
organizează un compartiment  Stat de funcții;
distinct pentru primirea,  Fișe de post;
2. Organizarea
înregistrarea şi expedierea  Proceduri operaționale
compartimentelor de
documentelor, iar la nivelul sau de sistem ce
registratură, documente
fiecărui compartiment se ţine, transpun activitățile de
clasificate, arhivă.
în mod obligatoriu, o evidenţă primire/ expediere,
a documentelor primite şi înregistrare și arhivare a
expediate. corespondenței;
 În entitatea publică sunt  Procedură de sistem
3. Implementarea măsurilor
implementate măsuri de privind managementul
de securitate pentru
securitate pentru protejarea documentelor;
protejarea documentelor
documentelor împotriva  Proceduri de sistem sau
împotriva distrugerii,
distrugerii, furtului, pierderii, operaționale de
furtului, pierderii,
incendiului etc. recuperare a
incendiului, etc, la nivelul
 Conducerea entităţii publice documentelor în caz de
compartimentului și entității
asigură condiţiile necesare dezastre: inundații,
publice.
cunoaşterii şi respectării de incendii, cutremure etc;
către angajaţi a 4. Stabilirea regulilor privind
 Reglementări interne
reglementărilor legale privind accesul la informațiile
privind accesul la
accesul la documentele clasificate.
Pag | 100

clasificate şi modul de documente clasificate și
gestionare a acestora. gestionarea acestora;
 În entitatea publică este creat  Lista personalului ce
un sistem de deține certificat ORNISS;
păstrare/arhivare exhaustiv şi  Documente care să
actualizat a documentelor, ateste instruirea
potrivit unor reguli şi persoanelor ce dețin
proceduri stabilite, în vederea certificat ORNISS;
asigurării conservării lor în  Procedura de arhivare a
bune condiţii şi pentru a fi documentelor;
accesibile personalului  Nomenclator arhivistic;
competent în a le utiliza. 5. Organizarea activităților  Decizia de inființare,
de pre-arhivare și arhivare a funcționare a Comisiei
documentelor și asigurarea de arhivare a
spațiului corespunzător. documentelor, dupa caz;
 Acte justificative privind
depunerea documentelor
la arhivă, registru arhivă;
Pag | 101

Standard 14 – RAPORTAREA CONTABILĂ ȘI FINANCIARĂ
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 14 RAPORTAREA CONTABILĂ ȘI FINANCIARĂ
Conducătorul entităţii publice asigură buna desfăşurare a proceselor şi exercitarea formelor de
control intern adecvate, care garantează că datele şi informaţiile aferente utilizate pentru
întocmirea situaţiilor contabile anuale şi a rapoartelor financiare sunt corecte, complete şi
furnizate la timp.
Documente/elemente
justificative
publice este responsabil de
organizarea şi ţinerea la zi
a contabilităţii şi de
prezentarea la termen a 1. Organizarea activităților  Organigramă;
situaţiilor financiare asupra financiar - contabile la nivelul  Stat de funcții;
situaţiei patrimoniului aflat entității publice  ROF;
în administrarea sa, precum
şi a execuţiei bugetare, în
vederea asigurării
exactităţii tuturor
informaţiilor contabile 2. Asigurarea calității informațiilor  Proceduri
aflate sub controlul său. financiar-contabile utilizate, care operaționale privind
 Conducătorul să reflecte în mod real activele și activitățile specifice
compartimentului pasivele entității publice financiar-contabile;
financiar-contabil asigură 3. Organizarea controlului
 Vize CFPP;
calitatea informaţiilor şi financiar preventiv propriu
datelor contabile utilizate 4. Realizarea situațiilor financiare  Situații financiare
la realizarea situaţiilor anuale anuale;
contabile, care reflectă în 5. Elaborarea Raportui anual
mod real activele şi privind monitorizarea
pasivele entităţii publice. performanțelor care să prezinte la  Rapoart anual privind
 Situaţiile financiare anuale nivel de entitate: programele, monitorizarea
sunt însoţite de rapoarte obiectivele, rezultatele performanțelor;
anuale de performanţă în preconizate şi cele obţinute,
care se prezintă pentru indicatorii şi costurile asociate.
Pag | 102

fiecare program
obiectivele, rezultatele
preconizate şi cele  Raport anual al
obţinute, indicatorii şi misiunii Curții de
costurile asociate. Conturi;
 În entitatea publică sunt 6. Remedierea deficiențelor  Rapoarte misiuni
elaborate proceduri şi constatate în urma misiunilor audit public intern;
controale contabile anuale organizate de către Curtea  Plan de implementare
documentate în mod de conturi și auditul public intern a măsurilor dispune
corespunzător, vizând de Curtea de Conturi
corecta aplicare a actelor și Auditul Public
normative din domeniul Intern;
financiar-contabil şi al
controlului intern.
Pag | 103

Standard 15 – EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 15 EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL
Conducătorul entităţii publice instituie o funcţie de evaluare a controlului intern managerial,
elaborând, în acest scop, politici, planuri şi programe.
Conducătorul entităţii publice elaborează, anual, prin asumarea responsabilităţii manageriale,
un raport asupra propriului sistem de control intern managerial.escrierea
Documente/elemente
justificative
1. Înființarea prin Decizie/ordin a  Decizie/ordin de
conducerii entității publice a înființare a Comisiei
publice asigură verificarea
Comisiei de Monitorizare de Monitorizare;
şi evaluarea în mod
continuu a funcţionării 2. Elaborarea și aprobarea  Program anual de
sistemului de control intern Programului anual de dezvoltare a dezvoltare a
managerial şi a sistemului de control intern sistemului de control
componentelor sale, pentru managerial la nivelul entității intern managerial
a identifica la timp publice. aprobat;
slăbiciunile/deficienţele  Minute, decizii,
3. Organizare şedinţe ale Comisiei
controlului intern şi pentru hotărâri ale Comisiei
de monitorizare.
a lua măsuri de de Monitorizare;
corectare/eliminare în  Raportări semestriale
4. Întocmirea Situaţiilor
timp util a acestora. și anuale aprobate,
centralizatoare semestriale și
 Conducerea entităţii privind
anuale privind stadiul de
publice efectuează, cel implementarea
implementării sistemului de
puţin o dată pe an, pe baza sistemului de control
control intern managerial.
unui program/plan de intern managerial;
evaluare şi a unei  Minute, hotărâri ale
documentaţii adecvate, o 5. Monitorizarea implementării
ședințelor Comisiei de
verificare şi autoevaluare a Programului de dezvoltare
Monitorizare
Pag | 104

propriului sistem de control  Solicitare completare
intern managerial, pentru a chestionare de
stabili gradul de autoevaluare;
6. Declanșarea procesului de
conformitate a acestuia cu  Chestionare de
autoevaluare și Completarea
standardele de control autoevaluare a
Chestionarelor de autoevaluare a
intern managerial. stadiului
stadiului implementării sistemului
 Conducătorul entităţii implementării
de control intern managerial de
publice ia măsuri adecvate sistemului de control
către compartimentele entității
şi prompte pentru intern managerial
publice.
remedierea (inclusiv cu
deficienţelor/slăbiciunilor completarea
identificate în procesul de măsurilor adoptate);
autoevaluare a sistemului 7. Elaborarea Situației sintetice a  Situație sintetică a
de control intern rezultatelor autoevaluării la nivelul rezultatelor
managerial. entității publice. autoevaluării;
publice elaborează, anual,
un raport asupra sistemului
de control intern
managerial, ca bază pentru
8. Întocmirea și asumarea de către
un plan de acţiune care să  Raport anual privind
conducătorul entității publice a
conţină zonele vulnerabile implementarea
Raportului anual privind
identificate, instrumentele sistemului de control
implementarea sistemului de
de control necesar a fi intern managerial
control intern managerial la nivelul
implementate, măsuri şi aprobat;
entității.
direcţii de acţiune pentru
creşterea capacităţii
controlului intern
managerial în realizarea
obiectivelor entităţii.
Pag | 105

Standard 16 – AUDITUL INTERN
FIȘĂ DE STANDARD
Standard 16 AUDITUL INTERN
Entitatea publică înfiinţează sau are acces la o capacitate de audit competentă, care are în
structura sa auditori competenţi, a căror activitate se desfăşoară, de regulă, conform unor
programe bazate pe evaluarea riscurilor.escrierea
Documente/elemente
justificative
1. Asigurarea funcționării
 Auditul intern asigură  Organigramă;
compartimentului de audit public
evaluarea independentă şi  Stat de funcții;
intern.
obiectivă a sistemului de
2. Dimensionarea
control intern managerial al
compartimentului de audit public
intern în funcție de complexitatea  Stat de funcții;
 Domeniul activităţii de
activităților și mărimea entității
audit intern trebuie să
publice .
permită obţinerea unei
asigurări cu privire la 3. Încadrarea compartimentului de
procesul de management al audit public intern cu personal  Fișe de post;
riscurilor, de control şi de adecvat.
conducere (guvernanţă).
 Compartimentul de audit 4. Asigurarea formării profesionale
 Cursuri de formare
public intern este permanente a personalului
profesională
dimensionat pe baza compartimentului de audit public
aprobate;
volumului de activitate şi a intern.
mărimii riscurilor asociate,
astfel încât să asigure  Plan anual de audit
auditarea activităţilor 5. Elaborarea Planului anual de intern aprobat de
cuprinse în sfera auditului audit intern. conducătorul entității
public intern. publice;
 Atribuţiile conducătorului  Rapoartele structurii
6. Realizarea misiunilor de audit
compartimentului de audit de audit întocmite la
planificate inclusiv în domeniul
intern trebuie asumate prin sfârșitul misiunilor de
controlului intern managerial
audit;
Pag | 106

