REZULTATELE CLASIFICĂRI BANANELOR PRIN ANALIZA

DE IMAGINE

În lucrarea de faţă s-au considerat ca probe, bananele, de origine din Camerun. S-a
urmărit evoluţia temporală a gradului de brunificare a acestora la intervalele 0h, 48h, 96h,
144h, 168h, 192h, 216h, 240h, 264h, 288h, 300h, 312h, şi păstrate la temperatura de 18oC.
Analiza brunificării s-a realizat prin metoda imagistică cu ajutorul spaţiului
tricromatic CIE L*a*b*. În principiu această metodă este una non-distructivă, dar autorul a
decis şi analiza imagistică a miezului babanelor pentru a avea o analiză cât mai completă a
fenomenului de brunificare la banane. Acestă variantă presupune „distrugerea” prin
secţionare longitudinală a bananelor.
Din totalul de banane, 25 de bucați, s-au luat căte 2 banane la fiecare interval de timp.
La fiecare moment de timp s-au scanat bananele întregi pe două părţi, mai apoi aceste banane
s-au decojit și s-a scanat miezul bananei secționat, tot pe două părţi.
Pentru a putea face analiza de imagine acestea au fost digitizate prin scanare cu scaner
Epson Perfection 1250 la o rezoluţie optică iniţială de 600dpi (adică 1pixel = 0,0423(3)mm,
sau 1pixel = 0,0017921(1)mm2). Deoarece imaginile digitale rezultate au avut dimensiuni
foarte mari ceea ce necesita un spaţiu de stocare şi timpi mari de prelucrare grafică, ele au
fost convertite (cu programul Paint Shop Pro v8.00) la rezoluţia de 300dpi. Această rezoluţie
asigură o dimensiune liniară a unui pixel de 0,0846 mm şi o rezoluţie pentru arie de
0,0078614 mm2.
Analiza modificării culorii suprafeţei interioare a bananelor prin brunificare după
digitizarea imaginilor prin metode optoelectronice, are următoarele etape:
- preprocesarea digitală a imaginilor,
- conversia din spaţiul tricromatic RGB în spaţiul CIE L*a*b* a imaginilor referinţă
„pulpă” şi „brunificare” „brunificare pulpă” „defecte” a suprafeţelor de pulpă de
banană şi stabilirea intervalelor de definiţie tricromatică a acestor referinţe ca şi
criterii de clasificare cromatică,
- conversia din spaţiul tricromatic RGB în spaţiul CIE L*a*b* a imaginilor probă,

1
 - stabilirea conţinutului de „pulpă”, „brunificare” „brunificare pulpă” şi „defecte”,
pentru fiecare probă pe baza criteriilor de clasificare cromatică.

Tabelul V.1
Exemplu de set de imagini ale probelor de banane întregi, cu indexul aferent.

Banana_întreagă_0h Banana_întreagă_48h

Banana_întreagă_96h Banana_întreagă_144h

Banana_întreagă_168h Banana_întreagă_196h

2
 Banana_întreagă_216h Banana_întreagă_240h

Banana_întreagă_264h Banana_ întreagă _288h

Banana_ întreagă _300h Banana_ întreagă _312h

Trecerea din spaţiul tricromatic RGB a imaginilor digitale preprocesate în spaţiul

CIE L*a*b* este exemplificată în figura V.3 a, b, c, d. Reprezentarea grafică a imaginilor pe
componente CIE L, a*, b*, este realizată cu culori booleene semnificative pentru fiecare
componentă în parte. Astfel culorile booleene pentru imaginea transformată în componenta
L* sunt 255 nivele de griuri (figura V.3 b); pentru componenta a* sunt 255 de nivele de
culoare de la roşu (pentru a*>0) către verde (pentru a*<0); pentru componenta b* sunt 255 de
nivele de culoare de la galbenă (pentru b*>0) către albastru (pentru b*<0).

3
Tabelul V.2.
Exemplu de set de imagini a miezului bananelor, cu indexul aferent
Miez_babana_0h Miez_babana_48h Miez_babana_96h Miez_babana_144h

Miez_babana_168h Miez_babana_192h Miez_babana_216h Miez_babana_240h

Miez_babana_264h Miez_babana_288h Miez_babana_300h Miez_babana_312h

4
 a.

b.

c.

d.

