Sunteți pe pagina 1din 24

Exemplul practic nr.

1:

In cadrul unei proceduri, un ofertant A depune documentele de calificare asa


cum au fost solicitate prin documentatia de atribuire iar un ofertant B depune o
declaratie si o anexa cu modul de indeplinire a cerintelor de calificare (avand in
vedere modificarile aduse prin HG nr. 834/2009).

• Intrebari:
Se va proceda la verificarea documentelor de calificare depuse de catre ofertantul A si
eventual i se vor cere clarificari ori completari in prima faza de evaluare a ofertelor in timp
ce Anexa depusa de catre ofertantul B va fi verificata doar din punct de vedere al modului
de indeplinire a cerintelor?
Se va avea in vedere pozitia in clasament inainte de intocmirea raportului procedurii de
atribuire (dupa verificarea propunerilor tehnice si economice)? In acest sent se vor cere
clarificari/completari ofertantului A numai in cazul in care este pe prima pozitie in
clasament?
Sau in aceasta situatie doar ofertantului B ii este permisa prezentarea
certificatelor/documentelor avand in vedere ca doar acesta a uzat de acest drept?

• Raspuns:
Potrivit art. 35 din H.G. nr. 925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pe
parcursul analizării şi verificării documentelor prezentate de ofertanţi, comisia de evaluare
are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de
aceştia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, astfel cum sunt acestea
prevăzute la art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006, sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei
cu cerinţele solicitate.
De asemenea, ofertantul are obligaţia de a prezenta/completa certificatele/documentele
edificatoare care probează/confirmă îndeplinirea cerinţelor de calificare, atunci când
primeşte din partea autorităţii contractante o solicitare în acest sens, în termenul prevăzut
în respectiva solicitare. In cazul completarii de documente ulterior declaratiei pe proprie
raspundere, prevazute la art.11 alin.(4) din HG nr.925/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, acest termen nu poate fi mai mic de 3 zile lucrătoare.
Referitor la documentele lipsă, precizăm că membrii comisiei de evaluare au dreptul,
aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv cele ale art. 35 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, de a solicita ofertanţilor clarificări şi, după caz, completări ale
documentelor prezentate de către aceştia.
Totodată, precizăm că deşi legislaţia nu conţine prevederi cu privire la un număr
maxim permis de documente lipsă la eventuale termen acordate pentru completarea unor
astfel de documente, atunci când solicită completarea acestora autoritatea contractantă
trebuie să aibă în vedere şi respectarea prevederilor alin.(2) ale aceluiaşi articol 201 din
ordonanţă, potrivit cărora, prin clarificările/completările respective nu are dreptul să
determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.

Exemplul practic nr. 2

Doua firme distincte ca denumire dar cu acelasi obiect de activitate au depus


oferte separat fiecare in nume propriu si fara asociati/subcontractanti. Din analiza
structurii asociatilor persoane fizice reies urmatoarele: una din firme are persoana X
cu calitate de ASOCIAT UNIC si ADMINISTRATOR iar cealalta firma are persoana
X in calitate de ASOCIAT detinand 50% din partile sociale si persoana Y, ruda de
gradul I al persoanei X, drept asociat cu celelalte 50% parti sociale si calitatea de
administrator.

• Intrebare:
Au acesti doi operatori economici au dreptul de a depune oferte individuale in
cadrul aceleiasi proceduri de atribuire?

• Raspuns:
Potrivit art. 41 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau într-un grup de operatori,
la procedura de atribuire.
Totodta, art. 46 din OUG nr. 34/2006 stabileste pentru operatorii economici, in
scopul evitarii incalcarii principiilor care stau la baza atribuirii unui contract de achizitie
publica, in special al principiului promovarii concurentei si al garantarii tratamentului egal
si nediscriminarii, unele interdictii de a depune oferte in cadrul aceleiasi proceduri.Astfel,
articolul mentionat enumera la alin. 1 acele situatii in care exista posibilitatea de
manifestare a concurentei neloiale prin existenta unor intelegeri exprese sau tacite intre
ofertanti, interzicand ofertantului atat depunerea in cadrul aceleiasi proceduri, a doua sau
mai multe oferte individuale si/sau comune, cat si depunerea unei oferte
individuale/comune si nominalizarea ca subcontractant in cadrul unei alte oferte care este
prezentata la aceeasi procedura de atribuire.
Pe cale de consecinta, precizam ca cei doi operatori au dreptul sa depuna oferta, iar
obligatia constatarii ca este distorsionata concurenta revine autoritatii contractante.

Exemplul practic nr. 3

Au fost publicate 2 proceduri de achizitie - licitatie deschisa cu incheiere de


acord cadru pentru o durata de 2 ani, data deschiderii ofertelor fiind 09.11.2009 ora
9.30 pentru ambele proceduri, avand ca obiect achizitia de medicamente, respectiv
alimente.
Datorita complexitatii procedurilor si numarului mare de loturi, existand
riscul producerii unor confuzii, autoritatea contractanta apreciaza ca este necesara
decalarea cu o zi a uneia dintre cele doua proceduri.

• Intrebare:
In acest sens este corecta si suficienta publicarea unei clarificari si/sau erate la
anuntul de participare?

• Raspuns:
Potrivit art. 33 din HG nr. 925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele şi, după caz, alte documente
prezentate de participanţi, la data, ora şi în locul indicate în anunţul de participare. În cazul
în care devine necesară prelungirea datei de deschidere a ofertelor, autoritatea contractantă
are obligaţia de a preciza această modificare printr-o erată la anunţul de participare, care
trebuie însă publicată înainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
Exemplul practic nr. 4

Pentru analiza ofertelor depuse la o procedura de achizitie a fost numita o


comisie si a fost solicitat de la beneficiarul achizitiei un expert cooptat. Deoarece
expertul cooptat nu este convins de veridicitatea aspectelor mentionate in propunerile
tehnice, acesta doreste sa solicite de la ofertanti mostre, cu toate ca prezentarea de
mostre nu a fost mentionata in documentatia de atribuire.

• Intrebare:
In acest moment autoritatea contractanta mai poate solicita prezentarea de monstre?

• Raspuns:
Potrivit art. 187 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic care participă la
procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să facă dovada capacităţii sale
tehnice şi/sau profesionale.
Totodata, in cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea capacităţii
tehnice şi/sau profesionale, atunci aceasta are obligaţia de a indica în documentaţia de
atribuire şi informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop.
De asemenea, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita ofertantilor
mostre, în funcţie de specificul, de cantitatea şi de complexitatea produselor ce urmează să
fie furnizate, numai daca a fost prevazuta aceasta cerinta in documentatia de atribuire.

Exemplul practic nr. 5

In cazul unei proceduri de cerere de oferte avand ca faza finala o licitatie


electronica, a participat un ofertant care la momentul depunerii ofertelor nu era
inregistrat in S.E.A.P. ca agent economic, dar care si-a depus in aceeasi zi, dar mai
tarziu, datele in S.E.A.P. pentru inregistrare.

• Intrebare:
Mai poate acesta participa la licitatia electronica daca la momentul depunerii
ofertelor nu era inregistrat in S.E.A.P.?

• Raspuns:
In cazul in care la data limita de depunere a ofertelor un ofertant nu este inregistrat
in SEAP, apreciem ca acesta are posibilitatea, ulterior, sa se inregistreze in SEAP astfel
incat la initierea etapei finale de licitatie electronica sa fie inregistrat in vederea reofertarii.

Exemplul practic nr. 6

În cazul unui acord cadru unde a fost aplicată o procedura de licitatie deschisa pe
loturi, castigatorul lotului 1 se retrage, nemaidorind sa incheie contracte subsecvente. Lotul
2 a fost castigat de un alt ofertant care nu doreste sa intrerupa acordul cadru.

• Intreabare:
Se reia procedura de licitatie pentru lotul 1 sau se incheie un nou contract cu
ofertantul situat pe locul 2 in procedura de atribuire pentru lotul respectiv ?
• Raspuns:
In situatia in care ofertantul declarat castigator la un lot refuza semnarea acordului
cadru, consideram ca autoritatea contractanta va anula lotul respectiv, urmand sa incheie
acordul cadru numai pentru lotul unde exista un castigator care va semna acordul cadru.

Exemplul practic nr. 7

Intr-o comisie de evaluare a ofertelor, expertii cooptati pot fi numiti doar din
afara autoritatii contractante sau pot fi numiti experti cooptati si persoane din
interiorul institutiei, din cadrul unei directii de specialitate?