semnătură de către un
responsabil.  Rapoartele structurii
7. Realizarea de misiuni de audit
 Auditorii interni din cadrul de audit întocmite la
neplanificate (ad-hoc) solicitate de
compartimentului de audit sfârșitul misiunilor de
conducerea entității publice.
public intern trebuie să audit;
posede competenţele
profesionale necesare 8. Întocmirea Raportului anual de
pentru realizarea  Raport anual de
activitate al compartimentului de
activităţilor cuprinse în activitate;
audit public intern.
sfera auditului public
intern. 9. Aprobarea raportului anual de
 Auditorii interni trebuie să activitate al compartimentului de  Raport anual de
îşi îmbunătăţească audit public intern de către activitate aprobat;
cunoştinţele, abilităţile şi conducătorul entității publice.
valorile în cadrul formării  Măsurile dispuse de
10. Dispunerea de către
profesionale continue şi să către conducerea
conducerea entității publice a
asigure compatibilitatea entității publice de
măsurilor necesare eliminării
pregătirii cu tipul şi natura preluare a
punctelor slabe constatate în
misiunilor de audit intern recomandărilor
misiunile de auditare.
care trebuie realizate. auditului;
 Auditorul intern finalizează
acţiunile sale prin rapoarte
de audit, în care enunţă
punctele slabe identificate
în sistem şi formulează
recomandări pentru 11. Consiliere de către
eliminarea acestora. compartimentul de audit public
 Minute ale ședințelor
 Conducătorul entităţii intern, tuturor compartimentelor,
de consiliere;
publice dispune măsurile pe aspecte de control intern
necesare, având în vedere managerial.
recomandările din
rapoartele de audit intern,
în scopul eliminării
punctelor slabe constatate
de misiunile de auditare.
Pag | 107

CAPITOLUL 4 – EVALUAREA ȘI RAPORTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN
MANAGERIAL
4.1 Evaluarea sistemului de control intern managerial
Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul entității publice se

realizează continuu în vederea:
a) monitorizării stadiului și evoluției implementării și dezvoltării acestuia, în cadrul
entității publice;
b) identificării disfuncționalităților și deficiențelor care pot afecta realizarea
obiectivelor generale și specifice;
c) monitorizării și impactului implementării măsurilor de control.
Evaluarea sistemului de control intern managerial se efectuează pe fiecare element
cheie, însă într-un mod integrat.
 Mediul de control - etică și integritate; atribuții, funcții, sarcini; competența,
performanță; structura organizatorică;
 Performanțe și managementul riscurilor - obiective; planificarea; monitorizarea
performanțelor; managementul riscului;
 Activități de control - proceduri; supravegherea; continuitatea activității;
 Informarea și comunicarea – informarea și comunicarea, gestionarea
documentelor; raportarea contabilă și financiară;
 Evaluare și audit - evaluarea sistemului de control intern managerial; auditul
intern.
Evaluarea sistemului de control intern managerial
se realizează pe două paliere:
 la nivelul compartimentului, de către
conducătorul compartimentului, acestă
evaluare fiind cunoscută ca autoevaluarea
stadiului implementării sistemului de
control intern managerial la nivelul
compartimentului;
 la nivelul entității publice, atribuție în
sarcina conducătorului entității;
Pag | 108

4.1.1 Autoevaluarea stadiului implementarii sistemului de control intern
managerial la nivelul compartimentului
Autoevaluarea stadiului implementarii sistemului de control intern managerial la

nivelul compartimentului se realizează în primul rând pentru a vedea modul cum și cât
sunt implementate principiile de control intern20 respectiv standardele de control
intern managerial21 la nivelul compartimentului iar în al doilea rând pentru a furniza
conducătorului acestuia asigurări rezonabile că obiectivele specifice sunt îndeplinite în
condiții de economicitate, eficacitate, eficiență.
Autoevaluarea reprezintă un instrument de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial prin conștientizarea conducătorilor compartimentelor privind importanța
controlului intern.
Autoevaluarea la nivelul compartimentului trebuie să fie obiectivă și să nu birocratizeze
procesul de implementare a sistemului de control intern managerial, de aceea
autoevaluarea se realizează prin Chestionarul de autoevaluare a stadiului de
implementare a standardelor de control intern managerial, instrument tipizat prin
Anexa nr. 4.1 din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015, conform
modelului de mai jos.
La nivelul
Criterii generale de evaluare a Răspuns și explicații compartimentului
stadiului implementării standardul este:
standardului Explicații asociate
Da / Nu I / PI / NI
răspunsului
1 2 3 4
Conform Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.400/2015, Anexa nr.4.1, un

standard aplicabil la nivelul compartimentului se consideră a fi:
 Implementat (I), atunci când, la fiecare dintre criteriile generale de evaluare
aferente standardului s-a răspuns cu "DA";
 Parţial implementat (PI), atunci când la cel puţin unul dintre criteriile generale de
evaluare aferente standardului s-a răspuns cu "NU";
 Neimplementat (NI), atunci când la fiecare dintre criteriile generale de evaluare
aferente standardului s-a răspuns cu "NU".
20
Internal Control — Integrated Framework, Executive Summary, COSO may 2013.
21
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.400/2015.
Pag | 109

Criteriile generale de evaluare pot fi completate prin includerea și altor criterii
specifice proprii compartimentului sau entității publice, de către Comisia de
Monitorizare, dacă se constată că cerințele cadru specifice din Anexa nr.4.1. nu
acoperă în totalitate aria de lucru a compartimentului/entității.
În final, o autoevaluare obiectivă trebuie să consemneze gradul de implementare a
standardelor de control intern managerial printr-un calificativ clar și neinterpretabil.
De aceea, răspunsul pentru fiecare cerință specifică a unui standard este însoțită de un
răspuns „Da” sau „Nu”, cu explicații asociate răspunsurilor și detalierea cu documente
justificative.
Pe baza chestionarului de autoevaluare, fiecare conducător de compartiment
analizează rezultatele obținute și evaluează stadiul implementării standardelor de
control intern managerial pentru a identifica deficiențele și a stabili măsurile viitoare
necesare implementării standardelor.
În cazul criteriilor generale de evaluare aferente standardelor neaplicabile unui anumit
compartiment, în coloana 2 se precizează "Neaplicabil" în dreptul fiecărui criteriu
general de evaluare al acelui standard, prin acronimul "NA", şi se motivează în
coloana 3 "Explicaţie asociată răspunsului".
La nivelul unui compartiment pot fi considerate neaplicabile numai standardul 14
"Raportarea contabilă şi financiară" şi standardul 16 "Auditul intern", cu respectarea
condiţiei ca la nivelul entităţii toate standardele să fie aplicabile.
Procesul de autoevaluare se realizează la finele anului, chestionarul fiind avizat de
către conducătorul compartimentului și ulterior transmis secretarului Comisiei de
Monitorizare pentru centralizarea tuturor chestionarelor de autoevaluare la nivelul
1. Chestionarul de autoevaluare trebuie să includă în mod obligatoriu, la final,

„Concluzii cu privire la stadiul implementării standardelor de control intern
managerial” și în special „Măsuri de adoptat” pentru cerințele specifice care nu sunt
îndeplinite!
2. „Măsurile de adoptat” contribuie la elaborarea Programului de Dezvoltare al
sistemului de control intern managerial.
Pag | 110

4.1.2 Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern
managerial la nivelul entității publice
Conducătorul entității publice efectuează, cel puțin o dată pe an, autoevaluarea

sistemului de control intern managerial la nivelul entității publice în vederea stabilirii
gradului de conformitate a acestuia și elaborează un raport asupra sistemului de control
intern managerial.
Autoevaluarea stadiului implementarii și dezvoltării sistemului de control intern
managerial la nivelul entității publice presupune parcurgerea următoarelor etape:
 Dispunerea de către conducătorul entității publice, prin act de decizie internă, a
programării şi efectuării de către conducătorii de compartimente aflaţi în subordine
a operaţiunii de autoevaluare a sistemului de control intern managerial;
 Convocarea unei reuniuni a structurii cu atribuții de monitorizare, coordonare și
îndrumare metodologică privind sistemul propriu de control intern managerial,
denumită în continuare Comisia de monitorizare, constituită prin act de decizie
internă a conducătorului entității publice, având ca obiect stabilirea măsurilor de
organizare și realizare a operațiunii de autoevaluare;
 Completarea de către fiecare compartiment din organigrama entității publice, pe
baza principiului adevărului, a "Chestionarului de autoevaluare a stadiului de
implementare a standardelor de control intern managerial", prevăzut în anexa nr.
4.1 și asumarea de către conducătorul de compartiment a realității datelor,
informațiilor și constatărilor înscrise în acesta;
 Întocmirea de către Comisia de Monitorizare a Situației sintetice a rezultatelor
autoevaluării, prevăzută în Anexa nr. 4.2 din Ordinul Secretarului General al
Guvernului nr. 400/2015, prin centralizarea informațiilor din chestionarele de
autoevaluare, semnate și transmise de către conducătorii de compartimente;
 Aprecierea gradului de conformitate a sistemului propriu de control intern
managerial cu standardele de control intern managerial, în raport cu numărul de
standarde implementate, care se realizează astfel:
 sistemul este „Conform” dacă sunt implementate toate cele 16 standarde;
 sistemul este „Parțial conform” dacă sunt implementate între 9 si 15 standarde;
 sistemul este „Neconform” dacă sunt implementate mai puțin de 9 standarde.
Fiecare entitate publică stabilește măsurile care trebuie adoptate, în cazul în care
sistemul de control intern managerial este parțial conform sau neconform. Măsurile
aferente standardelor parțial implementate sau neimplementate trebuie preluate în
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial.
Pag | 111