Figura V.2 Trecerea in spaţiul tricromatic RGB (a) în spaţiul L*a*b* şi reprezentarea grafică
a imaginii digitale transformate cu culori booleene semnificative pentru fiecare componentă a
spaţiului L*, a*, b* în parte (b, c, d) – exemplu de banană.

5
 a.

b.

c.

d.
Figura V.3. Trecerea in spaţiul tricromatic RGB (a) în spaţiul CIEL L*a*b* şi
reprezentarea grafică a imaginii digitale transformate cu culori booleene semnificative
pentru fiecare componentă spaţiului CIEL L*, a*, b* în parte ( b, c, d) – exemplu de
miez de banană.

6
Pentru a putea determina conţinutul de „pulpă”, „brunificare puplă” „brunificare” şi
„defecte” a probei exemplificate se realizează histogramele pixelilor imaginilor pe
componentele L* (figura V.4), a* (figura V.5), b* (figura V.6). În imaginile histogramelor
componentelor CIE L*, a* şi b* se observă apariţia unui singur maxim de intensitate ce
indică o relativă omogenitate a suprafeţei tăiate a bananei.
Figura V.7 prezintă reprezentarea pixelilor ce definesc proba de exemplificare în
spaţiul tricromatic CIE L*a*b* - semnificaţia acestui grafic se va face ulterior.

Figura V.4. Histograma luminanţei, L, a imaginii digitale transformate.

Figura V.5. Histograma culorilor complementare codificate cu a* (roşu-verde) pentru, a

imaginii digitale transformate.

7
Figura V.6. Histograma culorilor complementare codificate cu b* (galben-albastru), a
imaginii digitale transformate.

Figura V.7. Distribuţia punctelor de definiţie a imaginii digitale transformate în spaţiul de

culori CIE L*a*b*.

8
Figura V.8. Histograma 2D a componentelor CIE L a*, b* ale punctelor de definiţie a
imaginii digitale transformate.

Figura V.9. Histograma 2D a componentelor CIE L*, b* ale punctelor de definiţie a

imaginii digitale transformate.

9
 Figura V.10. Histograma 2D a componentelor CIE L*, a* ale punctelor de definiţie a
imaginii digitale transformate.

Figurile V.8, V.9 şi V.10 reprezintă histogramele 2D pentru perechi de componente

ale spaţiului tricromatic CIE L*a*b* şi vor ajuta la clasificarea zonelor de „pulpă”,
„brunificare pulpă” „brunificare” şi „defecte”, upă stabilirea criteriilor de clasificare
cromatică.
Identificarea, respectiv discriminarea, acestor zone (de „pulpă”, „brunificare pulpă”
„brunificare” şi „defecte”) necesită calibrarea procedurii descrise mai sus cu imagini de
referinţă ce conţin numai „pulpă”, „brunificare pulpă” „brunificare” şi „defecte”.
Rezultatele analizei de imagine în spaţiul tricromatic CIE L*a*b* pentru referinţele
de „pulpă”, „brunificare pulpă” „brunificare” şi „defecte”,sunt prezentate ca prisme
rectangulare de culori booleene diferite, conform legendei din figura V.10. Prismele
rectangulare sunt construite cu ajutorul limitelor inferioare şi superioare (a-, a+, b-, b+, L-,
L+ din tabelul V.3) ale componentelor spaţiului tricromatic CIE L*a*b*. Din figura V.11 se
poate observa că punctele de definiţie a probei Banană_întreagă, în spaţiul tricromatic
CIE L*a*b*, sunt „acoperite” de prismele rectangulare ce reprezintă criteriile 3D de
identificare /clasificare cromatică a referinţelor de „pulpă”, „brunificare pulpă” „brunificare”
şi „defecte”.

10
Figura V.11. Reprezentarea în spaţiul tricromatic CIE L*a*b*: Prismele 3D pentru
referinţele de tip „pulpă” cu galben, ,, brunificare pulpă” cu ocru galben „brunificare’’ cu
maro şi „defecte” cu gri ; Punctele de definiţie a imaginii Banană_întreagă – cu gradient
de culoare de la violet (L=0) la roşu (L=100).