Raspuns:
Potrivit art. 73 alin (1) autoritatea contractantă are dreptul de a decide, cu scopul de
a sprijini activităţile de evaluare, desemnarea pe lângă comisia de evaluare a unor
specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi. Experţii cooptaţi pot fi desemnaţi încă de la
începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcţie de problemele
care ar putea impune expertiza acestora.
Totodata, atribuţiile şi responsabilităţile experţilor externi cooptaţi se rezumă, după
caz, numai la verificarea şi evaluarea propunerilor tehnice, analiza situaţiei financiare a
ofertanţilor/candidaţilor ori analiza financiară a efectelor pe care le pot determina anumite
elemente ale ofertei sau clauze contractuale propuse de ofertant; analiza efectelor de natură
juridică pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau anumite clauze
contractuale propuse de ofertant.
Experţii cooptaţi nu au drept de vot, însă au obligaţia de a elabora un raport de
specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice asupra cărora, pe baza
expertizei pe care o deţin, îşi exprimă punctul de vedere.
Pe cale de consecinta, expertii cooptati pot fi atat din afara institutiei, cat si din
cadrul acesteia.

Exemplul practic nr. 8

In cadrul unei proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica este


obligatorie prezentarea propunerii de contract? In cazul in care contractul semnat nu
se adauga la oferta este posibil ca oferta sa fie respinsa sau se considera ca operatorul
economic a acceptat tacit conditiile contractului?

Raspuns:
Tinând cont de faptul că, modelul de contract este publicat în SEAP împreună cu
documentaţia de atribuire, operatorul economic are posibilitatea de a solicita clarificări
referitoare la clauzele acestuia înainte de data limita de depunere a ofertelor.
Totodată, contractul de achiziţie publică este un acord de voinţă realizat între
autoritatea contractantă şi contractant, un contract sinalagmatic în care părţile stabilesc care
este întinderea drepturilor şi obligaţiilor pe care şi le asumă, cu respectarea atât a limitelor
impuse de legislaţie, cât şi a cerinţelor prevăzute în documentaţia de atribuire.
Pe cale de consecinta, apreciem ca neprezentarea in cadrul ofertei a propunerii de
contract semnata de catre ofertant nu poate constitui motiv de respingere a ofertei.
Exemplul practic nr. 9

În cazul unei licitaţii online, la dosarul achizitiei publice trebuie sa existe


procesul verbal de deschidere a ofertelor, hotararea de atribuire, declaratiile
membrilor comisiei şi fisa de punctaj acte, aşa cum este necesar in cazul unei licitatii
clasice?

Raspuns:
Potrivit art. 33 alin 5) din HG nr. 925/2006 cu modificările şi completările
ulterioare, prevederile alin. (4), privind sedinţa de deschidere ce se finalizează printr-un
proces-verbal, nu sunt aplicabile în cazul prevăzut la art. 216 din ordonanţa de urgenţă,
trasabilitatea acţiunilor fiind asigurată implicit de SEAP.
Totodata, precizam ca art. 213 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile si
completarile, prevede expres ce documente trebuie sa faca parte din dosarul achizitiei
publice, atat pentru procedurile offline cat si pentru cele online.

Exemplul practic nr. 10

Daca o firma care participa la o licitatie deschisa, depune in documentatia de


calificare un angajament ferm prin care este sustinuta de o alta firma, potrivit art.
190, alin.(2) din O.U.G. 34/2006, dar care nu a fost incheiat in forma autentica,
potrivit legii, candidatul poate fi eliminat?

Raspuns:
Potrivit art. 35 din HG nr. 925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pe
parcursul analizării şi verificării documentelor prezentate de ofertanţi, comisia de evaluare
are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de
aceştia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, astfel cum sunt acestea
prevăzute la art. 176 din OUG nr. 34/2006, sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei
cu cerinţele solicitate.
Pe cale de consecinta, apreciem ca este decizia comisiei de evaluare daca va solicita
clarificari/completari in ceea ce priveste angajamentul prezentat pentru conformitate cu
prevederile legale.
I. ACHIZIŢIA DIRECTĂ

1.Documentele necesare pentru realizarea unei achizitii directe


In conformitate cu prevederile art.19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare , autoritatea
contractanta are dreptul de a achizitiona direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea
achizitiei, estimata conform prevederilor sectiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depaseste
echivalentul in lei a 15.000 euro pentru fiecare achizitie de produse, serviciu sau lucrare.
Achizitia se realizeaza pe baza de document justificativ care, in acest caz, se considera a fi contract de
achizitie publica, iar obligatia respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se limiteaza
numai la prevederile art.204 alin.(2) conform caruia autoritatea contractanta are obligatia de a asigura
obtinerea si pastrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricarei achizitii publice.
Pe cale de consecinta, autoritatea contractanta trebuie sa pastreze documentul prin care justifica
efectuarea achizitiei directe, acest document poate fi, spre exemplu, factura fiscala, neexistand
obligativitatea incheierii unui contract.

2.Obligaţia elaborării unei note justificativa pentru alegerea achizitiei directe


In conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din O.U.G. nr.34/2006
"Compartimentul intern specializat prevazut la art.3 alin.(1) are obligatia de a elabora o nota
justificativa, in toate situatiile in care procedura de atribuire propusa pentru a fi aplicata este alta decat
una dintre cele prevazute la art.20 alin.(1) din ordonanta de urgenta sau, in cazul atribuirii unui
contract sectorial, la art.251 alin.(1) din ordonanta de urgenta."
Totodata, potrivit art.18 si art.19 din O.U.G. nr.34/2006, procedurile de atribuire a contractului de
achizitie publica sunt licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea cu
publicarea prealabila a unui anunt de participare, negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de
participare, cererea de oferta, concursul de solutii.
Prin urmare, intrucat achizitia directa nu este o procedura, precizam ca autoritatea contractanta nu are
obligatia elaborarii notei justificative privind alegerea procedurii in situatia in care valoarea achizitiei
nu depaseste echivalentul in lei a 15.000 de euro pentru fiecare achizitie de produse, servicii sau
lucrari.

3. Obligaţia de a cuprinde achiziţiile directe în Programul Anual al Achiziţiilor Publice


Chiar dacă nu există obligaţia cuprinderii achiziţiilor directe în PAAP – achiziţia directă nu este o
procedură de atribuire potrivit prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, recomandăm
autorităţii contractante să aibă o evidenţă a acestora, fie prin a le include in Programul Anual al
Achiziţiilor Publice, fie printr-o evidenţiere separată - în care să fie cuprinse toate achiziţiile directe
organizate la nivelul autorităţii contractante.

4. Utilizarea catalogului electronic pentru achiziţia directă


Potrivit art.661 din H.G. nr.1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din O.U.G. nr.34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, „începând cu anul 2008, autoritatea contractantă are obligaţia
de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire şi pentru realizarea
achiziţiilor directe, într-un procent de cel puţin 20% din valoarea totală a achiziţiilor publice efectuate
de aceasta în cursul anului respectiv.”
Totodată, conform art.662 din aceeaşi hotărâre, valoarea anuală totală a achiziţiilor publice efectuate
prin mijloace electronice se determină prin cumularea valorii tuturor contractelor atribuite prin
intermediul: procedurilor de licitaţie deschisă, de licitaţie restrânsă şi de cerere de oferte, aplicate
integral prin mijloace electronice; licitaţiei electronice şi achiziţiei directe.
In conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) din H.G. nr.1660/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace
electronice din O.U.G. nr.34/2006 "SEAP pune la dispozitia autoritatilor contractante posibilitatea
tehnica de a achizitiona direct, prin intermediul unui catalog electronic, produse, servicii sau lucrari, a
caror achizitionare intra sub incidenta prevederilor art.19 din ordonanta de urgenta."
Potrivit art.45 alin.(1) din H.G. nr.1660/2006 "in cadrul SEAP, operatorii economici inregistrati au
posibilitatea de a publica un catalog cuprinzand produsele, serviciile sau lucrarile pe care le ofera, cu
rol de instrument de lucru optional pentru aplicarea prevederilor art.19 din ordonanta de urgenta ".

5. Eliberarea documentelor constatatoare


În conformitate cu prevederile art.19 din O.U.G. nr.34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a
achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform
prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru
fiecare achiziţie de produse, serviciu sau lucrare. Achiziţia se realizează pe bază de document
justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia
respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art.204
alin.(2) conform căruia autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea şi păstrarea
documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei achiziţii publice.
Autoritatea contractantă trebuie să păstreze documentul prin care justifică efectuarea achiziţiei directe,
acest document putând fi, spre exemplu, factura fiscală, neexistând obligativitatea încheierii unui
contract.
Astfel cum prevede art.971 din H.G. nr.925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea
contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care conţin informaţii referitoare la
îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii.
Pe cale de consecinţă, ţinând cont de cele menţionate anterior, în situaţia în care, pentru efectuarea
achiziţiei directe, autoritatea contractantă a încheiat un contract de achiziţie, sunt aplicabile prevederile
articolului 971.