4.1.3 Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul entităților
publice centrale, ordonatori principali de credite
Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale (DCIMRI), din cadrul

Secretariatului General al Guvernului, desfăşoară activităţi de verificare şi îndrumare
metodologică a procesului de implementare şi dezvoltare a sistemului de control
intern managerial din cadrul entităţilor publice.
Entităţile publice, în procesul de implementare şi dezvoltare a sistemului de control
intern managerial, în conformitate cu prevederile Ordinul Secretarului General al
Guvernului nr. 400/2015, cu modificările și completările ulterioare, pot parcurge o
serie de etape conform standardelor de control intern managerial, etape ce sunt
evaluate pe parcursul derulării misiunilor de verificare şi îndrumare metodologică, în
conformitate cu Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016, după cum
urmează:
Pag | 112

• Stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale entităţii publice prin
ETAPA 1 elaborarea Listei obiectivelor generale şi specifice;
• Stabilirea activităţilor şi acţiunilor/operaţiilor pentru realizarea

ETAPA 2 obiectivelor specifice prin elaborarea Listei obiectivelor şi activităţilor;
• Ataşarea riscurilor la acţiunile şi activităţile din cadrul obiectivelor prin

ETAPA 3 elaborarea Listei obiectivelor, activităţilor şi riscurilor;
• Elaborarea registrelor de riscuri pe compartimente și la nivelul entităţii;

ETAPA 4 informare privind procesul de gestionare a riscurilor;
• Stabilirea modalităţilor de dezvoltare a sistemului de control intern

ETAPA 5 managerial prin elaborarea listei obiectivelor, activităţilor şi procedurilor
• Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaţii, a proceselor şi a

ETAPA 6 modului de comunicare între structurile entităţii şi alte entităţi;
• Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfăşurării activităţilor din

ETAPA7 structura obiectivelor;
• Autoevaluarea realizării obiectivelor generale şi a celor specifice şi

ETAPA 8 îmbunătăţirea sistemului de control intern managerial;
• Elaborarea procedurilor pe procese sau activităţi, pe baza modelului de

ETAPA 9 procedură din OSGG nr. 400/2015;
• Programul de pregătire profesională a personalului pentru

ETAPA 10 implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
Activitatea de verificare şi îndrumare metodologică a personalului care exercită

atribuţii în acest domeniu are drept scop evaluarea implementării şi dezvoltării
sistemului de control intern managerial în cadrul entităţilor publice, prin:
a) determinarea entităţilor publice verificate să îşi însuşească şi să respecte
normele legale şi buna practică în domeniul sistemului de control intern
managerial;
b) evidenţierea şi aducerea la cunoştinţa entităţii publice verificate a neregulilor,
deficienţelor şi disfuncţionalităţilor, care au condus la nerespectarea
reglementărilor legale în domeniul sistemului de control intern managerial şi a
consecinţelor produse de acestea;
c) cunoaşterea dinamicii şi a gradului de repetabilitate a neregulilor, deficienţelor
şi disfuncţionalităţilor în vederea stabilirii periodicităţii verificărilor;
Pag | 113

d) propunerea recomandărilor adecvate în vederea corectării neregulilor,
deficienţelor şi disfuncţionalităţilor în evaluarea impactului şi a eficienţei
recomandărilor luate anterior;
e) conştientizarea entităţii publice verificate asupra riscurilor privind
nerespectarea prevederilor legale aplicabile propriei sale activităţi, dar şi a
avantajelor posibile rezultate prin conformitatea cu cadrul de reglementare în
domeniu.
4.2 Raportarea SCIM
4.2.1 Situații centralizatoare semestriale și anuale privind stadiul implementării și

dezvoltării sistemului de control intern managerial
Situația centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de

control intern managerial, cap.I se transmite semestrial pănă la data de 25 a lunii
următoare fiecărui semestru încheiat.
Pag | 114

Cap.I Informații generale
din care, aferent:
Nr. Total Entităţilor

Specificaţii Obs
crt. (număr) Aparatului publice
propriu subordonate/
în coordonare
0 1 2 3 4 5
1. Entităţi publice subordonate/în x x
coordonare
2. Entităţi publice în care s-a constituit
Comisia de monitorizare
3. Entităţi publice în care s-a elaborat şi
aprobat Programul de dezvoltare
4. Entităţi publice care şi-au stabilit
obiectivele generale
5. Obiective generale stabilite de către
entităţile publice de la pct. 4
6. Entităţi publice care şi-au inventariat
activităţile procedurabile
7. Activităţi procedurabile inventariate de
către entităţile publice de la pct. 6
8. Entităţi publice care au elaborat
proceduri
9. Proceduri elaborate de către entităţile
publice de la pct. 8
Entităţi publice care au elaborat
10. indicatori de performanţă sau de rezultat
asociaţi activităţilor şi obiectivelor
specifice
Indicatori de performanţă sau de rezultat
11. asociaţi activităţilor şi obiectivelor
specifice de către entităţile publice de
la pct. 10
Entităţi publice care au identificat,
12.
analizat şi gestionat riscuri
13. Riscuri înregistrate în Registrul de riscuri
de către entităţile publice de la pct. 12
 în coloana 1 sunt prezentate 13 specificaţii privind procesul de

implementare a sistemului de control intern managerial din entităţile
publice;
 în coloanele 2, 3 şi 4 se înscriu date cumulative corespunzătoare stării
reale/mărimii indicatorilor specificaţi în coloana 1 pe rândurile 1-13 la data
situaţiei centralizatoare, respectiv 30 iunie sau 31 decembrie;
Pag | 115

 numărul total de entităţi publice subordonate/în coordonare, care se
înscrie pe rândul 1 coloana 2, cuprinde:
 entităţile subordonate ordonatorului principal de credite, conduse de
ordonatori secundari sau, după caz, terţiari de credite, precum şi entităţile
din subordinea ordonatorilor secundari de credite;
 entităţile publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite;
 entităţile publice subordonate/în coordonare, care se înscriu pe rândurile
2, 3, 4, 6, 8, 10, 12 coloana 4, se referă la:
 entităţile subordonate ordonatorului principal de credite, conduse de
ordonatori secundari sau, după caz, terţiari de credite, precum şi entităţile
din subordinea ordonatorilor secundari de credite;
 entităţile publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite;
 în coloana 5 se înscriu precizări şi completări cu privire la specificaţiile
corespunzătoare
Stadiul implementării standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor
autoevaluării la data de 31 decembrie 20... cap. II se transmite anual, până la data de
20 februarie a anului următor pentru anul precedent.
Pag | 116

Cap.II Autoevaluarea anuală
Numărul de
entităţi
din care
publice care
Denumirea standardului de Obs.
raportează
control
Entităţi publice
I PI NI Aparat propriu subordonate/
în coordonare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
I. Mediul de control
Standardul 1 - Etica şi integritatea
Standardul 2 - Atribuţii, funcţii,
sarcini
Standardul 3 - Competenţa,
performanţa
Standardul 4 - Structura
organizatorică
II. Performanţe şi managementul riscului
Standardul 5 - Obiective
Standardul 6 - Planificarea I implementat
Standardul 7 - Monitorizarea
PI parţial implementat
performanţelor
Standardul 8 - Managementul riscului NI neimplementat
III. Activităţi de control
Standardul 9 - Proceduri
Standardul 10 - Supravegherea
Standardul 11 - Continuitatea
activităţii
IV. Informarea şi comunicarea
Standardul 12 - Informarea şi
comunicarea
Standardul 13 - Gestionarea
documentelor
Standardul 14 - Raportarea contabilă
şi financiară
V. Evaluare şi audit
Standardul 15 - Evaluarea sistemului
de control intern managerial
Standardul 16 - Auditul intern
Pag | 117

Coloanele 8-10 se completează de ordonatorul principal de credite, prin
cumularea informaţiilor conţinute în coloana 6 din Anexa nr. 4.2 la Instrucţiunile
din OSGG nr. 400/2015, "Situaţia sintetică a rezultatelor autoevaluării".
Aceste informaţii sunt transmise de entităţile publice direct subordonate ordonatorului

principal de credite, conduse de ordonatori secundari (care transmit inclusiv pentru
entităţile aflate în subordine) sau, după caz, terţiari de credite, precum şi de entităţile
publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite.
4.2.2 Raport anual al entității publice asupra stadiului implementării SCIM
Raportul constituie forma oficială de asumare a responsabilităţii manageriale de către

conducătorul entităţii publice cu privire la sistemul de control intern managerial şi este
documentul prin care entităţile publice în care se exercită funcţia de ordonator
principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al
bugetului oricărui fond special furnizează Secretariatului General al Guvernului
informaţiile necesare elaborării raportului prevăzut de lege, care se prezintă
Guvernului.
Raportul cuprinde declaraţii ale conducătorului entităţii publice cu privire la sistemul
de control intern managerial al entităţii, existent la data închiderii exerciţiului
financiar.
Declaraţiile formulate de conducătorul entităţii publice se întemeiază pe datele,
informaţiile şi constatările rezultate din operaţiunea de autoevaluare a stării sistemului
de control intern managerial, controalele ex-post, rapoartele de audit intern, precum
şi din recomandările rezultate din rapoartele de audit extern.
În vederea elaborării raportului, conducătorul entităţii publice dispune programarea şi
efectuarea de către conducătorii de compartimente aflaţi în subordine a operaţiunii de
autoevaluare a sistemului de control intern managerial.
Pentru pregătirea autoevaluării, conducătorul entităţii publice se recomandă să recurgă
la capacitatea de consiliere a compartimentului de audit intern, dar şi a altor structuri
cu rol de îndrumare metodologică a implementării sistemului de control intern
managerial.
Entitatea publică are obligaţia să elaboreze şi să păstreze pe o perioadă de cel puţin 5
ani documentaţia relevantă cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului de
control intern managerial propriu şi pe cea referitoare la operaţiunea de autoevaluare
a acestuia.
Pag | 118