Tabelul V.3
Criteriile de clasificare cromatică a conţinutului de „defecte”, „pulpă”, „brunificat” şi
„brunificat pulpă” la banane.
Clase\Limite a‐ a+ b‐ b+ L‐ L+
Defecte ‐50 50 ‐110 110 0 1,999
Pulpă ‐50 50 25 110 5 100
Brunificat 0 50 ‐110 24,999 5 100
Brunificat Pulpă ‐50 0 ‐110 33 2 100
11
 a.

b.
Figura V.11 Exemplu de rezultat al clasificării (b) prin analiză de imagine a culorii
CIE L*a*b* a probei Banană_întreagă (a) – culorile booleene respectă legenda cu „pulpă”
cu galben, ,, brunificare pulpă” cu ocru galben „brunificare’’ cu maro şi „defecte” cu gri.

Cu aceste criterii (din tabelul V.4) s-a identificat/clasificat conţinutul de „pulpă”,

„brunificare” ,,brunificare pulpă” şi din probele de banane alese pentru studiu (exemplu în
figura V.11a,b) – rezultatele analizei de imagine sunt detaliate grafic în anexe.
Rezultatele experimentale ale parametrilor ce descriu brunificarea bananelor, obţinute
prin ambele metode analizate, sunt prezentate în tabele următoarele.

12
Tabelul V.4 Reprezentările grafice ale rezultatelor experimentale a parametrilor analizaţi
pentru bananele întregi: L*, a*, b*, (100-L*) - pentru metoda non-distructivă imagistică în
spațiul culorilor CIE L*a*b*; Pulpă, Brunificat – statistica suprafețelor clasificate prin
metoda non-distructivă imagistică; MPulpă, MBrunificat – pentru metoda de analiză
gravimetrică.

L*
70.0

60.0

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

a*
12.0
10.0

8.0

6.0

4.0

2.0

0.0

‐2.0

‐4.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

13
 b*
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
‐5.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

100‐L*
100.0

90.0

80.0

70.0

60.0

50.0

40.0

30.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

14
 Pulpa
1.0

0.9

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

Brunificat
0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

15
 MPulpă
1.0

1.0

1.0

1.0

0.9

0.9

0.9
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

MBrunificat
3.5

3.0

2.5

2.0

1.5

1.0

0.5

0.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

16
Tabelul V.5 Reprezentările grafice ale rezultatelor experimentale a parametrilor analizaţi
pentru mieyul de banane: L*, a*, b*, (100-L*) - pentru metoda non-distructivă imagistică în
spațiul culorilor CIE L*a*b*; Pulpă, Brunificat – statistica suprafețelor clasificate prin
metoda non-distructivă imagistică; MPulpă, MBrunificat – pentru metoda de analiză
gravimetrică.

L*
80.0

75.0

70.0

65.0

60.0

55.0

50.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

a*
0.0
‐1.0
‐2.0
‐3.0
‐4.0
‐5.0
‐6.0
‐7.0
‐8.0
‐9.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

17
 b*
30.0
25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0

‐5.0

‐10.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

100‐L*
50.0

45.0

40.0

35.0

30.0

25.0

20.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

18
 Pulpa
1.0
1.0
1.0
1.0
1.0
1.0
0.9
0.9
0.9
0.9
0.9
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

Brunificat
0.2
0.1

0.1

0.1

0.1

0.1

0.0

0.0

0.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

19
 MPulpă
1.0

1.0

1.0

1.0

0.9

0.9

0.9
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

MBrunificat
3.5

3.0

2.5

2.0

1.5

1.0

0.5

0.0
0 48 96 144 168 192 216 240 264 288 300 312

t (h)

20
 Datele din tabele V.4 şi V.5 se vor analiza din punct de vedere al corelațiilor în
următorul capitol. Rezultatele acestor corelații vor genera concluziile cu privire la
posibilitatea de a realiza calibrarea inter-metodă a evaluării gradului de brunificare a
cartofilor.
Mărimea cantitativă care măsoară gradul de corelaţie dintre două serii numerice se
poate defini ca şi coeficientul de corelaţie Fourier normalizat, CCFN, definit prin relaţia:



CCFN( f ( x), g( x))  max

  f ( x)  g( x) 
0.5
2 
 (6.1)
 max f ( x)  f ( x)   max g( x)  g( x)  
0.5
x

 x x 



unde f (x), g(x) reprezintă două funcţii (serii cardinale),  reprezintă produsul de corelaţie
Fourier. În prezentarea rezultatelor se vor preciza numai valorile generate de norma
Lp calculată din valorile CCFN_AmPh din domeniul amplitudinii şi cel al fazei. Clasificare
valorilor coeficientului de corelaţie Fourier normalizat sunt prezentate în tabelele V.4 .