6. Numar minim de oferte


Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu conţine prevederi exprese privind un număr minim de
oferte pe care autoritatea contractantă ar trebui să le obţină în cazul efectuării unei achiziţii directe.
Pe de altă parte, luând în considerare principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, considerăm că
este recomandabil ca, înaintea efectuării unei astfel de achiziţii, să se verifice situaţia pieţei în cauză,
prin studierea şi compararea preţurilor pe care la practică operatorii economici pe piaţa liberă, pentru
produsele/serviciile/lucrările care urmează să facă obiectul achiziţiei în cauză.

II. ACORDUL – CADRU

1. Posibilitatea încheierii acordului-cadru cu 2 operatori economici


In conformitate cu prevederile art.148 din OUG. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii, cu modificările şi completările ulterioare, in cazul în care autoritatea contractantă încheie
acordul-cadru cu mai mulţi operatori economici, numărul acestora nu poate fi mai mic de 3, în măsura
în care există un număr suficient de operatori economici care au îndeplinit criteriile de calificare şi
selecţie şi care au prezentat oferte admisibile.
În măsura în care la procedura de atribuire organizată pentru incheierea unui acord - cadru, au depus
oferte numai 2 operatori economici, procedura în cauză poate fi continuata, iar acordul cadru ii poate
include pe cei doi ofertanti care s-au prezentat, daca ofertele acestora sunt admisibile.

2. Cantităţile minime-maxime estimate la acordul-cadru


Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 66 lit. e) din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, cantităţile minime şi maxime pe care autoritatea contractantă
le stabileşte iniţial în documentaţia de atribuire, şi ulterior în acordul-cadru, reprezintă estimări ale
unor cantităţi care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, şi nu cantităţile exacte care
vor fi achiziţionate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale, sau mai mari raportat la cele estimate,
în funcţie de necesităţile efective ale autorităţii contractante.

3. Posibilitatea de a nu achiziţiona cantitatea minimă prevăzută


În conformitate cu prevederile art.3 lit.b) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii, cu modificările şi completările ulterioare, acordul-cadru este înţelegerea scrisă între una sau
mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărui scop este stabilirea
elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi
atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în
vedere.
Totodată, precizăm faptul că, legislaţia nu prevede o limită a cantităţilor care urmează să facă obiectul
contractelor subsecvente aferente unui acord cadru.
Este adevărat că prevederile art.66 lit.e) din H.G. nr.925/2006 privind normele de aplicare ale O.U.G.
nr.34/2006, impun autorităţilor contractante ca în cadrul documentaţiei de atribuire să precizeze
„estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru”.
Precizăm în acest context, că această prevedere are rolul exclusiv de a asigura informarea cât mai
completă a operatorilor economici cu privire la posibila anvergură a acordului-cadru şi implicit, a
contractelor subsecvente acestuia. Acordul-cadru nu reprezintă un angajament ferm al autorităţii
contractante, astfel încât condiţiile minime/maxime vor rămâne numai la nivel de estimări,
nereprezentând limite fixe.
Pe cale de consecinţă, în măsura în care autoritatea contractantă, pe parcursul derulării acordului-cadru
respectiv constată că nu îi mai este necesară o anumită cantitate, fie ea minimă dintr-un produs, sau
doar un anumit produs ce a făcut obiectul ofertării, ţinând cont de cele de mai sus, aceasta are
posibilitatea legală de a nu-l mai achiziţiona.

4.Imposibilitatea modificării cantităţilor în timpul desfăşurării procedurii


Potrivit prevederilor art.66 literele e) şi f) din H.G. nr.925/2006, documentaţia de atribuire trebuie să
conţină, alături de elementele prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, şi un set minim de
informaţii specifice referitoare la estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate
pe durata întregului acord-cadru, precum şi estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea
face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata
acordului-cadru.
Astfel, acordul-cadru ca modalitate specială de atribuire a unui contract de achiziţie publică conţine
cantităţi estimate pe care autoritatea contractantă apreciază că le va achiziţiona ulterior, cantităţi care
apar la nivelul documentaţiei de atribuire a respectivului acord-cadru, autoritatea contractantă având
obligaţia, ulterior, la momentul încheierii contractelor subsecvente, de a stabili cantităţile fixe ce vor fi
achiziţionate în cadrul respectivului contract subsecvent.
O eventuală modificare în timpul desfăşurării procedurii de atribuire a cantităţilor minime/maxime
prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire este de natură de a încălca principiile transparenţei şi
nediscriminării, autoritatea contractantă având dreptul de a achiziţiona, în funcţie de sumele de care
dispune un număr mai mic de aplicaţii decât cel maxim estimat în cadrul documentaţiei de atribuire.

III. GARANŢIILE

1. Modalitatea de dovedire a constituirii garanţiei de participare în cadrul unei proceduri


aplicate integral prin mijloace electronice
Potrivit prevederilor art.17 alin.(3)-(4) şi art.18 din H.G. nr.1660/2006, dovada constituirii garanţiei
de participare se va transmite în SEAP în format electronic, cu semnătură electronică. Totodată, în
măsura în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor documente în format
electronic prin SEAP, acestea vor fi trimise autorităţii contractante în forma şi utilizându-se
modalitatea de comunicare a datelor solicitate de aceasta.
Astfel, în cazul aplicării unei proceduri integral prin mijloace electronice, în măsura în care un
operator economic nu deţine semnătura electronică pentru a putea trimite în format electronic
documentul şi ţinând cont de art.86 alin.(1) din H.G. nr.925/2006, care prevede prezentarea în original
a scrisorii de garanţie bancară, autoritatea contractantă poate permite depunerea la sediul autorităţii a
originalului.
În măsura în care garanţia de participare se constituie prin depunerea unei sume în numerar sau a unui
ordin de plată/filă cec la casierie, modalitate de îndeplinire ce poate fi verificată uşor de către
autoritatea contractantă, în cazul aplicării unei procedurii integral prin mijloace electronice, operatorii
economici neavând obligaţia transmiterii documentelor justificative în format electronic.
Totodată, precizăm că, autoritatea contractantă poate indica la nivelul documentaţiei de atribuire, ca
operatorii economici care depun la casierie o sumă în numerar sau un ordin de plată/filă cec, să
transmită în fomat electronic (odată cu oferta), o copie scanată a actului prin care se demonstrează
constituirea garanţiei de participare.

2. Dreptul operatorilor economici de a prezenta garanţia de participare şi de bună execuţie şi


sub forma unui instrument de garantare emis de o societate de asigurări
Prin cele mai recente modificări aduse legislaţiei naţionale din domeniul achiziţiilor publice, respectiv
prin adoptarea HG nr. 834/2009 privind modificarea şi completarea HG nr. 925/2006 pentru aprobarea
normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG
nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, a fost instituit dreptul operatorilor economici de a
constitui atât garanţia de participare, cât şi garanţia de bună execuţie prin orice instrument de garantare
emis, în condiţiile legii, de o societate bancară sau de o societate de asigurări, aşa cum rezultă din
prevederile art. 86 şi cele ale art. 90 din hotărârea anterior menţionată.
Menţionăm faptul că raţiunea acordării operatorilor economici dreptului de a-şi constitui garanţiile de
participare şi cele de bună execuţie nu numai prin clasica scrisoare de garanţie bancară, dar şi prin
instrumente de garantare emise de societăţi de asigurare, de tip „poliţă de asigurare”, instrumente care
implică, de regulă, costuri generale mai mici pentru operatorii economici, a fost aceea de a limita
costurile pe care aceştia le suportă în scopul participării la procedurile de atribuire a contractelor de
achiziţie publică.
Totodată, precizăm că necesitatea operării acestor modificări legislative, în sensul introducerii unor
noi instrumente care pot fi utilizate atât pentru garantarea participării la procedurile de atribuire, cât şi
pentru garantarea execuţiei contractelor de achiziţie publică, a avut in vedere si natura excepţională a
situaţiei economice actuale, adoptarea de către Guvern a unor astfel de reglementări având ca scop
stimularea economiei, fiind în acelaşi timp una dintre măsurile anti-criză adoptate de către acesta.

3. Posbilitate de modificare, pe parcursul derularăii unui contract, a modalităţii de constituire a


garanţiei de bună execuţie
Pe parcursul derulării unui contract de achiziţie publică, autoritatea contractantă are dreptul de a
accepta o solicitare, primită din partea contractantului, de modificare a clauzelor contractuale numai în
măsura în care solicitarea respectivă nu vizează modificarea unor elemente care au stat la baza
întocmirii propunerilor tehnice şi financiare prezentate, elemente care au fost esenţiale în atribuirea
contractelor în speţă, şi a căror modificare este natură să creeze premisele încălcării prevederilor OUG
nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe cale de consecinţă, considerăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să aprecieze
oportunitatea acceptării solicitării de modificare a clauzei contractuale cu privire la modalitatea de
constituire a garanţiei de bună execuţie respective.

