Cap IV EFECTELE CONTRACULUI FATA DE

TERTI
Relativitatea efectelor contractului fata de
terti
-

Orice contract estre un acord de vointa

Acest acord poate sa poarte numai asupra unor drepturi si obligatii de care
partile pot sa dispuna, ele sunt stapanite de propriile interese si le pot
implica in contract sau nu in ce maniera doresc
Fata de terti contractul nu va produce in principiu nici un efect obligatoriu
Definitie:contractul produce efecte numai intre parti, daca prin lene nu se
prevede altfel- art 1280
Un contract valabil incheiat produce efecte numai intre partile
contractante, cu exceptia cazurilor exores prevazute de lege

Justificarea principiului relativitatii

-

Contractul este un acor de vointe al unor persoane realizat in scopul

producerii de efecte juridice intre ele
Nimeni nu poate deveni debitor si in principiu creditor printr-un contract
fara vointa sa.

Domeniul de aplicare al principiului relativitatii

-

Domeniu obiectiv al relativitatii=ceea ce este legat de efectele contractului

Domeniu subiectiv al relativitatii=ceea ce este legat de subiectii de drept
carora li se aplica aceasta regula.

A. Domeniul obiectib al relativitatii efectelor contractelor

-

in virtutea principiului fortei obligatorii a contractului acesta da nastere la

obligatii in sarcina partilor
in virtutea fortei obligatorii debitorul se obliga sa dea, sa faca sau sa nu
faca ceva
contractul genereaza si alte efecte fara un continut propriu-zis obligational:
cum sunt cele de transferul sau contituirea unui drept real, de crearea unei
societati etc
aceste efecte constituie fundamentul principiului opozabilitatii efectelor
contractului are 1281
astfel contractul se impune partilor ca forta obligatorie care da nastere
la drepturi si obligatii si el se impune tertilor ca realitate obiectiva care
trebuie respectata
efectele obigatorii ale contractelor se pot extinde si asupra tertilor prin
intermediul ratificarii => astfel convetia incheiata fara putere de
reprezentare pe seama unui tert poate fi ratificata de acesta

B. Domeniul subiectiv al relativitatii efectelor contractului

= presupune determinarea persoanelor implicate in
relativitatea efectelor contractului

a) Partile contractante:
i)

Sunt persoane fizice si juridice care si-au dat consimtamantul

personal si direct sau prin reprezentant la incheierea contractului
Sunt numite parti originare ale contractului
Fata de ele se produc efectele contractului conform clauzelor stabilite prin
acordul lor de vointa
ii)
La aceste persoane trebuie sa adaugam si pe cele care prin
ratificare au devenit parti la o anumita conventie
iii)
Tot calitatea de parti o au si persoanele care adera la un contract
deja format
iv)
Categoria persoanelor devenite deja parti, toate acele persoane
care prin intermediul teoriei aparentei in dreptvor suporta efectele
obligatorii ale contractului la care nu au fost parte
Toate aceste persoane trebuie distinse de anumiti participanti la
contract care au asistat intr-o forma sau alta la incheierea contractului
fara a fi parti si in persoana carora produc efectele obligatorii ale
contractului cum ar fi avocatii, notarii etc
Pentru ca o persoana sa devina parte la contract trebuie sa isi dea
consimtamantul intr-o forma sau alta la incheierea lui sau sa adere ulterior
la contractul in curs

b)

Tetii propriu- zisi si penitus extranei

-

Prin terti se inteleg toate persoanele care nu au participat direct la

incheierea contractului si care nu au astfel calitatea de parti contractante
Tertul poate fi identificat prin excludere in fiecare moment al existentei
unui contract :
i)
Unele parti ale acestuia isi pierd aceasta calitate pt a deveni terti
ii)
Unii terti dobandesc calitate de teri
iii)
Unii teri suporta consecintele incheierii unor contracte fara a fi parte
la acestea
iv)
Unii teri nu au nici o legatura cu contractul si nu suporta in niciun fel
consecintele acezstuia
In baza caracterului evolutiv