Tabelul V.4 Semnificaţiile statistice ale coeficientului de corelaţie Fourier normalizat.

Tipul corelaţiei CCFN

Slabă 0.10 – 0.29
Medie 0.30 – 0.49
puternică 0.50 – 1.00

În continuare sunt prezentate rezultatele coeficientului de corelaţie Fourier normalizat,

CCFN, dintre seriile de timp ale valorilor parametrilor determinaţi cu ajutorul analizei de
imagine și a metodei gravimetrice (tabelele V.5 și V.6): L* - luminanța, a* și b* - planul
cromatic de culori complementare, de la roșu la verde, respectiv de la galben la albastru;
(100-L*) – pseudo-extincția; masa miezului de banană fără brunificare, MPulpă și cu
brunificare MBrunificat. În aceste tabele s-au utilizat trei culorile booleene: verde pentru
corelaţie puternică, galben pentru corelația medie și roşu pentru corelaţie slabă.

21
Tabelul V.4 Clasificarea rezultatele corelaţiei Fourier dintre seriile de timp ale parametrilor
ce descriu brunificarea bananelor întregi.

CCFN_AmPh L* a* b* Pulpa Brunificat 100-L* MPulpă MBrunificat

L* 1 0.67 0.98 0.925 0.749 0.67 0.62 0.62
a* 0.67 1 0.71 0.669 0.765 0.72 0.66 0.60
b* 0.98 0.71 1 0.884 0.755 0.70 0.57 0.63
Pulpa 0.92 0.67 0.88 1.000 0.718 0.69 0.79 0.58
Brunificat 0.75 0.77 0.76 0.718 1.000 0.91 0.67 0.74
100-L* 0.67 0.72 0.70 0.695 0.908 1 0.78 0.74
MPulpă 0.62 0.66 0.57 0.791 0.665 0.78 1 0.47
MBrunificat 0.62 0.60 0.63 0.583 0.744 0.74 0.47 1

Tabelul V.5 Clasificarea rezultatele corelaţiei Fourier dintre seriile de timp a parametrilor ce
descriu brunificarea miezului bananelor depozitate la 18°C.

CCFN_AmPh L* a* b* Pulpa Brunificat 100-L* MPulpă MBrunificat

L* 1 0.83 0.51 0.951 0.411 0.76 0.881 0.532
a* 0.83 1 0.49 0.779 0.419 0.72 0.696 0.531
b* 0.51 0.49 1 0.450 0.788 0.69 0.403 0.887
Pulpa 0.95 0.78 0.45 1.000 0.446 0.77 0.893 0.472
Brunificat 0.41 0.42 0.79 0.446 1.000 0.68 0.388 0.714
100-L* 0.76 0.72 0.69 0.771 0.676 1 0.800 0.756
MPulpă 0.88 0.70 0.40 0.893 0.388 0.80 1.000 0.468
MBrunificat 0.53 0.53 0.89 0.472 0.714 0.76 0.468 1.000

Din tabelele V.4 și V.5 se poate notifica faptul că între seriile de timp a parametrilor
analizați există o corelare puternică şi doar două de tip mediu în cazul bananelor întregi, iar în
cazul miezului de banană apar mai multe corelații de tip mediu, în număr de optsprezece.