4. IMM
În cazul asocierii dintre doi operatori economici, fiecare din aceştia încadrându-se în categoria
Intreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), asocierea rezultată poate beneficia de reducerile prevăzute la
art. 16, alin.( 2) din Legea nr. 346/2004.
Totodată, precizăm că în situaţia asocierii unui IMM cu o societate comercială care nu face parte din
categoria IMM- urilor, asocierea respectivă nu are caracterul unui IMM şi nu se pot aplica prevederile
art. 16, alin. (2) din Legea nr. 346/2004.

5. Impunerea modalităţii de constituire a garanţiei


În conformitate cu art. 86 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, autoritatea contractantă nu are dreptul de „a limita posibilitatea de prezentare a
instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la cele
care sunt emise de către societăţi de asigurări”. Totodată, art. 90 alin.(1) din acelaşi act normativ face
precizarea expresă a faptului că prevederile art. 86 alin. (2)-(4) se aplică corespunzător şi în cazul
garanţiei de bună execuţie.
Astfel, autorităţii contractante îi este interzis a impune operatorilor economici modalitatea de
constituire a garanţiei de bună execuţie, scopul unei astfel de garanţii, acela de a asigura autoritatea
contractantă de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului, fiind atins
indiferent de forma prin care se constituie aceasta.

6. Prelungirea perioadei de valabilitate a garanţiei de participare la expirarea acesteia


Potrivit art. 84 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, scopul solicitării
garanţiei de participare este acela de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual
comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulată până la încheierea
contractului de achiziţie publică.
În conformitate cu art. 33 alin. (3) din acelaşi act normativ, în cadrul şedinţei de deschidere este
permisă respingerea ofertei care nu este însoţită de garanţia de participare, astfel cum a fost solicitată
de către autoritatea contractantă, situaţie în care oferta va fi considerată inacceptabilă în baza art. 36
alin. (1) lit. a).
Având în vedere cele de mai sus, în situaţia în care ofertantul nu prelungeşte valabilitatea scrisorii de
garanţie de participare la solicitarea autorităţii contractante, aceasta oferind în acest sens o perioadă de
timp rezonabilă, oferta respectivului operator economic va fi declarată inacceptabilă, pierzând în acest
fel şansa de a îi fi atribuit respectivul contract.

7. Restituirea garanţiei de participare


Modalitatea de restituire a garanţiilor de participare, constituite de ofertanţi în cadrul procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziţie publică, este reglementată de art. 88 din HG nr. 925/2006 pentru
aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică
din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere faptul că posibilitatea restituirii garanţiei de participare intervine în funcţie de etapa
în care se află procedura de atribuire la momentul în care a fost contestată respectiva procedură la
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, precizăm următoarele:
- în cazul în care procedura de atribuire a fost contestată înainte de transmiterea comunicării privind
rezultatul aplicării procedurii, astfel cum e prevăzut la art. 206 din OUG nr. 34/2006, autoritatea
contractantă nu are dreptul de a restitui garanţiile de participare operatorilor economici care au
transmis o solicitare în acest sens;
- în situaţia în care procedura a fost contestată ca urmare a transmiterii comunicării prevăzute la art.
206 din ordonanţa de urgenţă, pentru speţa în cauză devin incidente dispoziţiile art. 88 alin. (4) din HG
nr. 925/2006. În această a doua situaţie, autoritatea contractantă nu mai are posibilitatea reevaluarii
ofertelor respectivilor operatori economici întrucât restituirea garanţiiilor de participare sunt asimilate
retragerii ofertelor respective.

IV. ELECTRONICE

1. Lipsa şedinţei de deschidere în cazul procedurilor de aribuire aplicate integral prin mijloace
electronice
Potrivit prevederilor din H.G. nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din O.U.G. nr.
34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, procedurile aplicate integral prin mijloace
electronice se desfăşoară, în cea mai mare parte a lor, prin intermediul Sistemului Electronic de
Achiziţii Publice, aplicarea unei astfel de proceduri electronice având avantajul de a a simplifica
activitatea comisiei de evaluare, oferind, în acelaşi timp o maximă transparenţă, sistemul electronic
asigurând trasabilitatea oricăror documente comunicate acestuia.
Paşii care trebuie urmaţi în aplicarea unei proceduri electronice sunt stabiliţi în cuprinsul actului
normativ mai susmenţionat, document care nu face nicio referire la existenţa, ca parte a unei proceduri
electronice a şedinţei de deschidere a ofertelor.
Lipsa şedinţei de deschidere, ca etapă dintr-o procedură aplicată integral electronic, îşi are motivaţia în
faptul că în cadrul acestui tip de procedură, ofertele sunt transmise numai în format electronic (art.
17), până la o dată limită prevăzută în cadrul documentaţiei de atribuire.
H.G. nr. 1660/2006 prevede două faze distincte în ceea ce priveşte evaluarea ofertelor depuse, prima
etapă fiind reprezentată de evaluarea din punct de vedere al criteriilor de calificare (art. 20) şi
evaluarea tehnică (art. 21), iar în cadrul celei de-a doua faze, autoritatea contractantă are posibilitatea
de a evalua ofertele financiare.
Având în vedere cele de mai sus, în cadrul procedurii aplicate integral prin mijloace electronice, nu
există ca etapă în desfăşurarea acesteia şedinţa de deschidere a ofertelor, şi pe cale de consecinţă,
comisia de evaluare nu are posibilitatea de a întocmi un proces-verbal de deschidere a ofertelor.

2. Precizarea opţiunii de a organiza etapa finală de licitaţie electronică doar la nivelul


documentaţiei de atribuire
În relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, autoritatea
contractrantă are obligaţia de a respecta principiile prevăzute la art.2 alin.(2) din O.U.G. nr.34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:
nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa; proporţionalitatea; eficienţa
utilizării fondurilor publice; asumarea răspunderii.
În măsura în care la iniţierea unei proceduri (publicarea invitaţiei de participare), organizată cu scopul
de a asigura, pentru beneficiul oricărui potenţial ofertant, accesul la o piaţă imparţială şi deschisă
competiţiei, autoritatea contractantă nu a bifat opţiunea de a organiza etapa finală de licitaţie
electronică, această precizare regăsindu-se însă la nivelul documentaţiei de atribuire, apreciem că au
fost încălcate principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, fiind totodată
distorsionată concurenţa. Astfel, întrucât prin documentaţia de atribuire operatorilor economici le-a
fost adusă la cunoştinţă organizarea etapei finale de licitaţie electronică, aceştia îşi vor elabora ofertele
ţinând cont de această precizare, fapt care ar putea duce la prezentarea unor propuneri financiare
iniţiale mai mari.
Pe cale de consecinţă, apreciem că autoritatea contractantă trebuie să ia măsurile legale în vederea
remedierii situaţiei date, respectiv anularea procedurii în cauză în conformitate cu prevederile art.209
alin.(1) litera d) din O.U.G. nr.34/2006.

3. Operatorul economic clasat pe locul I în urma aplicării etapei finale de lcitaţie electronică nu
îşi menţine preţul ofertat (neobişnuit de scăzut)
În conformitate cu prevederilor art.37 alin.(2) din H.G. nr.925/2006, „oferta câştigătoare se stabileşte
numai dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire stabilit în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire”.
Întrucât operatorul economic clasat pe primul loc al clasamentului rezultat ca urmare a derulării fazei
de licitaţie electronică, pus la dipoziţia autorităţii contractante de către sistemul informatic, nu şi-a
menţinut preţul ofertat în cadrul licitaţiei electronice (autoritatea contractantă solicitându-i clarificări
în acest sens), oferta acestuia nu este admisibilă.
Totodată, „autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu
ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse
în respectiva ofertă.”(art.204 alin.(1) din O.U.G. nr.34/2006)
Pe cale de consecinţă, în situaţia dată, apreciem că autoritatea contractantă este în măsură, cu
respectarea prevederilor legale citate, să declare câştigătoare oferta clasată pe locul al 2-lea, întrucât
oferta clasată pe locul 1 a fost declarată inadmisibilă.
4. Dreptul ofertanţilor de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere cu privire la
îndeplinirea cerinţelor de calificare, corelat cu obligaţia de a prezenta documentele prin care să
confirme îndeplinirea respectivelor cerinţe de calificare înainte de lansarea licitaţiei electronice
Din coroborarea prevederilor art. 165 alin. (1) şi alin. (2) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale art. 38 alin. (3) din HG nr.
925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu
modificările şi completările ulterioare, rezultă faptul că au dreptul de a fi invitaţi şi, implicit dreptul de
a participa, la etapa de licitaţie electronică, doar acei ofertanţi care au depus oferte admisibile în sensul
dispoziţiilor art. 37 din hotărârea anterior menţionată.
Pe cale de consecinţă, anterior lansării licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are obligaţia de a
realiza o evaluare integrală a ofertelor depuse în scopul identificării ofertelor admisibile, singurele
oferte care au dreptul de a participa la etapa finală de licitaţie electronică. Precizăm faptul că
prezentarea unei declaraţii pe proprie răspundere de tipul celei prevăzute de alin. (4) al art. 11 din HG
nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu este suficientă pentru verificarea
admisibilităţii unei oferte, deoarece calificarea unei oferte ca fiind admisibilă presupune analizarea de
către autoritatea contractantă a certificatelelor/documentelor edificatoare care probează/confirmă
îndeplinirea, de către ofertantul care a depus oferta în cauză, a cerinţelor de calificare aşa cum au fost
acestea stabilite prin documentaţia de atribuire.
Faţă de cele de mai sus, considerăm că în situaţia în care la o procedură cu etapă finală de licitaţie
electronică, ofertanţii uzează de dispoziţiile art. 11 alin. (4) din hotărâre, autoritatea contractantă le va
solicita ofertanţilor în cauză, care au obligaţia potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, să
prezinte/completeze certificatele/documentele prin care să probeze/confirme îndeplinirea respectivelor
cerinţe de calificare, într-un termen ce nu poate fi mai mic de 3 zile lucrătoare, dar care trebuie acordat
astfel încât să se împlinească înainte de o dată anterioară celei stabilită pentru lansarea licitaţiei
electronice.