Categorii de terti:
-

Teri deveniti parti: acele persoane care suporta in mod diferit efectele
obligatorii ale unui contract datorita unei circumstante anterioare, acesti
terti sunt in realitate asimilati partilor chiar din momentul incheierii
contractului si se considera ca au contractat insisi.
Succesorii in drepturi ai parintilor sau avanzii-cauza: intra aici acei
terti fata de care se produc totusi efectele contr, desi nu si-au dat
consimtamantul la incheierea lui, datorita legaturii sau raportului in care se
afla partile. Acstia reprezinta o categorie intermediara de pers deoarece se
aseamana cu partile in sensul ca efectele contractului se produc si fata de
ele si se aseamana cu tertii intrucat nu au participat la incheierea
contractului. Succesorii partilor se mai numesc si avanzi cauza.
a. Succesori universali: dobandesc intreg partimoniul al unei parti
contractante

b. Succesori cu titlu particular: acele pers care prin intermediul dobandirii

unui bun sau unui drept, cu titlu accesoriu, dobandesc si obligatii
contractuale strans legate de acel bun.
Tertii care suporta anumite efecte ale contractului: intra aici avanziicauza, creditorii chirografari. Sunt tinuti sa suporte incheierea de contracte
profitanile sau nu, de catre debitorii lor. Este vorba despre pers care au un
interes ind esfasurarea contractului ceea ce le confera calitatea de avanzicauza propriu-zisi. ! se considera ca creditorii chirografari sunt singurii
avanzi-cauza autentici!
Tertii absoluti: este vorba de un cerc extins de pers care nu au nicio
legatura cu contr pt ca nu fac parte din niciuna din categoriile de pers
descrise mai sus. Acestia sunt pers complet straine de contract si nu au
nicio legatura cu partile contractante, totusi ele sunt tinute sa respecte
situaita juridica si fapta generata de contract in masura in care le este
facuta cunoscuta.
Concluzii: contr produce efecte intre partile contractante si fata de
succesorii in drepturi si obligatii ai partilor, el produce efecte si asupra
categoriei de creditori chirografari, fara a fi vorba de efecte obligatorii
insa.

Efectele contractului fata de succesorii partilor si

fata de creditorii chirografari
A. Fata de succesorii universali sau cu titlu universal
- Succesorii universali sunt acele pers care dobandesc in intregime si
nefractionat patrimoniul autorului lor, adica totalitatea drepturilor si
obligatiilor patrimoniale
- Succesorii cu titlu universal sunt acele pers care ddobandesc o cora
parte sau o fractiune din patrimoniul autorului lor
Deosebirea dintre ei este exclusiv de ordin cantitativ: succesorul
cu titlu universal este continuatorul personalitatii autorului sau,
devenind astfel creditor si debitor; drepturile si obligatiile nascute
din contr incheiate de autorul lor se trasmit succesorilor
universali su cu titlu universal. Asadar efectele contr se produs si
fata de aceste pers in masura in care ele subzista in momentul
dobandirii patrimoniului.
Toate aceste pers sunt asimilate partilor in privinta efectelor contr
deoarece ele sunt terti deveniti parti (sau parti derivate,
survenite.)
Regula transmisibilitatii pe care succesorala comparta EXCEPTII:
a) Partile pot prevedea expres ca efectele contr nu se vor
produce in beneficiul si sarcina succesorilor universali si cu
titlu universal

b) Contr intuitu personae inceteaza, de regula, la moartea partii

contractante, in considerarea identitatii sau calitatilor careia sau incheiat. Efectele lor nu se vor produce fata de succesorii
universali sau cu titlu universal, dimpotriva ele se sting.
c) Este posibil si ca legea s aprevada ca anumite efecte ale contr
nu se mai produc in raporturile dintre succesori.
B. Fata de succesorii cu titlu particular
- Adica acele pers care dobandesc de la alta pers unul sai mai multe
dr determinate, privite in individualitatea lor si nicidecum ca element
sau elemente componente ale unui patrimoniu
- Efectele cont incheiate de catre autorul sau fata de el trebuie
analizate numai in raport de acele contr din care s-au nascut
drepturi si obligatii in legatura cu bunul sau drept ce i-a fost transmis
particular
- Aceste drepturi pot si reale sau personale
- Art 1282 al (2): drepturile, precum si, in cazurile prevazute de lege,
obligatiile contractuale in stransa legatura cu un bun se transmit
odata cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai partilor
- Succesorul cu titlu particular profita de drepturile reale si este tinut
sa respecte obligatiile sau sarcinile reale nascute din contractele
incheiate de autorul sau in legatura cu bunul sau dreptul ce i-a fost
transmis
Pentru ca succesorii cu titlu particlar sa fie considerati avanzi-cauza
trebuie intrunite trei conditii:
-