22
 CONCLUZII

În această lucrare, s-au făcut studii privind comportamentul la depozitare a bananelor

prin metode non-invazive. Scopul acestei lucrări este de a analiza gradul de brunificare în
timp a bananelor. Această evoluție a gradului de brunificare a fost evaluată prin intermediul
metodei imagistice non-invazive cu ajutorul spațiului tricromatic CIE L*a*b* și comparativ
cu metoda clasică gravimetrică, de tip destructiv.
Din setul de 25 de banane s-au luat câte 2 banane la intervale de timp stabilite. Care s-
au scanat întregi pe ambele părți, și mai apoi aceste banane s-au decojit și s-a scanat miezul
bananei secționat longitudinal, tot pe două părți. Gradul de brunificare a acestora s-a
determinat la intervalele 0h, 48h, 96h, 144h, 168h, 192h, 216h, 240h, 264h, 288h, 300h, 312h,
timp în care bananele au fost păstrate la temperatura de 18oC.
Cantitativ brunificarea bananelor a fost evaluată prin metoda imagistică care a
presupus scanarea a 25 de banane întregi și 50 de jumătăți de miez din banană și apoi
procesarea digitală a acestor imagini scanate. Prin această metodă s-au determinat valorile
medii ale parametrilor: L* - luminanța, a* și b* - planul cromatic de culori complementare, de
la roșu la verde, respectiv de la galben la albastru; (100-L*) – pseudo-extincția. Metoda
gravimetrică a presupus cântărirea miezului de banană fără brunificare (parametrul MPulpă) și
cu brunificare (parametrul MBrunificat).
Rezultatele clasificării bananelor realizate prin intermediul metodei imagistice s-a
corelat cu cele ale metodei gravimetrice. Metoda de corelare a seriilor de timp ale
parametrilor analizați utilizează transformarea Fourier în domeniul amplitudinii şi fazei.
Această metodă ia în considerare ordonarea (cardinalitatea) valorilor numerice – spre
deosebire de coeficientul de corelare Pearson sau alţi coeficienţi din statistică de ordinul I,
pentru care nu contează cardinalitatea valorilor numerice.
Din aceste rezultate se urmăreşte tipul de corelaţie a parametrilor Brunificat şi Pulpă
cu ceilalţi analizaţi. Aceşti doi parametrii ar trebui să fie teoretic corelaţi puternic deoarece
descriu acelaşi fenomen motiv pentru care s-u realizat graficele din figurile VI.1. şi VI.2.

24
 1.0
MPulpă
0.9 MBrunificat

0.8

0.7

0.6
CCFN_AmPh

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0.0
L* a* b* Pulpa Brunificat 100‐L* MPulpă MBrunificat

Figura VI.1 Reprezentarea grafică a rezultatele corelaţiei Fourier dintre seriile de timp a
evoluţiei parametrilor ce descriu brunificarea bananei întregi – (linia orizontală de culoare
verde reprezintă pragul statistic de corelare ales, și linia roșie pragul mediu ales).

Din figura VI.1, se poate notifica faptul că în cazul bananelor întregi depozitate la 18
°C:
 Parametrul MBrunificat determinat gravimetric se corelează puternic cu toţi
paramertrii analizaţi, și doar mediu cu parametrul gravimetric MPulpă.
 Parametrul MPulpă determinat gravimetric se corelează puternic cu toţi paramertrii
analizaţi, și doar mediu cu parametrul gravimetric MBrunificat.
 Deoarece cei doi parametric principali care descriu direct gradul de brunificare ,
MPulpă și MBrunificat, se corelează puternic cu toţi parametrii imagistici L*, a*,
b*, cu aceștia se va realiza calibrarea inter-metode a brunificării bananelor întregi
depozitate la 18°C.

25
 1.0
MPulpă
0.9
MBrunificat
0.8

0.7

0.6
CCFN_AmPh

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0.0
L* a* b* Pulpa Brunificat 100‐L* MPulpă MBrunificat

Figura VI.2 Reprezentarea grafică a rezultatele corelaţiei Fourier dintre seriile de timp a
evoluţiei parametrilor ce descriu brunificarea Miezului bananei depozitați la 18°C.
(linia orizontală de culoare verde reprezintă pragul statistic de corelare ales).

Din figura VI.2, se poate notifica faptul că în cazul miezului bananei depozitate la 18°C:
 Parametrul MBrunificat determinat gravimetric se corelează mediu cu parametrii b*,
Pulpă și MPulpă, și puternic cu restul parametrilor.
 Parametrul MPulpă determinat gravimetric se corelează mediu cu parametrii b*,
Brunificat şi Mbrunificat determinate imagistic, și respectiv gravimetric; cu restul
parametrilor se corelează puternic.
 Deoarece cei doi parametrii principali care descriu direct gradul de brunificare ,
MPulpă și MBrunificat , se corelează puternic numai cu parametrii imagistic L*, a*
cu aceștia se va realiza calibrarea inter-metode a brunificării miezului bananelor
depozitate la 18°C.