5. Preţ sub 85% după faza de licitaţie electronică


În conformitate cu art. 204 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui
ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în
respectiva ofertă.
Astfel, în vederea stabilirii ofertei câştigătoare în urma finalizării licitaţiei electronice, comisia de
evaluare are obligaţia de a verifica dacă ofertele finale sunt admisibile în sensul art. 37 alin. (1) din
H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, pe parcursul acestei
evaluări finale, se constată existenţa unei oferte cu preţ aparent neobişnuit de scăzut (reprezentând, în
speţa prezentată de dvs., mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv), autoritatea
contractantă are obligaţia legală (art. 202 alin.1 din O.U.G. nr. 34/2006) de a efectua verificări
detaliate în legătură cu justificarea preţului respectiv.

V. CRITERII DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE

1. C.A. pentru operator economic nou înfiinţat


În conformitate cu prevederile art. 185 alin.(1), litera c) din O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, demonstrarea situaţiei economice şi
financiare a operatorului economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie
publică se realizează, după caz, prin declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul,
privind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă
anterioară, care vizează activitatea din cel mult ultimii trei ani, în măsura în care informaţiile
respective sunt disponibile; în acest ultim caz autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în
considerare şi data la care operatorul economic a fost înfiinţat sau şi-a început activitatea comercială.
Totodată, atunci când impune ca cerinţă minimă în raport cu situaţia economică şi financiară a
ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari – care trebuie să
aibă o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului, autoritatea contractantă
trebuie să fie în măsură să motiveze solicitarea acestor cerinţe, elaborând în acest sens o notă
justificativă în conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) din H.G. nr.925/2006.
Să spunem că, la nivelul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă a solicitat pentru
demonstrarea situaţiei economico-financiară o cerinţă minimă de calificare conform căreia valoarea
medie a cifrei de afaceri aferentă ultimilor 3 ani să nu fie mai mică de 171.000 lei.
Pe cale de consecinţă, în situaţia dată, ţinând cont de cele de mai sus, pentru a îndeplini cerinţa minimă
de calificare referitoare la valoarea cifrei de afaceri, operatorul economic – indiferent de data la care a
fost înfiinţat trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie la nivelul solicitat de autoritatea contractantă.

2. Cerinţă privind demonstrarea experienţei similare fără a fi considerată disproporţionată în


raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică
Potrivit prevederilor art.9 litera a) din H.G. nr.925/2006 modificată prin H.G. nr.834/2009, se
consideră a fi disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce
urmează să fie atribuit o cerinţă minimă de calificare conform căreia „suma valorilor/cantităţilor de
produse furnizate, servicii prestate şi lucrări executate, incluse în contractul/contractele
prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienţei lui similare, să fie
mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/presate/executate în
baza contractului care urmează să fie atribuit”.
Prin urmare, potrivit celor de mai sus, pentru demonstrarea experienţei similare, autoritatea
contractantă poate solicita operatorilor economici prezentarea unui contract sau mai multor contracte
cu respectarea prevederilor de mai sus, astfel încât:
- dacă se solicită prezentarea unui singur contract valoarea acestuia să nu fie mai mare decât
valoarea estimată sau
- dacă se solicită prezentarea mai multor contracte suma valorilor acestora să nu depăşească
valoarea estimată.

3. Forma documentului care probează experienţa similară


Scopul îndeplinirii de către operatorii economici a unor cerinţe de calificare este de a demonstra
potenţialul tehnic, financiar şi organizatoric al acestora, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea
concretă de a realiza un anumit contract de achiziţie publică şi capacitatea de a rezolva eventualele
dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia.
Referitor la experienţa similară, art. 188 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că, în scopul verificării capacităţii
tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le
solicita acestora prezentarea unei liste care să conţină, în funcţie de obiectul contractului, principalele
livrări de produse efectuate, principalele servicii prestate sau lucrările executate.
În acest sens, în cazul atribuirii unui contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau
profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora
prezentarea unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de bună execuţie
pentru cele mai importante lucrări, care să conţină valorile, perioada şi locul execuţiei lucrărilor,
modul de îndeplinire a obligaţiilor şi beneficiarii lucrărilor.
Pe cale de consecinţă, considerăm că impunerea unei anumite forme cu privire la certificarea de bună
execuţie, încalcă atât dispoziţiile art. 188 anterior menţionat, cât şi principiile prevăzute la art. 2 din
OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, având ca efect restricţionarea participării
operatorilor economici la procedura de atribuire.
În concluzie, în măsura în care un proces-verbal de recepţie emis la terminarea lucrărilor conţine
informaţii cu privire la valorile, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a
obligaţiilor şi beneficiarii lucrărilor, acesta constituie o dovadă suficientă în sensul art. 188 din
ordonanţă.

4. Prezentarea unui document din care rezultă că sistemul de management de mediu este în curs
de certificare
Referitor la criteriile de calificare şi selecţie privind standardele de protecţie a mediului, OUG nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, prevede
dreptul autorităţilor contractante de a solicita operatorilor economici certificate emise de organisme
independente, prin care se atestă faptul că aceştia respectă anumite standarde europene sau
internaţionale în domeniul protecţiei mediului.
În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de mediu, astfel cum este solicitat de
autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi
prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă
asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului.
Faptul că un operator economic a prezentat în locul certificatului ISO 14001 un document din care
rezultă că sistemul de management de mediu este în curs de certificare, nu poate constitui o dovadă
care să confirme nivelul de calitate solicitat ( nu există, practic, o confirmare că operatorul economic
în cauză, va primi în urma auditului, respectiva certificare).
Totodată, nici prezentarea unei declaraţii prin care operatorul economic susţine că prin politica de
mediu implementată la nivelul unităţii respectă cerinţele de mediu, fără să depună dovezi din care să
reiasă asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului, nu poate constitui o dovadă care să
confirme nivelul de calitate solicitat.
În opinia noastră, un document în care să se precizeze că auditul de certificare, în cazul unui operator
economic, a fost finalizat, urmând ca acesta să primească în curând certificarea propriu-zisă, poate
constitui o dovadă în sensul celor prevăzute la articolul 196 din ordonanţă.

5. Posibilitatea de prezentare ulterioară a documentelor de calificare


Fără a avea această obligaţie, comisia de evaluare are dreptul, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 201
din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune
de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv cele ale art. 35 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, de a le solicita ofertanţilor în cauză completarea documentelor respective, în
scopul demonstrării îndeplinirii cerinţelor de calificare.
Totodată, precizăm că deşi legislaţia nu conţine prevederi cu privire la un număr maxim permis de
documente lipsă sau la eventuale termene acordate pentru completarea unor astfel de documente,
atunci când solicită completarea acestora autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere şi
respectarea prevederilor alin. (2) ale aceluiaşi articol 201 din ordonanţă, potrivit cărora prin
clarificările/completările respective nu are dreptul să determine apariţia unui avantaj evident în
favoarea unui ofertant/candidat.