Formatul de raport cuprinde declaraţiile minimal obligatorii pe care trebuie să le
formuleze conducătorul entităţii publice.
Conducătorul entităţii publice poate include în raport şi alte informaţii referitoare la
anumite elemente ale sistemului de control intern managerial propriu, cum ar fi:
a) informaţii şi constatări care să permită formularea unor aprecieri în legătură cu
eficacitatea sistemului în exerciţiul financiar următor;
b) prezentarea unor elemente considerate relevante din programul şi activitatea
compartimentului de audit intern;
c) stadiul implementării măsurilor/acţiunilor/etapelor prevăzute în programul de
dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
d) formularea unor rezerve privind eficacitatea sistemului de control intern
managerial, prin menţionarea uneia sau mai multor slăbiciuni semnificative ale
sistemului, existente la data închiderii exerciţiului financiar, caz în care este
obligatorie prezentarea măsurilor destinate înlăturării acestora, precum şi
termenele de realizare aferente;
e) analiza raportului cost/beneficiu la stabilirea şi aplicarea măsurilor de control
intern managerial.
Raportul asupra sistemului de control intern managerial se aprobă prin semnarea
acestuia de către titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei
competenţe delegate în condiţiile legii, în conformitate cu principiul responsabilităţii
manageriale.
Au obligaţia de a prezenta Secretariatului General al Guvernului - Direcţia de control
intern managerial şi relaţii interinstituţionale rapoarte anuale, întocmite conform
prezentelor instrucţiuni, numai conducătorii entităţilor publice în care se exercită
funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor
sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special.
Pag | 119

4.2.3 Raportarea stadiului implementării sistemelor de control intern managerial
la nivelul instituţiilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de
credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului
oricărui fond special
Secretariatul General al Guvernului, prin Direcția Control Intern Managerial și Relații

Interinstituționale, elaborează şi prezintă Guvernului până la sfârşitul semestrului I al
anului curent, pentru anul precedent, un Raport privind stadiul implementării
sistemelor de control intern managerial la nivelul instituţiilor publice.
 Scopul Raportului privind controlul intern managerial este de a prezenta
Guvernului stadiul implementării şi dezvoltării sistemelor de control intern
managerial, precum și evoluția acestora la nivelul entităților publice la care se
exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al
bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului oricărui fond special şi al
entităţilor publice aflate în subordonarea sau coordonarea acestora.
 Raportul se realizează pe baza raportărilor semestriale și anuale ale instituțiilor
publice centrale, prin analize, comparații și interpretarea datelor, în
conformitate cu prevederile OSGG nr. 400/2015, cu modificările şi completările
ulterioare.
 Raportul privind controlul intern managerial reflectă o imagine a modului în care
standardele de control intern managerial, prevăzute în Ordinul Secretarului
General al Guvernului nr. 400/2015, cu modificările şi completările ulterioare,
au fost implementate la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului
de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetului oricărui fond
special, prin efectuarea unei analize asupra fiecărui standard de control intern
managerial prin evidențierea aspectelor relevante.
 Raportul prezintă propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii entităţilor publice
în domeniul sistemelor de control intern managerial.
Pag | 120

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma misiunilor de verificare și îndrumare metodogică realizate de Direcția Control

Intern Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al
Guvernului, a precizărilor legislației în domeniu, precum și raportărilor pe anul 2016
realizate de 50 entități publice centrale ordonatori principali de credite, având în
subordonare 2040 de entități, se desprind câteva concluzii și recomandări foarte
importante.
5.1 Concluzii
 Sistemul de control intern managerial, ca și concept, nu este asimilat pe deplin

în cultura organizațională a entităților publice și nu există o conștientizare a
beneficiilor acestuia;
 Doar 24% dintre entitățile publice centrale ordonatori principali de credite au
un sistem de control intern managerial conform cu standardele de control intern
managerial;
 Controlul intern managerial este în responsabilitatea conducătorului entității
publice;
 Sistemul de control intern managerial trebuie să fie proiectat și adaptat,
conform legislației în domeniu, dimensiunii și complexității entității publice;
 Persoanele implicate în procesul de implementare și dezvoltare a sistemului de
control intern managerial trebuie să înțeleagă în mod clar și detaliat
responsabilitățile ce le revin;
 Implementarea controlului intern managerial este percepută ca o activitate
suplimentară față de atribuțiile specifice postului;
 Stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial în
cadrul unei entități publice se bazează pe existența de documente justificative
ce consemnează dovezi clare ale stadiului sistemului;
 Nu există o corelare între obiectivele specifice stabilite la nivelul
compartimentului, indicatorii de performantă asociați realizării obiectivelor, un
sistem de monitorizare a rezultatelor activităților desfăsurate pentru atingerea
obiectivelor și rapoartele de evaluare ale performanțelor individuale elaborate
anual pentru personal;
 Evaluarea obiectivă a stadiului sistemului de control intern managerial atât la
nivelul compartimentului cât și la nivelul entității publice (inclusiv a celor
Pag | 121

subordonate sau aflate în coordonare) este foarte importantă întrucât implică
luarea de măsuri concrete transpuse în Programul de dezvoltare a sistemului de
control intern managerial; identificarea în urma evaluarii a unor eventuale
neconformități poate conduce la asumarea de noi obiective specifice la nivelul
compartimentelor sau obiective generale;
 O problemă permanentă identificată la nivelul entităților publice este lipsa
resurselor umane calificate, dar și fluctuația de personal, care, uneori creează
deficiențe în procesul de implementare și dezvoltare a sistemului de control
intern managerial;
 Modificările frecvente în structura organizatorică a entităților publice
îngreunează procesul de implementare și dezvoltare a sistemului de control
intern managerial.
5.2 Recomandări
 Nu se recomandă încredinţarea unor entități terţe realizarea activităţilor

privind implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial al
entităţii publice;
 Este imperios necesar realizarea de cursuri de pregătire profesională în
domeniul controlului intern managerial, atât pentru personalul de conducere cât
și personalul de execuție și nu doar elaborarea de programe de perfecționare
profesională;
 Introducerea atribuțiilor referitoare la implementarea şi dezvoltarea sistemului
de control intern managerial în cadrul entităţii publice în fișele de post atât ale
personalului de conducere cât și cel de execuție, ceea ce conduce la
conștientizarea personalului privind transpunerea activităților desfășurate
într-un cadru formalizat;
 Parcurgerea în mod cronologic și succesiv a etapelor aferente procesului de
implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
 Utilizarea fișelor de standarde prezentate în acest manual, care au drept scop
simplificarea procesului de implementare și dezvoltare a sistemului de control
intern managerial;
 Adaptarea măsurilor în funcție de stadiul sistemului de control intern
managerial respectiv faza de implementare sau faza de dezvoltare;
 Evaluarea obiectivă și periodică a stadiului implementării sistemului de control
intern managerial atât la nivelul compartimentului, prin intermediul
Pag | 122

Chestionarului de autoevaluare, cât și la nivelul entității publice pe baza
Situației sintetice a rezultatelor autoevaluării;
 Operațiunea de autoevaluare la nivelul compartimentelor nu trebuie să se
realizeze pe răspunsuri subiective și explicații asociate criteriilor generale de
evaluare, care să conducă la o supraevaluare a stadiului implementării
standardelor de control intern managerial;
 Costurile aplicării sistemului de control intern managerial trebuie să fie
inferioare beneficiilor rezultate din acesta;
 Solicitare către Direcția de Control Intern Managerial din cadrul Secretariatului
General al Guvernului, de îndrumare metodologică în vederea implementării și
dezvoltării sistemului de control intern managerial;
 Studierea Metodologiei de Management al Riscurilor și Ghidului de realizare
a procedurilor de sistem și procedurilor operaționale, documente elaborate
de Secretariatul General al Guvernului în vederea consolidării implementării
standardelor de control intern managerial la nivel central şi local elaborate
în cadrul proiectului SIPOCA 34.
Pag | 123

CAPITOLUL 6 – MACHETE
Machete prezentate în acest capitol sunt orientative, acestea putând fi completate și

modificate în funcție de specificul și dimensiunea entității publice care implementează
sistemul de control intern managerial.
DOCUMENTE CU CARACTER ADMINISTRATIV
DECIZIA DE CONSTITUIRE A COMISIEI DE MONITORIZARE SAU DUPĂ CAZ, ORDIN DE

MINISTRU, ACT ADMINISTRATIV DE DECIZIE, ETC;
Administrația Publică Centrală (APC)
(Antetul entității publice și/sau alte elemente de identitate vizuală, după caz)
ORDINUL22
nr. ... / ...……17.08.2015…………………
privind aprobarea componenței Comisiei de Monitorizare
și a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei de Monitorizare
respectiv a Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de monitorizare23
Având în vedere Decretul Preşedintelui României24 nr. ... / .... pentru numirea
Guvernului României,
Ținând cont de prevederile Ordinului Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015
pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu
modificările și completările ulterioare,
Luând în considerare referatul cu nr. ... din ... de aprobare a Ordinului privind
componența Comisiei de Monitorizare și a Regulamentului de organizare și funcționare
a Comisiei de Monitorizare și a Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare,
22
Modelul de mecanism de implementare a sistemului de control intern managerial propus se aplică la nivelul
ministerelor sau altor instituții centrale; în cazul acestora din urmă se personalizează cu funcțiile specifice.
23 Conducătorul entității publice poate decide implementarea sistemului de control intern managerial și cu
ajutorul Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare, în funcție de mărimea și specificul entității publice
24 Se precizează denumirea actului normativ de constituire a Guvernului.
Pag | 124

Potrivit art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern
managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările
ulterioare,
În temeiul art. ... alin. ... din Hotărârea Guvernului25 nr. ... /... privind organizarea şi
funcţionarea [se precizează denumirea entității publice],
[Funcția decidentului - ex: Ministru, Președinte, Inspector, etc...]