Din figurile VI.1. şi VI.2 se poate concluziona faptul că parametrii imagistici L*și b*
sunt cei care se corelează puternic cu parametrii principali gravimetrici, MBrunificat şi
MPulpă, care descriu cantitativ evoluţia temporală a gradului de brunificare în timp a
bananelor şi miezului acestora. Ca urmare se poate face recomandarea ca aceşti parametrii
26
imagistici să fie utilizaţi atât la calibrarea precisă inter-metodă a brunificării, cât şi ca
parametrii discriminatorii a calităţii produsului banane (evaluarea conţinutului de pulpă,
brunificat, brunificat pulpă şi defecte). Totuşi, această discriminare/clasificare se va face
obligatoriu şi considerând parametrul cromatic a* conform tabelului ce conţine aceste criterii.
Din punct de vedere al analizei statistice corelaţiile directe dintre parametrii omologi
ai metodei imagistice şi gravimetrice: Pulpă cu Mpulpă, Brunificat şi Mbrunificat, prezintă
valori ale coeficientului de corelaţie Fourier ce depăşesc 0,700. Acest fapt dovedeşte precizia
de prelevare a datelor şi caracterizarea cu mare acurateţe a fenomenului de brunificare de
către metoda imagistică non-destructivă.

27
 BIBLIOGRAFIE

[1] FAO 1994. Production Yearbook. Food and Agriculture Organisation, Rome, Italy.
[2] FAO 1996. Production Yearbook. Food and Agriculture Organisation, Rome, Italy.
[3] Sunday Monitor, 2007. The Presidential initiative for banana industrial Development
(PIBID),Poverty Alleviation Department-State House, Kampal, Uganda: The matooke supply
and value addition chain. Webside: http://www.monitor.co.ug January 28,2007, p.17.
[4] Stover, R.H.and Simmonds, N.W.1987. Bananas. Tropical Agriculture Series, Longman,
Harlow, Essex, pp.407-422.
[5] Likimani, T.A. 1991 Postharvest handling of banana and plantains. In: Proc. Regional
Advisory. Committee Meeting of Network for East Africa. INIBAP, Montpellier, France, pp.
23-25.
[6] Digger, P. 1994. Marketing of banana and banana products in Uganda: results of a rapid
rural appraisal (September and December, 1993). Project Tech. Rep. Natural Resources
Institute Chatham, UK.
[7] N’Guessan, A.E. 1991. Les grandes enquetes. La conservation de la banana plantain, un
casse-tete. Journal Fratermite Matin 20 September; 14.
[8] Simmonds, N.W.1955. Wild bananas in Malaya Nature J, 10:1-8.
[9] Argent, G.C.G. 1976. The wild bananas of Papua New Guinea. Notes Roy. Bot. Gard.
Endinb. 35:77-144.
[10] Jamaluddin, S.H.1986. Characterization, evolution and utilization of the banana
germplasm in Malaysia. Pp. 315-329 in Proceedings Symposium Buah-buahan Keb. Serdang.
[11] Kiew,R. 1987. Notes on the natural history of the Johore banana, Musa gracilis Holtum.
Malayan Nature J. 41:239-248
[12]Simmonds, N.W. 1952. The germination of banana seeds. Trop. Agric.(Trinidad) 29:2-
16.
[13] IBPGR. 1984. Report of Advisory Commuttee on in vitro storage. IBPGR, Rome, Italy
[14] Humphrey, J.E. 1986. The development of the seed in scitamineae, ann. Bot., Lond. O.S
10:1-40.