6. Prezentarea unor certificate fiscale care, deşi au ieşit din termenul de valabilitate, atestă
inexistenţa datoriilor
Referitor la îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, facem
menţiunea că art. 181 din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, instituie la lit.
c) dreptul, şi nu obligaţia, autorităţii contractante de a exclude din cadrul unei proceduri ofertanţii care
nu şi-au îndeplinit aceste obligaţiile.
Deoarece scopul prevederilor susmenţionate este acela de a da posibilitatea autoritaţii contractante să
evite intrarea într-o relaţie contractuală cu un ofertant care are un comportament incorect în raport cu
obligaţiile (de natură fiscală) statuate prin lege, rezultă că pentru îndeplinirea condiţiei respective este
esenţial ca autoritatea contractantă să ia în considerare situaţia de fapt a ofertantului, respectiv
existenţa sau inexistenţa acestor datorii la momentul solicitat prin documentaţie.
Pe cale de consecinţă, considerăm excesivă măsura de excludere a unui operator economic pentru
singurul motiv că a prezentat la data şedinţei de deschidere a ofertelor, un certificat fiscal expirat,
certificat care confirmă însă faptul că respectivul operator nu figurează cu debite faţă de buget, cu atât
mai mult cu cât, avînd în vedere perioada relativ scurtă de valabilitate a certificatelor de atestare
fiscală, este posibil ca şi ceilalţi operatori economici să se afle, înainte de finalizarea procedurii, într-o
situaţie similară din punct de vedere al valabilităţii certificatelor depuse.

7. Exemplu de definire restrictivă a serviciilor similare acceptate pentru dovedirea experienţei


similare
Obiectul contractului ce urmează să fie atribuit constă în prestarea de servicii de asigurare, iar prin
documentaţia de atribuire s-a solicitat, ca cerinţă minimă pentru dovedirea experienţei similare,
prezentarea unui contract similar, prin aceasta înţelegându-se un contract de asigurare pentru acelaşi
tip de bunuri.
Având în vedere faptul că obiectul contractului respectiv constă în prestarea de servicii de asigurare de
bunuri, considerăm că introducerea unei distincţii cu privire la tipurile de bunuri asigurate are ca efect
restricţionarea, în mod artificial, a participării operatorilor economici la procedura respectivă. În opinia
noastră, formularea generală a textului art. 188 din ordonanţă impune o aplicare generală a
prevederilor acestuia, fapt care ne conduce la concluzia că, în cazul în speţă, sunt servicii similare
celor care vor constitui obiectul contractului în cauză orice servicii de asigurare de bunuri.

8. Solicitarea confirmării informaţiilor din declaraţia pe proprie răspundere doar potenţialului


câştigător
În conformitate cu art. 11 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a se asigura că ofertantul a cărui ofertă este declarată
câştigătoare, a prezentat certificatele/documentele prin care se confirmă informaţiile ce se regăsesc
cuprinse în declaraţia depusă iniţial de către acesta. Prin excepţie, acelaşi alineat mai prevede faptul că
„Dosarul achiziţiei publice trebuie să includă şi certificate/documente ale altor ofertanţi numai dacă, în
cadrul procesului de evaluare, au fost adoptate decizii de respingere a respetivelor oferte care s-au
bazat pe informaţiile din respectivele certificate/documente.”
Prin urmare, autoritatea contractantă nu are obligaţia de a solicita confirmarea informaţiilor din
respectiva declaraţie tuturor ofertanţilor, ci doar celui potenţial câştigător (cu excepţia mai sus
menţionate), scopul introducerii acestei prevederi în legislaţie fiind acela de a simplifica procedura de
achiziţie publică, atât din punctul de vedere al operatorului economic cât şi din punct de vedere al
autorităţii contractante.
Legislaţia privind achiziţiile publice nu impune autorităţii contractante ca evaluarea ofertelor depuse
să se realizeze într-o anumită ordine (calificare-tehnic-financiar), comisia de evaluare având
posibiliatea realizării evaluării tehnice şi financiare, urmând apoi să solicite, potenţialului câştigător,
prezentarea documentelor de confirmare a informaţiilor cuprinse în declaraţia prevăzută de art. 11 alin.
(4) din H.G. nr. 825/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
În situaţia în care un operator urmează să fie respins pentru neîndeplinirea unei cerinţe de calificare,
devin incidente prevederile art. 11 alin. (6) teza a doua, autoritatea contractantă, având obligaţia de a
include la dosarul achiziţiei publice respectivele certificate/documente, are obligaţia de a solicita
operatorului economic prezentarea acestora.
Concluzionând, pentru ca prevederile mai sus menţionate să îşi atingă scopul pentru care au fost create
nu apreciem oportun ca autoritatea contractantă să impună tuturor ofertanţilor să confirme informaţiile
deja prezentate ăn cuprinsul declaraţiei pe proprie răspundere iniţial prezentate.

VI. COMISIA DE EVALUARE

1.Remunerarea membrilor comisiei de evaluare?


Art.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare,
prevede ca “Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza procedurile de atribuire a contractului de
achizitie publica, a contractului de concesiune de lucrari publice si a contractului de concesiune de
servicii, precum si modalitatile de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor emise in
legatura cu aceste proceduri".Potrivit prevederilor art.3 alin.(1) din H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea
normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din
O.U.G. nr.34/2006, "In aplicarea prezentelor norme, autoritatea contractanta, prin compartimentul
intern specializat in atribuirea contractelor de achizitie publica, organizat conform prevederilor II.2.3
din Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului achizitiilor publice din
anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 901/2005 privind aprobarea Strategiei de reforma a sistemului
achizitiilor publice precum si a planului de actiune pentru implementarea acesteia in perioada 2005 -
2007, are urmatoarele atributii principale:a) elaborarea programului anual al achizitiilor publice, pe
baza necesitatilor si prioritatilor comunicate de celelalte compartimente din cadrul autoritatii
contractante;b) elaborarea sau, dupa caz, coordonarea activitatii de elaborare a documentatiei de
atribuire sau, in cazul organizarii unui concurs de solutii, a documentatiei de concurs;c) indeplinirea
obligatiilor referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevazute de ordonanta de urgenta;d)
aplicarea si finalizarea procedurilor de atribuire;e) constituirea si pastrarea dosarului achizitiei
publice".Conform art.71, alin.(2) din H.G. nr.925/2006, "Comisia de evaluare se nominalizeaza, de
regula, din cadrul compartimentului intern specializat prevazut la art.3 alin.(1)".Legislatia in vigoare
privind achizitiile publice nu prevede remunerarea membrilor comisiilor de evaluare, pentru ca scopul
O.U.G. nr. 34/2006 este reglementarea procedurilor de atribuire a contractului de achizitie
publica.Salariatii din cadrul autoritatii contractante, care fac parte din comisia de evaluare, pot fi
remunerati in baza unei decizii a conducatorului autoritatii contractante in conformitate cu legislatia
aplicabila activitatii autoritatii contractante in cauza.In cazul in care sunt necesare serviciile de
consultanta ale unor experti externi, autoritatea contractanta ii poate remunera in baza contractelor
legal incheiate.

2. Componenţa comisiei de evaluare – consilierii judeţeni membri ai comisiilor de evaluare


Cu privire la componenţa comisiei de evaluare, alin. (2) de la art. 71 din HG nr. 925/2006 pentru
aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică
din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precizează faptul că aceasta se
nominalizează din cadrul compartimentului intern specializat al autorităţii contractante. Totodată, în
cadrul comisiei de evaluare pot fi nominalizaţi şi membri aparţinând altor compartimente ale autorităţii
contractante sau, în cazul în care beneficiarul final al contractului este o autoritate contractantă, din
cadrul respectivei autorităţi contractante.
Pe cale de consecinţă, consilierii judeţeni, ţinând cont de faptul că sunt aleşi locali ce îndeplinesc o
funcţie de autoritate publică (nefăcând parte din cadrul altor compartimente ale autorităţii contractante
ce au obligaţia sprijinirii activităţii compartimentului de achiziţii publice ) nu pot avea calitatea de
membri în comisiile de evaluare constituite în scopul atribuirii contractelor de achiziţie publică.

3. Preşedintele comisiei de evaluare din compartimentul intern specializat


Potrivit art. 72 alin. (1) din din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
„Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire,
persoană care devine, totodată, şi preşedinte al comisiei de evaluare. Preşedintele poate fi membru în
cadrul comisiei de evaluare sau rolul său poate fi limitat numai la aspectele de organizare şi
reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. În orice situaţie, preşedintele comisiei de
evaluare semnează raportul procedurii de atribuire.”
Totodată, potrivit art. 3 lit.d) din actul normativ mai sus rubricat, aplicarea şi finalizarea procedurilor
de atribuire este una din atribuţiile principale ale compartimentului intern specializat în domeniul
achiziţiilor publice.
Având în vedere prevederile normative mai sus menţionate se poate trage concluzia că persoana
responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (şi deci preşedintele comisiei de evaluare) va fi din
cadrul compartimentului intern specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică, având fie
calitatea de membru în cadrul comisiei de evaluare, fie un rol limitat numai la aspectele de organizare
şi reprezentare fără drept de vot.