[se precizează denumirea entității publice] emite prezentul
ORDIN:
Art. 1
(1) Cu data prezentului Ordin se aprobă omponența Comisiei de Monitorizare, prevăzută
în Anexa nr. 1.
(2) Cu data prezentului ordin se aprobă Regulamentul privind organizarea și
funcționarea Comisiei de Monitorizare și a Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de
Monitorizare, prevăzut la Anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2 – Compartimentul de Resurse Umane va comunica prezentul ordin secretarilor de
stat, secretarului general, secretarilor generali adjuncți, precum și conducătorilor
structurilor din cadrul [se precizează denumirea entității publice], care vor duce la
îndeplinire prevederile acestuia.
[Funcția decidentului],
[se menționează denumirea entității publice]
[Nume, Prenume decident]
25
Se personalizează cu actul normativ de organizare și functionare a entității publice și alineatele ce dau
conducătorului dreptul de a emite ordine/decizii.
Pag | 125

ANEXA nr. 1
La Ordinul … [se precizează funcția și denumirea entității publice]
nr. ... [se precizează numărul ordinului] / din ... [se precizează data]
I. Componența Comisiei de Monitorizare26
1. Președinte: Conducătorul [se precizează funcția și denumirea entității

publice] sau un alt demnitar /ori înalt funcționar public desemnat în acest sens;
2. Membri titulari: în conformitate cu organigrama entității publice, conducătorii
direcției generale și (acolo unde nu există direcție generală) ai direcțiilor sau
serviciilor, cu excepția celor menționați la punctul 5;
3. Membri supleanți: persoane cu funcții de conducere sau manageri publici,
desemnați de către membrii titulari printr-o adresă către Secretarul /
Secretariatul Comisiei de Monitorizare, pentru a-I înlocui în caz de absență;
4. Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare, constituit la nivelul
compartimentului … [se va specifica denumirea acestuia];
5. Invitați permanenți:27 conducătorul Compartimentului de Audit Public Intern,
conducătorul Compartimentului Corp Control sau o persoană la nivel de
conducere, desemnată de aceștia;
6. Pot avea caracter de invitați și reprezentanții structurilor aflate în
subordinea/coordonare sub autoritatea entității publice.
ANEXA nr. 2
La Ordinul … [se precizează funcția și denumirea entității publice]
nr. ... [se precizează numărul ordinului] / din ... [se precizează data]
Vezi Cap. 2.7.1. Mecanisme la nivel central.
26
Componența Comisiei de Monitorizare este decisă de conducătorul entității publice în funcție de mărimea și
specificul acesteia.
27 Participarea este decisă de către conducătorul entității publice.
Pag | 126

Administrația Publică Locală (APL)
La nivelul administrației publice locale (abreviată APL), conducătorii entităților publice
emit Dispoziții privind constituirea Comisiei de Monitorizare, cu atribuții în
implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
Un model28 de constituire a Comisiei de Monitorizare este prezentat mai jos:
România
Județul ... [se precizează denumirea județului din care face parte entitatea publică]
Municipiul / Orașul / Comuna ... [se precizează denumirea Municipiului / Orașului /
Comunei din care face parte entitatea publică]
Primar ... [se precizează numele și prenumele]
DISPOZIŢIE
privind constituirea Comisiei de Monitorizare responsabilă cu
implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial 29
Primarul Municipiului / Orașului / Comunei ... [se precizează denumirea

Municipiului / Orașului / Comunei], Domnul / Doamna ... [se precizează numele și
prenumele],
În baza art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul
intern/managerial şi controlul financiar preventiv, cu modificările și completările
ulterioare,
Având în vedere prevederile art. 3 și ale art. 5 din Ordinul nr. 400/2015 pentru
aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările
și completările ulterioare,
Conform prevederilor art. 68 din Legea 215/2001, privind administraţia publică
locală, cu modificările și completările ulterioare,
28
Modelul privind constituirea Comisiei de Monitorizare este orientativ și poate fi adaptat specificului entității
publice de la nivel local.
29 Comisia de Monitorizare, responsabilă cu implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial
poate să aibă inclusiv atribuții privind managementul riscului, întrucât standardul 8 – Managementul riscului este
parte integrantă din sistemul de control intern managerial. Prin urmare, la entitățile publice unde se consideră
necesar, în funcție de specificul și dimensiunile acestora, pentru o simplificare a procesului de implementare a SCIM,
se poate constitui o singură Comisie, care să includă toate atribuțiile aferente sistemului de control intern
managerial, asigurându-se astfel o abordare integrată a standardelor de management.
Pag | 127

DISPUNE:
Art. 1 - Începând cu data prezentei dispoziții, la nivelul Primăriei Municipiului /

Orașului / Comunei ... [se precizează denumirea Municipiului / Orașului / Comunei],
se constituie Comisia de Monitorizare, responsabilă cu implementarea și dezvoltarea
sistemului de control intern managerial, denumită în continuare Comisia. Componența
Comisiei este prevăzută în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta
dispoziție.
Art. 2 - Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei este prevăzut în Anexa
nr. 2, care face parte integrantă din prezenta dispoziție.
Art. 3 - (1) Comisia, prin intermediul Secretarului / Secretariatului, va colabora în mod
constant cu persoanele desemnate din cadrul direcţiilor, serviciilor, compartimentelor
şi structurilor din subordinea Primăriei Municipiului / Orașului / Comunei [se precizează
denumirea Municipiului / Orașului / Comunei din care face parte entitatea publică],
responsabile cu îndeplinirea, diseminarea şi monitorizarea deciziilor Comisiei pentru
exercitarea atribuţiilor sale.
(2) La solicitarea Comisiei, la şedinţele sale, pot participa şi alţi reprezentanţi ai
Primăriei Municipiului / Orașului / Comunei … [se precizează denumirea Municipiului /
Orașului / Comunei din care face parte entitatea publică] şi ai structurilor subordonate
precum și alte persoane a căror prezenţă este necesară pentru analiza aspectelor aflate
pe ordinea de zi a şedinţei.
(3) Auditorii30 angajați în cadrul instituției au calitatea de invitaţi în cadrul şedinţelor
Comisiei, fără a avea însă drept de vot în cadrul acestora, ca restul membrilor Comisiei
de Monitorizare.
(4) Deciziile Comisiei aprobate de către conducerea primăriei și aduse la cunoștință,
constituie sarcini de serviciu pentru conducătorii şi coordonatorii direcţiilor, serviciilor,
compartimentelor şi structurilor din subordinea Primăriei Municipiului / Orașului /
Comunei ... [se precizează denumirea Municipiului / Orașului / Comunei din care face
parte entitatea publică].
Art. 4 - Secretarul / Secretariatul Comisiei va asigura sprijinul necesar întocmirii la
termen și comunicării tuturor actelor specifice activității Comisiei.
30
Participarea în calitate de invitați a auditorilor este decisă de conducătorul entității publice, luându-se în
considerare prevederile normative în vigoare.
Pag | 128

Art. 5 - Începând cu data prezentei dispoziții, la nivelul Primăriei Municipiului /
Orașului / Comunei ... [se precizează denumirea Municipiului / Orașului / Comunei din
care face parte entitatea publică], în atribuțiile Comisiei sunt incluse și cele aferente
Echipei de Gestionare a Riscurilor.
Art. 6 - Ducerea la indeplinire a prezentei dispoziții se încredințează conducerii și
tuturor membrilor Comisiei mai sus mentionate, iar comunicarea către aceste persoane
se face prin intermediul Secretarului / Secretariatului Comisiei de Monitorizare [se
precizează denumirea Municipiului / Orașului / Comunei din care face parte entitatea
publică].
PRIMAR,
[Nume, Prenume]
[Semnătura]
[se inserează la subsolul paginii datele de contact ale conducătorului entității publice și
eventual alte elemente de identitate vizuală specifice acesteia, după caz]
Pag | 129

ANEXA nr. 1
La Dispoziția Primarului ...

nr. ... [se precizează numărul de înregistrare] / din ... [se precizează data]
COMPONENŢA
Comisiei de Monitorizare, responsabilă cu implementarea și dezvoltarea sistemului
de control intern managerial la nivelul entităților publice locale
1) Președinte: Primarul din cadrul ... [se precizează denumirea Municipiului /