Sa fie vorba de dr si obligatii strans legate de bunul dobandit de

succesorul cu titlu particular
Contr care au dat nastere acelor drepturi si oblig sa aiba o data certa
anterioara momentului incheierii actului intre succesorul cu titlu
particular si cel de la care a dobandit bunul
Sa fi fost indeplinite formele de publicitate atunci cand asemenea
cerinte sunt prevazute de lege.

In raport cu dr si oblig personale nascute din contractele incheiate de

autorul sau, succesorul cu titlu particular are calitatea, in principiu, de tert
propriu-zis => asemenea contr nu produc niciun efect fata de succesorul
cu titlu particular.
Exceptii :
a) In cazul in care partile prevad expres in cont respectiv ca dr si oblig
personale ale autorului se transmit cu titlu particular, cu conditia
indeplinirii cond de opozabilitate ale acestei obligatii fata de tertul
dobanditor

b) At cand transmisiunea dr si oblig personale la succesorul cu titlu

particular rezulta implicit din contr sau din caracterul accesoriu al
acestora in raport cu bunul sau dr dobandit
c) In situatiile in care legea prevede transmiterea oblig personale alea
autorului catre succesorii cu titlu particular.
C. In raport cu creditorii chirografari
- Creditorii chirografari sunt acei creditori care au ca singura garantie
comuna si proportionala a realizarii drepturilor lor de creanta intregul
patrimoniu al debitorului, ceea ce constituie gajul lor general
- Art 2324 al (1): cel care este obligat personal raspunde cu toate
bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc
drept garantie comuna creditorilor sai
- Cred chirografari nu devin creditori sau debitori prin efectul
contractelor incheiate de debitorul lor.
- Cred chirografari sunt insa considerati avanzi-cauza pt motivul ca
suporta indirect fluctuatiile patrimoniale care se produc, urmare a
contr pe care le incheie deb cu alte pers.

Corelatia dintre categoria avanzilor-cauza, cea a

succesorilor in drepturi si categoria tertilor
propriu zisi
-

Suc universali si cu titlu universal dobandesc de regula calitatea de

parti, ei succed in toate drepturile si obligatiile uneia dintre parti,
totusi devine tert propriu zic fata dfe actele de libertate incheiate de
de cuius prin care s-a adus atingere rezervei sale succesorale sau
prin care s-a incercat in alt mod fraudarea intereselor sale
Suc cu titulu particular devin terti prorpiu zisi fata de actele
incheiate de autorul lor atunci cand nu sunt indeplinite conditiile
aratate mai sus
Creditorii chirografari fiind in principiu avanzi cauza fata de actele
incheiate de debitor cu alte pers, intra inc ategoria tertilor propriu
zisi in caz de simulatie
In mod exceptional unii terti pot dobandi drepturi dintr-un contr fara
ca totusi sa devina parti ale acestui contract
Concluzie: calitatea de tert sau avand-cauza a unei pers trebuie
analizata de la caz la caz in raport cu fiecare act juridic incheiat
de partile cu care se afla in legatura juridica.

Opozabilitatea contr fata de terti

Necesitatea distinctiei intre relativitatea

efectelor cont si opozabilitatea lui fata de terti
-

Un cont poate da nastere la dr si oblig numai in favoarea si sarcina

partilor contractante, precum si a pers devenite parti ulterior
incheierii contr sau asimilate partilor, ca efect al legii sau al unei alte
circumstante.
Numai continutul obligational al contractului este cel care nu poate fi
opus tertilor
Un contract este opozabil tuturor tertilor
Tertii au obligatia generala de a respecta situatia juridica nascuta din
contract, chiar daca pentru ei aceasta realitate se prezinta ca un
fapt juridic
In rap dintre terti si parti, dintre avanzii-cauza ai partilor si terti,
precum si dintre terti, contractul are valoarea unui fapt juridic in
sensul restrans al cuvantului si nu de act juridic
Concluzie: orice contr, fie ca act juridic, fie ca fapt juridic, trebuie
respectat= opozabilitatea contr.