4. Comisie de evaluare formată din membri specialişti din domeniul obiectului contractului
În conformitate cu art. 71 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
„Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de
evaluare.”
Deasemenea, potrivit articolului următor, „Autoritatea contractantă va numi p persoană responsabilă
cu aplicarea procedurii de atribuire, persoană care devine, totodată şi preşedinte al comisiei de
evaluare. Preşedintele poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său poate fi limitat
numai la aspectele de organizare şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. [...].”
Având în vedere cele de mai sus şi întrebarea dvs., autoritatea contractantă are posibilitatea legală de a
numi o comisie de evaluare formată din specialişti în domeniul care face obiectul contractului
(persoane care pot face parte şi din alte compartimente ale autorităţii contractante – art. 71 alin.(2)) şi
va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (din compartimentul intern
specializat), care va fi preşedinte al comisiei de evaluare având rolul limitat în cadrul comisiei doar la
aspectele de organizare şi reprezentare (situaţie în care nu va avea drept de vot în cadrul comisiei).
Astfel, în cadrul comisiei de evaluare este necesar a fi numită, pe lângă persoanele responsabile pentru
evaluarea ofertelor, şi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (care este totodată şi
preşedintele comisiei), ale cărei atribuţii pot fi reduse, astfel cum am menţionat mai sus, la problemele
care ţin de organizarea şi reprezentarea comisiei de evaluare.

VII. SUBCONTRACTAREA

1. Posibilitatea modificării ofertei pe parcursul evaluării prin:


- includerea de subcontractanţi, deşi iniţial aceştia nu au fost precizaţi;
- retragerea sau modificarea subcontractanţilor;
Conform art. 204, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui
ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în
respectiva ofertă.
Totodată, potrivit prevederilor art.171 din O.U.G. nr.34/2006, oferta are caracter obligatoriu, din
punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea
contractantă.
Astfel, acceptarea din partea autorităţii contractante a modificării ofertei de către un operator
economic aflat în una din situaţiile prezentate mai sus (doreşte să subcontracteze părţi din contract -
opţiune pe care iniţial nu a ales-o sau renunţa sa modifică subcontractanţii ), are ca efect încălcarea
pricipiului tratamentului egal, prevăzut de art. 2 alin (2) lit. b) din OUG nr. 34/2006.

2. Posibilitatea modificării subcontractanţilor sau a includerii de subcontractanţi, după


încheierea contractului de achiziţie publică
Conform art. 204, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui
ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în
respectiva ofertă.
Precizăm faptul că, odată semnat contractul de achiziţie publică între autoritatea contractantă şi
operatorul economic a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, acesta este direct răspunzător
pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică în faţă autorităţii contractante chiar dacă are părţi
din contract pe care le-a subcontractat altor operatori economici.
Dacă autoritatea contractantă consideră că este avantajos pentru aceasta să accepte un subcontract, în
timpul derulării contractului de achiziţie publică, în locul rezilierii acestuia, apreciem că acest lucru
este posibil în următoarele condiţii:
a) Pe parcursul derulării contractului, contractantul nu are dreptul de a introduce un subcontractant fără
acceptul autorităţii contractante;
b) Executantul va încheia un contract cu subcontractantul în aceleaşi condiţii în care el a semnat
contractul cu achizitorul;
c) Introducerea unui subcontractant nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau
financiare iniţiale.
3. Imposibilitatea limitării subcontractării
O astfel de solicitare privind introducerea unei limitări cu privire la dreptul operatorului economic care
participă la o procedură organizată pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, de a
subcontracta îndeplinirea contractului respectiv este în contradicţie cu prevederile actuale referitoare la
subcontractare din legislaţia naţională, prevederi care transpun în totalitate dispoziţiile art. 37 şi
respectiv ale art. 25 din Directivele 2004/17/EC şi 2004/18/EC.
Astfel, art. 45 din OUG nr. 34/2006 menţionează la alin. (1) dreptul ofertantului de a subcontracta o
parte din contractul respectiv, cu precizarea că subcontractarea nu poate să ducă la diminuarea
răspunderii contractantului în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a contractului în cauză.
În acelaşi timp, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, autoritatea contractantă are dreptul doar de a
solicita operatorilor economici care depun ofertă să precizeze ce parte din contract urmează să
subcontracteze şi datele de recunoaştere ale subcontractanţilor propuşi.
În consecinţă, introducerea unei cerinţe prin care să li se interzică operatorilor economici posibilitatea
de a subcontracta mai mult de un anumit procent din valoarea contractului de achiziţie publică,
contravine prevederilor Directivelor mai sus menţionate, şi implicit libertăţilor fundamentale acordate
prin Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

4. Imposibilitatea solicitării unor cerinţe de calificare pentru subcontractanţi


Ca urmare a modificărilor aduse H.G. nr. 925/2006 prin H.G. nr. 834/2009, „Autoritatea contractantă
nu are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanţi, dar
resursele materiale şi umane ale subcontractanţilor declaraţi se iau în considerare pentru partea lor de
implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în
acest sens” (art. 11 alin. (7) din H.G. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare).
Având în vedere cele de mai sus, autoritatea contractantă nu mai are dreptul de a solicita eventualilor
subcontractanţi îndeplinirea vreunei cerinţe de calificare, astfel cum sunt aceastea prevăzute la art. 176
din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

VIII. DISPONIBILIZARE FONDURI

1. Posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare


Potrivit art. 36 alin. (1), litera e) din H.G. nr.925/2006 modificată prin H.G. nr.834/2009, oferta este
considerată inacceptabilă în situaţia în care preţul inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea
estimată comunicată prin anunţul/invitaţia de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv.
Art.36 alin.(1), lit. e) mai sus citat, trebuie interpretat ca o limitare a preţului prezentat de către ofertant
în interiorul fondurilor ce pot fi disponibilizate de către autoritatea contractantă în vederea încheierii
contractului de achiziţie publică, fonduri care, în unele cazuri, nu se limitează la valoarea estimată a
contractului, însă după intrarea în vigoare a H.G. nr.834/2009, trebuie să ţină cont şi de situaţiile
prevăzute la litera e1) a articolului mai sus amintit.
În conformitate cu prevederile art.36 alin.(1) lit. e1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi
completările aduse prin H.G. nr.834/2008, autoritatea contractantă are posibilitatea disponibilizării de
fonduri suplimentare cu maximum 10% peste valoarea estimată prevăzută în anunţul/invitaţia de
participare, sau/şi dacă încheirea contractului la preţul respectiv nu ar conduce la eludarea aplicării
acelor prevederi ale ordonanţei de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport
cu anumite praguri valorice.
Precizăm că estimarea făcută de către autoritatea contractantă nu reprezintă o valoare maximă pe care
o poate avea contractul ce urmează a fi încheiat, ci este o estimare a valorii contractului elaborată pe
baza calculării şi însumării tuturor sumelor platibile pentru îndeplinirea contractului respectiv,
estimare ce nu poate reprezenta întotdeauna răspunsul pieţii din momentul în care ofertanţii işi depun
ofertele; motiv pentru care legiuitorul a prevăzut posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare,
însă până la maxim 10% din valoarea estimată publicată, cu respectarea prevederilor art.36 alin.(1) lit.
e1) din H.G. nr. 925/2006.

IX.IDENTIFICARE/ASIGURARE FONDURI

Înainte de a demara o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, autoritatea
contractantă trebuie să fie în măsură să identifice oportunităţile de finanţare pentru îndeplinirea în
bune condiţii a respectivului contract, oportunităţi traduse prin certitudinea existenţei, la momentul
încheierii contractului, a sumelor necesare pentru executarea obligaţiilor de plată asumate prin
contractul respectiv. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al legislaţiei privind achiziţiile publice,
iniţierea unei proceduri de atribuire nu este strict legată de asigurarea fondurilor.
Pe de altă parte, articolul 94 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, instituie în sarcina autorităţii
contractante obligaţia de a verifica, înainte de momentul semnării unui contract de achiziţie publică,
respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa
legislaţiei privind finanţele publice. Precizăm faptul că interdicţia pentru autorităţile contractante de a
încheia un angajament legal în sensul dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare, aşa cum este un contract de achiziţie publică ce reprezintă o
bază legală pentru angajarea fondurilor publice ale unei autorităţi contractante, fără existenţa certă a
surselor de finanţare necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată asumate prin angajamentul respectiv,
rezultă din prevederile care reglementează finanţele publice.