Orașului / Comunei din care face parte entitatea publică] sau un înlocuitor al
acestuia31, desemnat de primar în acest sens;
2) Membri titulari: în conformitate cu organigrama ... [se precizează denumirea
Municipiului / Orașului / Comunei din care face parte entitatea publică],
conducătorii direcției generale și (acolo unde nu există direcție generală) ai
direcțiilor sau serviciilor, cu excepția celor menționați la punctul 5;
3) Membri supleanți: persoane cu funcții de conducere sau manageri publici,
desemnați de către membrii titulari printr-o adresă către Secretarul /
Secretariatul Comisiei de Monitorizare, pentru a-I înlocui în caz de absență;
4) Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare, constituit la nivelul
compartimentului ... [se menționează denumirea acestuia];
5) Invitați32 permanenți: conducătorul Compartimentului de Audit Public Intern,
conducătorul Compartimentului de Control sau o persoană la nivel de conducere,
desemnată de aceștia;
6) Pot avea caracter de invitați și reprezentanții structurilor aflate în subordinea sub
autoritatea ... [se menționează denumirea entității publice].
31
Înlocuitorul primarului poate fi Viceprimarul, sau un functionar public de conducere desemnat în acest sens.
32 Participarea auditorilor la ședințele CM se face cu acordul conducătorului entității publice.
Pag | 130

Decizia de constituire a Echipei de Gestionare a Riscurilor (idem, după caz)
A se vedea modelul prezentat la Comisia de Monitorizare.
Adresa de Convocare și Ordinea de zi a ședințelor Comisiei de Monitorizare
Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare
Nr. ....... din .......
ADRESĂ CONVOCARE COMISIE DE MONITORIZARE
Către membrii Comisiei de Monitorizare,

[se enumeră membrii Comisiei de Monitorizare – nume, prenume, funcție,
compartiment]
Către invitaţii permanenţi la Comisia de Monitorizare,

[aceștia sunt șefii compartimentului de audit intern și ai compartimentului de control
din cadrul entității publice – nume, prenume, funcție, compartiment]
Referitor : Reuniunea de lucru a Comisiei de Monitorizare din ... [se precizează data]
Stimată Doamnă/ Stimate Domnule Director General, Director, Șef Serviciu ...........
Vă invităm la Reuniunea de lucru a Comisiei de Monitorizare din data de ...

[se specifică data], începând cu ora ... [se specifică ora], la [se precizează locația și
adresa], având ordinea de zi conform Anexei (a se vedea anexa atașată la prezenta).
Dacă din motive obiective nu puteţi participa la reuniune, vă rugăm să mandataţi
înlocuitoruul dumneavoastră (sau o altă persoană), care poate lua o decizie, pentru a
participa la eveniment.
Pag | 131

Participarea la eveniment va fi confirmată până cel târziu ... [se precizează ziua și
data], ora ... [se precizează ora], la ... [se precizează numele prenumele Secretarului
Comisiei de Monitorizare sau a persoanei de contact unde trebuie confirmată
participarea], e-mail: ... [se specifică adresa de e-mail a persoanei], telefon ...
[se menționează nr. de telefon].
Cu deosebită consideraţie,
Președintele Comisiei de Monitorizare

[Nume, Prenume]
[Semnătura]
Anexă
La Adresa de Convocare ... [se precizează nr. de înregistrare și data]
Şedinţa Comisiei de Monitorizare
Data ...............
Ora de începere ...............
Durata estimată ...............
Locul de desfăşurare ...............
Ordine de zi
Nr.
Ora Tematică/subiecte de discuţii Prezintă
crt.
Exemplu [se completează numele,
[se completează subiectele
1. 10.00 – 10.05 prenumele și funcția celor care
discutate]
(5 min) prezintă subiectul discutat]
10.05 – 11.05
2.
(60 min)
11.05 – 11.20
3.
(15 min)
Concluzii și Diverse
11.20 – 11.30 [se enumeră concluziile desprinse în
4.
(10 min.) urma reuniunii sau subiectele
suplimentare abordate]
Pag | 132

Ordinea de zi a ședințelor Echipei de Gestionare a Riscurilor
A se vedea modelul prezentat la Comisia de Monitorizare.
Decizie și Minută ale ședințelor Comisiei de Monitorizare, ce pot include după caz
și hotărârile luate în cadrul ședințelor
COMISIA DE MONITORIZARE
DECIZIA nr. ... [ se precizează nr deciziei și data]
În cadrul şedinţei Comisiei de Monitorizare din data de ... [se precizează data] s-au luat
următoarele decizii:
[se enumeră deciziile luate și după caz, persoanele și compartimentul care trebuie să
le implementeze]
Exemple de decizii
Se aprobă Planul de acţiune pentru implementarea Planului Strategic Instituţional pe
termen mediu ......... aferent anului .........,
Se aprobă Procedura de sistem nr.12 privind managementul documentelor la nivelul
Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare va transmite în consultare tuturor
compartimentelor din cadrul ... [denumirea entității publice] proiectul procedurii de
sistem privind managementul riscurilor la nivelul ... [denumirea entității publice], în
vederea formulării de observaţii şi propuneri până la data de ... [se precizează data];
această procedură va fi supusă aprobării în următoarea reuniune a Comisiei de
Monitorizare. Persoana de contact: [se precizează numele prenumele și datele de
contact, e-mail, telefon].
Preşedintele Comisiei de Monitorizare
[Funcția]
[Nume, Prenume]
sau33:
Vicepreşedintele Comisiei de Monitorizare
[Funcția]
[Nume, Prenume]
33
Semnatura Vicepreședintelui va figura în cazul în care la ședința Comisiei de Monitorizare nu va putea participa
Președintele comisiei.
Pag | 133

Secretarul / Secretariatul Comisiei de Monitorizare
Nr. ........... din.............
Aprob,
Președinte Comisia de Monitorizare
[Nume, Prenume]
[Semnătura]
MINUTA
ședinței Comisiei de Monitorizare din data de … [se precizează data]
Locul desfășurării … [se precizează locația și adresa], ora … [se precizează ora]
Lista participanților: este prezentată în Anexa …
Subiecte abordate
1. [se enumeră titlurile subiectelor abordate]
2. ……………………………………………………………………..
3. Concluzii
Ședința Comisiei de Monitorizare a fost prezidată de D-l/D-na [nume prenume], în
calitate de Președinte al Comisiei de Monitorizare.
La punctul 1 de pe ordinea de zi … [se precizează principalele aspecte ale subiectului
abordat și vorbitorii]
La punctul 2 de pe ordinea de zi … [se precizează principalele aspecte ale subiectului
abordat și vorbitorii]
Concluzii:
 … [se enumeră concluziile rezultate în urma discuțiilor]
Acțiuni viitoare
Nr. Activități Responsabili Termene Mențiuni
crt. (etape de urmat)
1.
Întocmit Secretar Comisia de Monitorizare [Nume, Prenume]

[Semnătura]
Exemple de subiecte abordate
1. Prezentarea și aprobarea procedurii de sistem privind managementul riscurilor
la nivelul ... [denumirea entității publice];
2. Planul de acțiune în vederea remedierii aspectelor specifice semnalate de Curtea
de Conturi pentru structurile din cadrul ... [denumirea entității publice].
Pag | 134

Proces verbal ședințe echipa de gestionare a riscurilor
Structura procesului verbal este similara cu Minuta ședințelor Comisiei de

Monitorizare.
Program de dezvoltare a sistemului de control intern managerial
Nr. ........... din.............
Aprob,
[Conducătorul entității publice, Nume, Prenume]
[Semnătura]
Avizat,
Președinte Comisia de Monitorizare
[Nume, Prenume]
[Semnătura]
PROGRAM DE DEZVOLTARE
a sistemului de control intern managerial la nivelul (entității publice),
pe anul ..............
Obiectiv Program Dezvoltare

................................................
Standard Obiectiv Activitate Responsabil Termen
1 2 3 4 5
I. MEDIUL DE CONTROL
Standardul 1
Etică și integritate
..............................
Standardul 16
Auditul intern
Întocmit,
Secretar Comisia de Monitorizare
[Nume, Prenume]
[Semnătura]
Pag | 135

DOCUMENTE CU CARACTER ORGANIZATORIC
Regulament de organizare și funcționarea a Comisiei de Monitorizare

Vezi cap. 2.7.1. și 2.7.2
Regulament de organizare și funcționarea a Echipei de Gestionare a Riscurilor

Structura Regulamentului de organizare și funcționare pentru activitatea Echipei de
Gestionare a Riscurilor este similară cu cea a Regulamentului de organizare și
funcționare pentru activitatea Comisiei de Monitorizare, vezi cap. 2.7.
Fişa de post
Conform modelului din Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 611/2008 pentru aprobarea
normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu
modificările și completările ulterioare.
Program de pregătire profesională a personalului în domeniul sistemului de control

intern managerial (Plan anual de perfecționare profesională)
 Conform Hotărârii nr. 1066/2008, republicată.
Pag | 136

DOCUMENTE SPECIFICE DOMENIULUI MANAGEMENTULUI RISCULUI
Formular de alertă la risc (FAR)
FORMULAR DE ALERTĂ LA RISC FAR

Compartiment
Detalii privind riscul
1 Risc identificat
Obiectivul specific / activitatea
Descrierea riscului
Cauze
Consecințe
1 Estimarea probabilității de apariție

Scăzută S(1) Medie M(2) Ridicată R(3)
Estimarea impactului
Evaluarea riscului
Scăzut S(1) Mediu M(2) Ridicat R(3)
Evaluarea expunerii la risc
SS(1) SM(2) SR(3) MS(2) MM(4) MR(6) RS(3) RM(6) RR(9)
Clasare
2 Acceptare 2
Monitorizare
Escaladare
Tipul de răspuns la risc Evitare
(strategia adoptată)
................................. Transferare
Opinie cu privire la ............................
Reținere pentru gestionare
risc Tratare
Măsuri de control recomandate 1 2 Termen 1 2
Documentația utilizată
pentru fundamentarea
riscului 1
Persoana care
Responsabil cu riscurile Conducător compartiment
identifică riscul 1 2 3
Data întocmirii FAR Data primirii FAR Decizia conducătorului

