Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza
Analiza
2019
Vom constata ca natura psihicului este una contradictorie constand din mai multe
aspecte bipolare opuse unele altora. Aceasta natura contradictorie a psihicului a dat nastere
multor controverse in legatura cu modul sau de organizare, de structurare si de functionare
care a dus la puncte de vedere diferite.
Am discutat in ora anterioara ca psihicul apare din materie si evolueaza odata cu ea.
Exista o relatie de identitate intre psihic si creier, psihicul fiind aspectul formal al proceselor
creierului. Activitatea psihica se bazeaza pe procese fiziologice care se produc in creier.
Anumite leziuni ale creierului produc tulburari ale proceselor psihice. Influenta substantelor
halucinogene sau a alcoolului asupra sistemului nervos se manifesta in tulburari ale
imaginilor perceptive sau ale motricitatii. Aceste fapte demonstreaza ca suportul material al
psihicului este activitatea nervoasa din creier.
Psihicul este ideal deoarece poseda un continut de idei si imagini dobandite prin
cunoastere individuala si sociala, colectiva.
Exemplu: Orice imagine sau idee, orice concept exista in psihicul nostru in urma unei
experiente proprii. Cuvatul koranay nu are nici o semnificatie pentru voi daca nu l-ati auzit
inainte, va ramane indiferent sau va atrage prin sonoritate. Daca va spun ca el
inseamna familie in limba pashto vorbita in Afganistan, veti lega cuvantul de o semnificatie,
va capata sens pentru voi. Pentru un afgan insa cuvantul koranay actualizeaza sentimente de
afectiune, respect, amintiri legate de familie, reguli ce trebuie respectate in familie, traditii.
Atunci cand va spun semnificatia cuvantului veti activa la randul vostru trairi si imagini
legate de familie, ele vor semnificativ diferite pentru ca familia europeana este foarte diferita
de familia traditionala afgana. Cultura musulmana influenteaza intr-un mod diferit
experientele personale legate de familie fata de cultura occidentala.
Exemplu: Pentru a ilustra mai bine calitatea de proces si cea de produs a psihicului si
relatiile dintre ele, vom folosi exemplul rezolvarii unei probleme. N.Maier a realizat un
experiment semnificativ in acest sens: intr-o incapere, atarna de plafon o franghie, de un
perete era fixata o alta, se cerea subiectilor sa lege cele doua franghii. Franghiile erau in asa
fel asezate, incat o persoana nu putea ajunge la franghia verticala tinand in mana franghia
fixata de perete si invers. Solutia era sa imprime o oscilatie pendulara franghiei verticale, ca
sa poata fi prinsa in timp ce se tine cealalta franghie. Pentru aceasta, trebuia sa se atarne de
ea un obiect greu. In camera erau puse doua asemenea obiecte: un electromotor si un
intrerupator mare. In prealabil, subiectii erau pusi sa faca o experienta, intr-un laborator
alaturat. Unii au folosit electromotorul in aceasta experienta, altii au folosit intrerupatorul.
Introdusi in camera cu franghiile s-a observat ca cei care au lucrat cu electromotorul au ales
ca greutate intrerupatorul, evitat insa de cei care il folosisera in experienta anterioara.
Persoanele care nu participasera la experienta anterioara au ales electromotorul sau
intrerupatorul la intamplare, fara preferinte. S-a dovedit ca functia anterioara face ca un
obiect sa para mai putin disponibil pentru alta.
Psihicul ca proces se manifesta in rezolvarea problemei: observarea franghiilor ce trebuie
legate, observarea faptului ca nu se poate ajunge la cele doua franghii in acelasi timp,
aparitia ideii de a imprima o oscilatie franghiei verticale, aparitia ideii de a utiliza un obiect
greu pentru aceasta, alegerea unui obiect din cele doua disponibile. Toate acestea sunt etape
ale unui proces psihic: rezolvarea problemei.
Concluzia este ca atunci cand evaluam elementele unei probleme facem apel la
rutine mentale sau seturi cognitive, produse ale proceselor anterior activate. Conceptul de
set cognitiv se refera la o modalitate obisnuita de abordare sau percepere a problemei. Acest
set cognitiv impiedica utilizarea flexibila a elementelor problemei date. In acest sens este
necesara o experienta cat mai variata in utilizarea unor obiecte concrete sau abstracte
pentru a putea rezolva creativ o problema.
. . .
. . .
. . .
Exemplu: De ziua voastra primiti un cadou foarte nepotrivit, care nu va face placere
si nici nu va este util, nu coincide deloc cu interesele voastre. Din politete fata de persoana
care va face cadoul si pentru ca ati fost invatati de mici ca nu trebuie sa criticati cadourile
primite, veti afisa, in loc de nemultumirea pe care o simtiti, o alta stare, aceea de bucurie, de
surpriza si de multumire fata de cadoul primit.
Normalitatea a fost definita pe baza criteriului statistic, care este un criteriu obiectiv,
independent de toate sistemele de valori si stabilit in maniera practica. Este studiat un
esantion semnificativ din populatie din punctul de vedere al unei caracteristici psihice, de
exemplu inteligenta, se face o medie a tuturor rezultatelor obtinute, care devine etalonul de
normalitate, deviatiile intr-o directie sau alta fata de tendinta centrala sunt considerate
anormale, in cazul nostru, abaterile extreme de la medie sunt persoane cu deficit intelectual
sever sau idioti si persoane cu un inalt nivel de inteligenta sau genii.
Alt criteriu pe baza caruia este definita normalitatea este teoria normei
sociale: persoanele au rolul lor si anumite asteptari referitoare la maniera in care ceilalti isi
exercita rolul. Teoria normei sociale tine cont de normele culturale. Este considerat anormal
tot ceea ce se departeaza de ceea ce este cunoscut ca un comportament moral. Normalitatea
si anormalitatea se stabileste in functie de contextul cultural al persoanei.
Continutul informational
Structurile functionale si operatorii
Modul in care se organizeaza si se regleaza
In functie de aceste trei aspecte exista urmatoarele procese psihice: senzatii, perceptii,
reprezentari, gandire, memorie, imaginatie, motivatie, emotie si vointa. La acestea se
adauga atentia si limbajul, care nu sunt procese psihice pentru ca nu furnizeaza informatii
specifice, dar faciliteaza si insotesc desfasurarea anumitor procese psihice.