X. ACHIZITIA UNUI IMOBIL

Art. 1 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi
completările ulterioare, precizează faptul că acest act normativ reglementează procedurile de atribuire
a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului de
concesiune de servicii, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva
actelor emise în legătură cu aceste proceduri.
Având în vedere prevederile art. 3 lit. g) şi h), ale art. 4, art. 5 şi art. 6 din ordonanţă, care definesc
contractele de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii, respectiv contractele de
achiziţie publică de lucrări, de furnizare şi de servicii, considerăm că un contract care are ca obiect
cumpărarea sau închirierea unui bun imobil nu poate fi încadrat în niciuna din aceste categorii de
contracte, şi, pe cale de consecinţă, pentru cumpărarea sau închirierea unui astfel de bun o autoritate
contractantă nu are obligaţia de a aplica dispoziţiile OUG nr. 34/2006.
Totodată, facem precizarea că în situaţia în care autoritatea contractantă atribuie contracte de achiziţie
de lucrări în legătură cu un imobil, ca de exemplu atunci când achiziţia imobilului implică şi
efectuarea unor lucrări de amenajare/finisare a acestuia, acestea se supun prevederilor OUG nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

XI. INTERDICTIA DE MODIFICARE A CLAUZELOR CONTRACTUALE REFERITOARE


LA OBIECTUL CONTRACTULUI

Atribuirea unui contract de achiziţie publică se realizează, conform OUG nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, prin promovarea unui
cadru concurenţial, în condiţii de tratament egal între operatorii economici participanţi la procedura de
atribuire. În acelaşi timp, contractul de achiziţie publică se încheie în baza regulilor şi cerinţelor
solicitate în documentaţia de atribuire aferentă procedurii, reguli şi cerinţe cărora li s-a făcut
publicitate tocmai în scopul respectării principiilor anterior menţionate, respectiv principiul promovării
liberei concurenţe şi cel al garantării tratamentului egal.
Pe cale de consecinţă, considerăm că modificarea unor clauze contractuale referitoare la obiectul unui
contract de achiziţie publică, respectiv diminuarea cantităţii de produse deja contractată şi/sau
modificarea cerinţelor tehnice pentru o anumită cantitate din totalul produselor contractate, este de
natură să creeze premisele încălcării prevederilor OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
Mai exact, la iniţierea procedurii în speţă, organizată în scopul de a asigura, pentru beneficiul oricărui
potenţial ofertant, accesul la o piaţă imparţială şi deschisă competiţiei, s-a stabilit un set de cerinţe cu
privire la produsele ce urmau să fie achiziţionate, cerinţe care vizau inclusiv anumite cantităţi şi
anumite caracteristici ale produselor ce urmau a fi achiziţionate. Aceste cerinţe, care au fost impuse
prin documentaţia de atribuire, au fost aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi,
prin intermediul regulilor de publicitate prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.
Pe cale de consecinţă, la procedura de atribuire s-au prezentat numai acei operatori economici care au
considerat că pot îndeplini cerinţele minime solicitate prin documentaţie. Ori, în situaţia în care se
schimbă cantităţile/anumite caracteristici ale produselor, care au fost esenţiale în atribuirea
contractelor în speţă, şi care au stat la baza întocmirii propunerilor tehnice şi financiare prezentate, se
poate ajunge la încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, în
special a principiului tratamentului egal şi al transparenţei. Astfel, în măsura în care necesităţile
autorităţii contractante, şi implicit şi cerinţele iniţiale, ar fi fost altele (şi anume: o cantitate mai mică
de produse, produse cu alte caracteristici tehnice), este foarte probabil ca şi alţi operatori economici să
fi fost interesaţi şi să fi avut posibilitatea efectivă de a prezenta oferte avantajoase pentru autoritatea
contractantă.
Totodată, acceptarea unor astfel de modificări va conduce la anularea efectelor dispoziţiilor art. 204,
alin. (1) din ordonanţă, dispoziţii potrivit cărora contractul se semnează, şi implicit se derulează, cu
ofertantul declarat câştigător, în baza propunerilor tehnice şi financiare, aşa cum au fost acestea
cuprinse în oferta depusă.
XII. AJUSTAREA PREŢULUI CONTRACTULUI
Speţa 1
Art. 97 alin. din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările aduse prin H.G. 834/2009,
publicată în Monitorul Oficial nr. 515 din 27 iulie 2009, conţine prevederi cu privire la situaţiile în
care, pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, preţul poate fi ajustat.
Una din situaţiile prevăzute de articolul mai sus rubricat prin care se poate ajusta preţul contractului,
chiar dacă nu a fost stabilită concret această posibilitate în documentaţia de atribuire şi în contract, se
referă la cazul în care „durata de aplicare a procedurii de atribuire se prelungeşte, în mod neprevăzut,
peste perioada preconizată iniţial şi din motive care exclud orice culpă a
ofertantului/contractantului”(alin.4 lit. b).
Din informaţiile prezentate rezultă că autoritatea contractantă a organizat o procedură de atribuire a
unui contract de lucrări în cursul anului 2007, însă, în urma contestării acesteia şi a unei acţiuni în
justiţie, s-a ajuns ca încheierea contractului să se realizeze în luna iulie 2009, conţinând o clauză de
ajustare a preţului contractului după 12 luni de la semnarea acestuia.
Având în vedere cele de mai sus şi în măsura în care prelungirea procedurii de atribuire nu s-a datorat
operatorului economic declarat ulterior contractant, apreciem că, în speţa dvs. sunt incidente
prevederile art. 97 alin. (4) lit. b) mai sus rubricat, existând posibilitatea ajustării preţului contractului.
În situaţia prezentată de dvs. ajustarea ar putea fi realizată numai cu acordul ambelor părţi, pentru o
perioadă care se va intinde până în iulie 2010, moment în care devine aplicabilă şi obligatorie pentru
ambele părţi formula de ajustare prevăzută în clauzele iniţiale.
Pentru această perioadă neacoperită de clauzele contractuale iniţiale, părţile pot conveni asupra unei
formule rezonabile de ajustare care trebuie să se încadreze în condiţiile stabilite de art. 97 alin. (5) din
H.G. nr. 925/2006, astfel cum a fost modificată de H.G. nr. 834/2009.

Speţa 2
În conformitate cu art. 97 alin. (4) şi (6) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările aduse
prin H.G. 834/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 515 din 27 iulie 2009,
„(4) Ajustarea preţului fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (3) este posibilă numai în
următoarele cazuri:
a) atunci când survin circumstanţe imprevizibile şi independente de voinţa parţilor, altele decât cele
prevăzute la alin.(2) lit. a) şi b); sau
b) atunci când durata de aplicare a procedurii de atribuire se prelungeşte, în mod neprevăzut, peste
perioada preconizată iniţial şi din motive care exclud orice culpă a ofertantului/contractantului.
(6) În cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungeşte peste termenele stabilite iniţial
în respectivul contract, din motive care se datorează culpei autorităţii contractante, nu este posibilă
invocarea prevederilor de la alin. (4), operatorul economic fiind însă îndreptăţit să solicite penalităţi
şi/sau daune interese.”
Din adresa trasmisa rezultă că la data de 21.01.2008 în urma desfăşurării procedurii de licitaţie
deschisă a fost încheiat un contract de execuţie lucrări, contract al cărui preţ a fost stabilit prin
documentaţie ca fiind ferm pe toată durata de execuţie (5 luni şi 21 de zile).
Datorită faptului că autorităţii contractante nu i-au fost repartizate în totalitate fondurile necesare
pentru îndeplinirea contractului pentru anul 2008, durata de execuţie a contractului s-a prelungit prin
încheierea mai multor acte adiţionale executantul solicitând ca preţul contractului să fie ajustat pentru
restul rămas de executat.
Faţă de cele de mai sus, în situaţia prezentată de dvs. devin aplicabile prevederile art. 97 alin. (6) din
actul normativ mai sus rubricat, autoritatea contractantă neavând dreptul de a ajusta preţul
contractului, operatorul economic fiind însă îndreptăţit să solicite penalităţi şi/sau daune interese.

XIII. ASOCIERE

1. Substituirea unui asociat pe parcursul derulării contractului de achiziţie publică


Potrivit art. 37, alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, cu completările şi modificările ulterioare, oferta
câştigătoare se stabileşte numai dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire
precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
Conform art. 204, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui
ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în
respectiva ofertă.
Menţionăm faptul că, odată semnat contractul de achiziţie publică între autoritatea contractantă şi
operatorul economic (sau operatorii economici în situaţia ofertei comune) a cărui (căror) ofertă a fost
stabilită ca fiind câştigătoare, respectivele părţi semnatare au obligaţia de a îndeplini ceea ce şi-au
asumat prin contractul în cauză.
Totodată, subliniem faptul că nerespectarea obligaţiilor asumate prin contractul de achiziţie publică, de
către una dintre părţi, dă dreptul părţii lezate de a cere rezilierea acestuia şi de a pretinde plata de
daune-interese, în condiţiile stipulate în respectivul contract.
Având în vedere acest lucru, substituirea unuia dintre asociaţii declaraţi câştigători ai contractului de
achiziţie publică cu un alt operator economic ce nu a participat la procedura de atribuire face ca
rezultatul acelei proceduri să fie alterat prin faptul că substituirea în speţă va avea ca efect modificarea
obligaţiilor iniţiale asumate prin respectivul contract încheiat în anumite condiţii, în urma derulării
unei proceduri competitive.