Clasare
Escaladare .............................................
Reținere pentru gestionare 3
Pag | 137

Registru de riscuri la nivelul compartimentului / entității publice
Nr. ........... din............. Aprob,
..........
REGISTRUL DE RISCURI
Obiectiv Risc inerent Strategia Data Risc rezidual
Cauzele care
adoptată ultimei
Risc favorizează Prob Prob Obs.
Impact Expunere (Măsuri de revizuir Impact Expunere
apariţia riscului . .
Activitate control) i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Obiectivul 1 ............................
Risc 1
Activitate 1.1
Risc n
...
Risc 1
Activitate 1.n
Risc n
...
Obiectivul n ............................
Risc 1
Activitate n.1
Risc n
...
Risc 1
Activitate n.n
Risc n
Întocmit,
............
NOTĂ: Vezi ”Metodologia de management al riscurilor” elaborată de Secretariatul General al Guvernului.
Pag | 138
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din
Fondul Social European.
Plan de implementare a măsurilor de control la nivelul entității publice
Nr. ........... din.............
Aprob,
[Semnătura]
Avizat,
Președinte Echipa de Gestionare a Riscurilor
[Nume, Prenume, Semnătura]
PLAN DE IMPLEMENTARE A MĂSURILOR DE CONTROL
Nr. Termene de Persoane responsabile

Denumire risc Măsuri de control Obs.
crt. implementare cu implementarea
1.1. ...
1. 1.2. ...
...............
.....
Întocmit,
Secretar Echipa de Gestionare a Riscurilor
NOTĂ:
1. Planul de implementare a măsurilor de control cuprinde doar riscurile situate peste limita de toleranță la risc.
2. Fișa de urmarire a riscului se elaborează numai pentru riscurile incluse în Planul de implementare a măsurilor de control.
3. Vezi ”Metodologia de management al riscurilor” elaborată de Secretariatul General al Guvernului.
Pag | 139
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din
Fondul Social European.
Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul entității
Nr. ........... din.............
Aprob,
[Semnătura]
Avizat,
Președinte Echipa de Gestionare a Riscurilor
PROFILUL DE RISC ȘI LIMITA DE TOLERANȚĂ LA RISC
Expunere (3) Expunere MR(6) Expunere RR(9)
Ridicat
R(3) DR_1
I Expunere (2) Expunere (4) Expunere RM(6)

M
P Mediu
A M(2)
C
T
Expunere (1) Expunere (2) Expunere (3)
Scăzut
S(1)
Scăzută S(1) Medie M(2) Ridicată R(3)

PROBABILITATE
Legendă
Limita de toleranță la risc
Abrevieri
DCRU
......... Întocmit,
Secretar Echipa de Gestionare a Riscurilor
Pag | 140

Fișa de urmărire a riscului (FUR)
FIȘĂ DE URMĂRIRE A RISCULUI FUR
Compartiment
ID RISC Risc monitorizat
Expunere risc inerent MS(2) MM(4) MR(6) RS(3) RM(6) RR(9)
Termen
Măsuri de control
implementare
Stadiul implementării măsurilor de control
Dificultăți întâmpinate
Termen
Acțiuni noi propuse
implementare
Expunere risc rezidual SS(1) SM(2) SR(3) MS(2) MM(4) MR(6) RS(3) RM(6) RR(9)
Elaborat
Verificat Aprobat Mențiuni
(Persoana
(Responsabil cu (Conducător conducător
care idenfică
Evaluare Data riscurile) compartiment) compartiment
riscul)
Semnătura
I
II
III
Pag | 141

Raport privind procesul de gestionare a riscurilor la nivelul compartimentului
(Antetul entității publice)

Nr. .........din....................
[Denumire compartiment entitate publică]
Aprob,
[Funcție conducător compartiment]
[Nume Prenume conducător compartiment]
[Semnătura]
RAPORT ANUAL
privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor în anul . . . . .
la nivelul [Denumire compartiment]
Continut cadru
1. Scopul Raportului
2. Analiza procesului de gestionare a riscurilor pe anul .......
2.1. Sinteza Registrului de riscuri aferent anului raportării
2.2. Situația riscurilor cuprinse în Planul de măsuri
2.3. Monitorizarea implementării măsurilor de control pe baza Fișelor de urmărire
a riscurilor
3. Revizuirea riscurilor
3.1. Riscuri reziduale
3.2. Riscuri care persistă
3.3. Riscuri noi identificate
4. Monitorizarea riscurilor de corupţie, după caz.
5. Registrul de riscuri actualizat
6. Concluzii și recomandări
Întocmit,
Responsabil cu riscurile
[Nume Prenume Responsabil cu riscurile]
[Semnătură]
Pag | 142

Informare privind procesul de gestionare a riscurilor la nivelul entității publice
Secretar / Secretariatul Comisiei de Monitorizare
Nr. .........din....................
Aprob,
[Funcție conducător entitate publică]
[Nume, Prenume]
[Semnătura]
INFORMARE
privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul
Referitor Registrul riscurilor de la nivelul [se specifică denumirea entității publice],

Profilul de risc (riscurile semnificative) şi Planul de măsuri în vederea
contracarării / ţinerii sub control a riscurilor semnificative
La nivelul [se specifică denumirea entității publice], procedura de sistem

PS nr. ..... privind managementul riscurilor, descrie modul de gestionare a riscurilor
de la nivelul compartimentelor din cadrul [se specifică denumirea entității publice],
ce ar putea avea un impact substanţial asupra realizării/ îndeplinirii obiectivelor
entității.
Astfel, această procedură prevede că, fiecare compartiment are obligativitatea de a
analiza sistematic, cel puţin o dată pe an, riscurile legate de desfăşurarea activităţilor
sale (inclusiv riscurile semnificative, în măsura în care acestea există), elaborarea
planurilor corespunzătoare în direcţia limitării posibilelor consecinţe ale riscurilor şi
numirea unor responsabili pentru aplicarea planurilor respective, dar şi elaborarea unor
fişe de urmărire a riscurilor şi monitorizarea acestora ori de câte ori se consideră
necesar (trimestrial/semestrial/anual).
Sarcina implementării Standardului 8 - Managementul riscului revine, pe de o parte,
conducătorilor/managerilor compartimentelor de specialitate, prin numirea
responsabilor cu riscurile, întocmirea registrelor de risc la nivelul compartimentelor
coordonate şi luarea de măsuri de limitare a riscurilor identificate şi pe de altă parte
conducerii [se specifică denumirea entității publice] în ceea ce priveşte tratarea
riscurilor semnificative ce ar putea afecta îndeplinirea obiectivelor entității.
Pag | 143

Responsabilitatea identificării corecte a riscurilor în urma analizării activităţilor
desfăşurate în cadrul entității publice, precum şi întocmirea de planuri pentru limitarea
consecinţelor apariţiei riscurilor revine conducerii fiecărui compartiment de
specialitate.
În ceea ce priveşte elaborarea unui document centralizat la nivelul [se specifică
denumirea entității publice], care să conţină riscurile semnificative, sarcină care
vizează în mod direct Secretarul / Secretariatul în conformitate cu PS nr. ....,
în anul ..., la nivelul Echipei de Gestionarea a Riscurilor / Comisiei de Monitorizare a
fost aprobat prin Decizia nr. [se precizează nr și data] - Registrul riscurilor pe
entitate, Profilul de risc (riscurile semnificative) şi Planul de măsuri în vederea
contracarării respectiv ţinerii sub control a riscurilor semnificative.
În conformitate cu Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400/2015 privind
Codul controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările și
completările ulterioare şi în vederea aplicării prevederilor din Procedura de sistem (PS)
nr. ...... privind managementul riscurilor, Secretarul/Secretariatul, cu sprijinul
compartimentelor de specialitate, a iniţiat în luna [se precizează luna, anul] procesul
de actualizare a riscurilor semnificative, elaborarea profilului de risc de la nivelul
entității şi a planului de măsuri.
În procesul de actualizare s-au constatat următoarele:
 [ se enumeră modificările ce au survenit în gestionarea riscurilor]
În baza constatărilor de mai sus, Secretarul / Secretariatul a operat
modificările/actualizările menţionate de compartimentele de specialitate şi a elaborat
Registrul riscurilor la nivelul [se specifică denumirea entității publice], Profilul de risc
(riscurile semnificative) şi Planul de măsuri în vederea contracarării respectiv
ţinerii sub control a riscurilor semnificative.
În acest sens, vă transmitem spre aprobare Registrul riscurilor de la nivelul [se
specifică denumirea entității publice], Profilul de risc (riscurile semnificative) şi
Planul de măsuri în vederea contracarării respectiv ţinerii sub control a riscurilor
semnificative, documente care după aprobare vor fi monitorizate în baza unor fişe de
urmărire a riscurilor.
Întocmit,
Secretar Comisia de Monitorizare
Pag | 144

DOCUMENTE SPECIFICE ETAPELOR DE IMPLEMENTARE ȘI DEZVOLTARE A SISTEMULUI
DE CONTROL INTERN MANAGERIAL
Plan Strategic Instituțional pe Termen Mediu
Nr.
Denumire capitol şi subcapitole Pag
crt
Introducere
1. Mandat
2. Viziune
3. Valori comune
4. Analiza mediului intern

4.1. Structura organizatorică
4.2. Rezultatele analizei pe componentele: management, resurse umane,
financiare şi logistice
5. Analiza mediului extern
6. Priorităţi pe termen mediu
7. Direcţii strategice de activitate (DSA)