Reglementarea principiului opozabilitatii

Art 1281: contr este opozabil tertilor care nu pot aduce atingere
drepturilor si obligatiilor nascute din contract. Tertii se pot prevala de
efectele contr, insa fara a avea dreptul de a cere executarea lui, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege.
-

De regula maniera absoluta in care opozabilitatea se realizeaza este

probarea cunoasterii de catre tert a situatiei juridice rezultate din
contract, indiferent ca aveam de a face cu un sistem de publicitate
organizat legal sau nu

Opozabilitate in sens larg

Opozabilitate= contr produce efecte intre partile contr si avanzii-cauza ai
partilor, precum si faptul ca situatia juridica nascuta din contr respectiv
trebuie respectata de catre toti, inclusiv de tertii propriu-zisi.
Notiunea este alcatuita din opozabilitatea contr fata de parti si avanziicauza ai acestora si opozabilitatea contr fata de terti.
Opozabilitatea contr consta in dreptul partilor contractante si al avanzilorcauza ai partilor de a cere executarea unei prestatii sau, dupa caz, in
obligatia de a o executa, invocand respectivul contract care a dat nastere
acelui drept sau acelei obligatii.

Opozabilitatea contr fata de tertii propriu-zisi

Opozabilitatea contr fata de terti consta in obligatia tuturor de a respecta

situatia juridica creata printr-un contract. Asadar, nu inseamna ca tertele
pers devin obligate prin contr, ci numai ca situatiile juridice create de ele
trebuie sa fie respectate si de catre alte pers decat partile.
-

Opozabilitatea are pt terti, seminificatia respectarii unei stari de fapt

Formele opozabilitatii fata de tertii propriu-zisi

a)opozabilitatea probatorie:
-

consta in aceea ca, un contr intre parti poate fi utilizat, de chiar parti
sau de terti, in vederea probarii unei anumite situatii juridice sau de
fapt
Sub aspect probatoriu, contr poate fi utilizat ca si sursa de informatii
in vederea probarii unei anumite situatii juridice

b)opozabilitatea substantiala:
-

Consta in acea expresie a opozabilitatii care implica opunerea de

catre una din parti a contractului ca sursa a legitimitatii dreptului
sau rezultat din contract
Dreptul pozitiv cunoaste cateva asemenea aplicatii ale opozabilitatii
substantiale:
i.
Invocarea contr de catre o parte fata de un tert, ca proba sau
titlu de dobandire a unui drept real sau de creanta
ii.
Invocarea contr ca just titlu pentru dob proprietatii prin
posesie de buna-cradinta asupra bunurilor mobile
iii.
Contr poate fi invocat de parat pt a dovedi imbogatirea sa
impotriva unui tert care a introdus o actio de in rem verso( pe
temeiul imbog fara justa cauza)

Importanta distinctiei intre relativitatea efectelor

contr si opozabilitatea contr fata de terti
a) In materia raspunderii civile
i.
At cand una dintre partile contr cauzeaza un prejudiciu celeilalte
parti, prin neexecutarea lato sensu a obligatiilor sale, se va
angaja raspunderea sa contractuala
ii.
Cand o terta pers aduce atingere unui drept dobandit prin contr
de catre una dintre parti, cauzandu-i astfel un prejudiciu suntem
in prezenta raspunderii civile delictuale
iii.
Daca neexecutarea contractuala se datoreaza unui tert, creditorul
va putea indrepta direct actiune pe temei delictual impotriva
acestuia
b) In ceea ce priveste probatiunea judiciara

In caz de litigiu intre parti, proba contr se face potrivit normelor care
se refera la dovada actelor juridice
Tertii pot dovedi existenta si continutul contr prin orice mijloc de
proba, inclusiv prin martori

Exceptiile de la principiul relativitatii si de la

principiul opozabilitatii efectelor contractului