Toxinfecţiile alimentare (TIA)

Sunt suferinţe digestive acute produse în urma consumului de alimente contaminate cu diverse
bacterii sau cu toxinele lor. La definirea unui focar de toxiinfecţie alimentară trebuie îndeplinite 2 criterii:
două sau mai multe persoane acuzând aceiaşi simptomatologie, după un interval de până la 72 de ore de la
consumul unui aliment comun sau ancheta epidemiologică să confirme implicarea alimentului ca sursă a
îmbolnăvirii.
Există o excepţie de la această definiţie în care focarul este individual fiind constituit dintr-un singur
caz (botulismul).
TIA se produc prin 3 mecanisme principale:
- ingestia, odată cu alimentul, a unei cantităţi mari de germeni;
- ingestia de toxină preformată în aliment;
- elaborarea de toxine la nivelul tubului digestiv de către bacteriile ingerate.

Epidemiologie
TIA se diferenţiază de celelalte gastroenterite acute infecţioase, printr-o trăsătură caracteristică şi
anume apariţia bruscă a manifestărilor digestive la toate persoanele care au consumat alimentul contaminat.
Sursele de infecţie sunt numeroase, fiind reprezentate atât de animale cât şi de om. Calea de transmitere o
constituie alimentele care pot fi contaminate încă de la origine (carnea animalelor cu salmonella), se pot
contamina în timpul manipulării şi procesării (de către purtătorii de germeni sau prin folosirea apei
contaminate la preparare), în timpul depozitării (muşte, gândaci, rozătoare) sau consumării (veselă
contaminată). Receptivitatea este generală, iar boala nu lasă imunitate. Incidenţa TIA este mai mare în
sezonul cald, când există condiţii favorabile de multiplicare a germenilor.

Aspecte clinice
TIA stafilococică - fenomenele clinice apar la 30 min. până la 6 ore de la ingestia alimentului care
conţine toxina preformată. Alimente mai frecvent incriminate: laptele, brânzeturi sărate, preparate cu
smântână, carne incorect refrigerată. Alimentele se contaminează adesea în timpul manipulării de către
persoane care prezintă infecţii cu stafilococi. Debutul este brusc, cu afebrilitate, iar tabloul clinic este
dominat de greţuri şi vărsături. În formele comune evoluţia este autolimitată (24-36 ore).
TIA cu salmonele - surse: carne de pui, ouă, derivate sau produse bazate pe ouă. Debut brusc după 8-
48 ore de la ingestia dozei infectante cu: colici abdominale, greţuri, vărsături, scaune diareice apoase. Febra
poate fi prezentă. Evoluţia este autolimitată (2-5 zile).
TIA cu B cereus - se produce prin ingestie de toxină preformată în alimente, mai ales cereale (orez
fiert păstrat la temperatura camerei), lapte şi derivate. Se prezintă sub două forme, cu afebrilitate, sindrom ...
.. sau sindrom diareic.
TIA cu Cl. perfringeus - se produce prin alimente contaminate, germenul se multiplică în intestinul
subţire şi elimină toxina. Tabloul clinic este marcat de diaree apoasă,mai puţin greţuri sau vărsături, cu
afebrilitate.

Tratament TIA
Cea mai importantă măsură terapeutică este rehidratarea bolnavului şi menţinerea echilibrului
hidroelectrolitic. Tratamentul vărsăturilor persistente se face cu produse administrate parenteral.
Administrarea de antibiotice este, în principiu, contraindicată.

Profilaxie
Prevenirea TIA este, până la urmă, legată de respectarea regulilor de igienă alimentară şi individuală.
În acest sens s-a elaborat un decalog pe care corpul medical trebuie sa-l transmită populaţiei:
1. Alege numai alimente preparate în condiţii de siguranţă.
2. Prepară alimentele corect.
3. Consumă imediat alimentele preparate.
4. Depozitează corect alimentele.
5. Reîncălzeşte complet alimentele.
6. Evită contactul între alimentele crude şi cele preparate.
7. Spală-te în mod repetat pe mîini.
8. În bucătărie, păstrază toate suprafeţele riguros curate.
9. Protejează alimentele de insecte, rozătoare şi animale.
10. Foloseşte numai apă sigur potabilă.