28
[15] Păstrarea şi valorificarea fructelor şi legumelor în stare proaspătă/ Dr. doc. A. Gherghi,
ing. K. Millim, dr. I. Burzo.
[16] Mladin Gh.,Mladin Paula,-Cultura arbuştilor fructiferi pe spaţii restrânse, Ed.Ceres,
Bucureşti,1992.
[17] Majoritatea speciilor pomicole cultivate (Knee, 2001; 82 xxx).
[18] Beceanu, D. 2003 – Fructe, legume şi flori. Metode de prelungire a păstrării în stare
proaspătă. Conserve de legume şi fructe – Editura M.A.S.T. – Bucureşti.
[19] Niculiţă, P., 1998. Tehnica şi tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
[20] Fructe Exotice. Stimulente. Condimente Naturale de Mandita, Dumitru .
[21] Özoğlu, H.; Bayindirli, A.(2002). Inhibition of enzymic browning in cloudy apple juice
with selected antibrowning agents. Food Control., Guildford, v.13, n.4-5, pp 213-221.
[22] Rhodes, M. J. C. , Galliard, T. , Wooltorton, L. S. C. , and Hulme, A. C. Phytochemistry,
7, 405 (1968).
[23] http://www.scribd.com/doc/60474968/Lab-5-Brunificarea-Enzimatica.
[24] McEvily et al., 1992 AJ McEvily, R. Lyengar and WS Otwell, Inhibition of enzymatic
browning in foods and beverages. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 32 3
(1992), pp. 253–273.
[25] Von Loeseke, HW, "Outlines of Food Technology," 2nd ed., New York, Reinhold
Publishing Corp., 1949.
[26] Urbicain M.J., and Lozano, J.E. (1992). Damage of concentrated apple juice during
processing and storage. Lebensm. Technol. , pp 194–204.
[27] Burdurlu, H. S., & Karadeniz, F. (2003). Effect of storage on nonenzymatic browning of
apple juice concentrates. Food Chemistry, 80(1), pp 91–97.
[28] Venir, E., Munari, M., Tonizzo, A., & Maltini, E. (2007). Structure related changes
during moistening of freeze dried apple tissue. Journal of Food Engineering, pp 27-32.
[29] Cilders N.F. (1961 ). Modern Fruit Science New Bruswik, New Jersey.
[30] Stover, R.H. 1972. Banana, Plantain and Abaca Diseases Commonwealth Mycological[[
[31] http://decostyle.mayra.ro/fructe/fructe-de-masa/bananele-o-sursa-de-energie/1146/
[32] Billmeyer, F. W. Jr., & Saltzman, M. (1981). Principles of Color Technology, 2nd
Edition, John Wiley & Sons, New York.
[33] Metamerism: The Influences of Light Sources on Color (1989). Colorcurve Systems,
Inc., 123 North Third Street, Minneapolis, MN 55401.

29
[34] Judd, D.B., & Wyszecki, Günter, Color in Business (1975). Science, and Industry, 3rd
Edition, John Wiley & Sons, New York.
[35]Product Information: Advantage X Fluorescent Lamps (1991). Philips Lighting Company,
200 Franklin Square Drive, P.O. Box 6800, Somerset, NJ 08875-6800
[36] Lighting Application Bulletin: Specifying Light and Color (1994). GE Lighting Resource
Center, 1975Nobel Road, Cleveland, Ohio 44112.
[37] ASTM E308-90, Standard Test Method for Computing the Colors of Objects by Using
the CIE System, American Society for Testing and Materials, 1916 Race Street, Philadelphia ,
PA 19103 , 1990.
[38] Lighting Application Bulletin: Specifying Light and Color (1994). GE Lighting Resource
Center, 1975Nobel Road, Cleveland, Ohio 44112
[39] ASTM E308-90, Standard Test Method for Computing the Colors of Objects by Using
the CIE System, American Society for Testing and Materials, 1916 Race Street, Philadelphia ,
PA 19103 , 1990.
[40] Product Information: TL80 Series 2'-5' Fluorescent Lamps (1993). Philips Lighting
Company, 200 Franklin Square Drive, P.O. Box 6800, Somerset, NJ 08875-6800.
[41] Stiles, W.S., & Wyszecki, Günter (1982). Color Science: Concepts and Methods,
Quantitative Data and Formulae, 2nd Edition., John Wiley & Sons, New York.
[42] ANSI CGATS. (1993). Graphic Technology - Spectral Measurement and Colorimetric
Computation for Graphic Arts Images, NPES the Association for Suppliers of Printing and
Publishing Technologies, 1899 Preston White Drive, Reston, Virginia 22091-4367.
[43] Guide to Fluorescent Lamps (1992). Philips Lighting Company, 200 Franklin Square
Drive, P.O. Box 6800, Somerset, NJ 08875-680.

30
31