7.1. DSA 1 [se va preciza denumirea DSA]
7.1.1. Situaţie actuală
7.1.2. Obiectivul general
7.1.3. Obiective specifice, măsuri de implementare, indicatori şi mecanisme
de monitorizare
7.1.4. Instituţii subordonate
7.1.5. Legislaţie aferentă fiecărei direcţii strategice de activitate
7.1.5.1. Acte normative şi documente de politici publice existente în domeniu
7.1.5.2. Acte normative şi documente de politici publice planificate
7.2. DSA 2 [ se va preciza denumirea DSA]
7.2.1. Situaţie actuală
7.2.2. Obiectivul general
7.2.3. Obiective specifice, măsuri de implementare, indicatori şi mecanisme
de monitorizare
7.2.4. Instituţii subordonate
7.2.5. Legislaţie aferentă fiecărei direcţii strategice de activitate
7.2.5.1. Acte normative şi documente de politici publice existente în domeniu
7.2.5.2. Acte normative şi documente de politici publice planificate
8. Programele bugetare care finanţează direcţiile strategice de activitate
9. Anexe
Anexa 1 – Organigrama entității publice

Anexa 2 - Analiza mediului extern (PESTLE)
Anexa 3 - Legislaţie
Anexa 4 – Programe bugetare
Pag | 145

Lista obiectivelor generale și specifice
(Denumire Compartiment) sau
Nr. ........... din.............
Aprob,
.........
LISTA OBIECTIVELOR
Nr.
Obiective generale Obiective specifice Observații
crt
Obiectiv specific 1
1. Obiectiv general 1 ...
Obiectiv specific ...
...
Obiectiv specific 1
n. Obiectiv general n ...
Obiectiv specific ...
Întocmit,
............
Lista obiectivelor specifice și activităților

(Denumire Compartiment)
Nr. .........din........
Aprob,
.........
LISTA OBIECTIVELOR ȘI ACTIVITĂȚILOR
Nr.crt. Obiective specifice Activități Acțiuni

Acțiune 1
Activitate 1 ...
Acțiune ...
1. Obiectiv specific 1 ...
Acțiune 1
Activitate ... ...
Acțiune ...
...
Acțiune 1
Activitate 1 ...
Acțiune ...
n. Obiectiv specific n ...
Acțiune 1
Activitate ... ...
Acțiune ...
Întocmit,
............
Pag | 146

Lista obiectivelor, activităților și riscurilor34
Nr. .........din........ Aprob,
.........
Nr.
Activități Acțiuni Riscuri Cauze
crt.
0 1 2 3 4
Obiectiv specific 1 . . .
Acțiune 1 Risc 1
1.1 Activitate 1
Acțiune ... Risc ...
...
Acțiune 1 Risc 1
1.n Activitate n
Obiectiv specific n . . .
Acțiune 1 Risc 1
1.1 Activitate 1
...
Acțiune 1 Risc 1
1.n Activitate n
Întocmit,
............
Lista activităților procedurabile
Nr. .........din........ Aprob,
.........
Nr.
Obiective specifice Activităţi Cod procedură Responsabil Termen
crt.
0 1 2 3 4 5
Activitate 1
1. Obiectiv specific 1
Activitate ...
...
n. Obiectiv specific n Activitate 1
Activitate ...
Întocmit,
............
34
Pentru entitățile publice care se află la începutul procesului de implementare a sistemului de control intern
managerial, se recomandă defalcarea activităților în acțiuni, după caz, iar pentru cele care se află în etapa de
dezvoltare a sistemului de control intern managerial, Lista obiectivelor, activităților și riscurilor poate fi cumulată
cu Lista obiectivelor specifice și activităților.
Pag | 147

Sistem de monitorizare și autoevaluare a desfășurării activităților aferente
obiectivelor
Vezi cap. 3.1.7.
Proceduri de sistem și operaționale

Vezi Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale elaborat de
Secretariatul General al Guvernului în cadrul proiectului „Consolidarea implementării
standardelor de control intern managerial la nivel central și local” - SIPOCA 34.
Documente de evaluare internă și raportare

1. Chestionar de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control
intern managerial la nivelul compartimentului;
2. Situaţia sintetică a rezultatelor autoevaluării la nivelul entității publice;
3. Situația centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de
control intern managerial la data 30.06.20.. – Cap. I Informații generale;
(semestrial)
control intern managerial la data 31.12.20.. – Cap. I Informații generale; (anual)
control intern managerial la data 31.12.20.. – Cap. II Stadiul implementării
standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor autoevalurii la
data de 31.12.20.. ; (anual)
6. Raport asupra sistemului de control intern managerial la data de 31.12.20..;
Toate modelele de evaluare și raportare menționate anterior se regăsesc în

Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015, cu modificările și
completările ulterioare.
Pag | 148

BIBLIOGRAFIE
1. Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune practici?,

Curtea Europeană de Conturi, RO 2016;
2. Cartea alba – partea I, Reformarea comisiei (Reforming the commission, A
white paper, part I), Bruxelles, martie 2000;
3. Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu modificările şi
completările ulterioare;
4. Metodologia de Management al riscurilor, Secretariatul General al
Guvernului, București, mai 2017;
5. Ghid de evaluare a Sistemului de Control Intern Managerial în entitățile

publice; Curtea de Conturi a României, 2011;
6. Ghid de realizare a procedurilor de sistem și procedurilor operaționale,
Secretariatul General al Guvernului, București, iunie 2017;
7. Linii directoare privind Standardele de control intern în sectorul public,

INTOSAI GOV 9100;
8. Control Intern - Cadru Integrat (Internal Control – Integrated Framework),
Committee of Sponsoring Organizations of the Treadway Commission, COSO,
mai 2013;
9. Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
10. Ghid de Monitorizare și Evaluare, Guvernul României, Secretariatul General
al Guvernului, 2009;
11. Controlul managerial (Vol.2), Management performant, The Open
University, Business School;
12. Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea
impactului, Proiectul Phare Twinning al Uniunii Europene pentru ”Consolidarea
capacității instituționale a Guvernului României de a gestiona și coordona
politicile publice și procesul decizional” – RO2003/IB/OT 10, Secretariatul
General al Guvernului, 2006;
Pag | 149

13. HG. nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea
profesională a funcţionarilor publici;
14. Ordin al Ministerului Afacerilor Interne nr. 137/2013 privind aprobarea
Normelor metodologice pentru aplicarea unor dispoziții ale Legii Arhivelor
Naționale nr. 16/1996;
15. Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind coordonarea, îndrumarea metologică și
supravegherea stadiului implementării și dezvoltării sistemului de control
intern managerial la entitățile publice;
16. Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile
publice, Ministerul Finanțelor Publice;
17. Ghid de redactare interinstituțional, Oficiul pentru publicații al Uniunii
Europene.
Pag | 150


M Scim Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M Scim Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE IMPLEMENTARE A

SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ..................................................................................................... 5

1.1. Scurt istoric ........................................................................................................................... 5

1.2. Ce este sistemul de control intern managerial ? ........................................................ 8

1.3. Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial ............................... 9

1.4. Cerințele sistemului de control intern managerial .................................................. 12

1.5. Legislație .......................................................................................................................... 13

CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ÎN

2.1 Obiectivele sistemului de control intern managerial............................................... 20

2.2 Structura necesară implementării sistemului de control intern managerial ....... 22

2.3 Responsabili şi atributii în domeniul SCIM ................................................................. 22

2.4 Documente specifice utilizate în procesul de implementare, dezvoltare și

2.5 Diagrama de proces a organizării și implementării sistemului de control intern

2.6 Instrumentar specific sistemului de control intern managerial ............................. 33

2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale .................... 35

2.7.1 Mecanisme la nivel central ........................................................................................... 36

2.7.2 Mecanisme la nivel local ............................................................................................... 45

CAPITOLUL 3 – IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ... 51

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

3.1.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice ............................................................. 51

3.1.2 Stabilirea activităților.................................................................................................... 53

3.1.3 Identificarea riscurilor ................................................................................................... 54

3.1.4 Elaborarea registrului de riscuri la nivelul entității publice .................................. 54

3.1.5 Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control intern

3.1.6 Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații, a proceselor și a modului

3.1.7 Stabilirea sistemului de monitorizare a desfășurării activităților ......................... 59

3.1.8 Autoevaluarea realizării obiectivelor ......................................................................... 63

3.1.9 Elaborarea procedurilor ................................................................................................ 65

3.1.10 Elaborarea Programului de pregătire profesională pentru implementarea

3.2 Fișe de standarde ........................................................................................................... 67

CAPITOLUL 4 – EVALUAREA ȘI RAPORTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

4.1 Evaluarea sistemului de control intern managerial ............................................... 108

4.1.1 Autoevaluarea stadiului implementarii sistemului de control intern managerial la

4.1.2 Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la

4.1.3 Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul entităților publice

4.2 Raportarea SCIM........................................................................................................... 114

4.2.1 Situații centralizatoare semestriale și anuale privind stadiul implementării și

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

4.2.3 Raportarea stadiului implementării sistemelor de control intern managerial la

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ........................................................................ 121

5.1 Concluzii ......................................................................................................................... 121

5.2 Recomandări .................................................................................................................. 122

CAPITOLUL 6 – MACHETE ......................................................................................................... 124

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 149

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

1.1. Scurt istoric

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

1.3. Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial

Pe baza informațiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea să-şi

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Controlul intern managerial nu este doar o noțiune generală, o doctrină sau

În conformitate cu legislația în domeniu, controlul intern managerial este în

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Conform Ordinului Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015, proiectarea,

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

 Legea nr. 174/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate