ISTORIA

FOTBALULUI
 Jocul de fotbal este unul din sporturile cu cea mai mare
răspândiredintre jocurile cu mingea, fiind prezent încă din epoca preistorică lamajoritatea
popoarelor care aveau o cultură dezvoltată, cum ar fi: incaşii,chinezii, grecii, romanii,
egiptenii, japonezii etc.Jocurile cu mingea din acea perioadă se practicau la voia
întâmplării,nu existau reguli de joc, dar aparţineau de un ritual transformat în obicei,care
orânduia desfăşurarea lor.Legendele chinezeşti povestesc că, cu milenii înainte de Hristos s-
arăspândit un joc asemănător fotbalului, aşa numită: “tsu-chu” şi pentru jucarea lui se folosea
o minge îndesată cu blănuri. Această legendă descrie jocul astfel: echipele combatante au
trebuit să arunce sau să şuteze mingea printre doi stâlpi între care era o pânză de mătase, cu
o gaură cu diametrul de30-
40 cm. Era câştigătoare echipa care obţinea mai multe puncteintroducând mingea de mai
multe ori prin acea gaură.Istoria sportivă a Greciei antice mentionează existenţa jocului
cumingea în ziua a V-a a Jocurilor Olimpice, zi în care programul era rezervat jocurilor pentru
copii, la loc de cinste situându-se jocul cu mingea, denumitde greci: “EPISKROS”.După
cucerirea Greciei, romanii au început să practice acest joc
cumingea, în special ca mijloc de pregătire al soldaţilor pentru luptă,numindu-l: “HARPASTUM

EVOLUTIA JOCULUI DE FOTBAL

  F.I.F.A (Federaţia lnternaţională de Fotbal Asociaţie), la care au aderat şaptefederaţii
naţionale: Belgia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Olanda, Spania şiSuedia. Anglia deşi avea
prima federaţie constituită din lume, din anul 1863,nu a participat la înfiinţarea F.I.F.A
(1904), devenind afiliată doar în 1906.De-a lungul istoriei sale, F.I.F.A a avut până în
prezent 8 preşedinţi:- Robert Guerin (Franţa, 1904-1906),- Daniel Burley Woolfall (Anglia,
1906-1918),- Jules Rimet (Franţa, 1921-1954),- Rodolphe William Seeldrayers (Belgia,
1954-1 955),- Arthur Drewry (Anglia,1955-1961),- Stanley Rous (Anglia,1961-1974),-
Joao Havelange (Brazilia 1974-1998),- Sep Blater (Elveţia) din 1998


F.I.F.A
  
 Practicarea exerciţiilor fizice, inclusiv jocurile cu mingea în general,şi-au găsit un câmp fertil în cetăţile
greceşti de pe malul Mării Negre,Histria, Tomis şi Calatis, unde în ultimele secole î.Hr. şi în sec. I-XI
tineriidin gimnaziu erau supuşi unui “antrenament” fizic şi intelectual întocmai caîn Atena.În cetăţile
dobrogene, cu prilejul unor sărbători tradiţionale, jocurilecu mingea s-au practicat şi în timpul
romanilor nu numai în gimnazii ci şi înafara acestora. Se cunoştea că “pila” (mingea) era nelipsită în
jocul ostaşilor,confirmându-se astfel existenţa “harpastumului” roman care a evoluat de-alungul
secolelor până în fotbalul actual.În ceea ce priveşte apariţia jocului de fotbal în România putem
aminticele mai importante repere:- 1884 - la Arad s-a amenajat primul teren de fotbal din iniţiativa
dr.Emil Bădescu- unde se practica fotbabul după reguli aproximativ identice cucele de azi.- 1899 -
este adusă în ţară prima minge de fotbal de către MarioGhebauer - student în Elveţia (Econou în
lucrarea “Footbal” publicată în1935) - în Bucureşti.- 1896 - în Bucureşti câţiva străini jucau fotbal pe
un câmp de lângăşoseaua Kiseleff (în lucrarea - ,,Sportul românesc de-a lungul anilor” deEmil Ghibu
şi Ion Todan).- 1899-1902 s-a organizat primul club de fotbal la Timişoara, iar  jocurile se disputau pe
,,Câmpul Târgului” de pe calea Aradulul (biografullosif Duda al fotbalului timişorean), unde de două
ori pe săptàămână tinerii practicau jocul.


APARITIA SI EVOLUTIA FTOBALULUI

IN ROMANIA
 -
 1899 — 15 august 1899 a avut loc primul joc oficial peteritoriul ţării noastre pe un teren regulamentar, cu arbitrii şi22 de jucători, având o
durată de 2 reprize a 45 de minutefiecare, între două echipe aparţinând ,Societăţii fotbaliştilor din Arad”.
 -
 1904 — se formează prima echipă românească de fotbal înBucureşti ,,SPORT CLUB OLIMPIA” din initiaţiva lui MarioGhebauer şi Lazăr Breyer.
 -
 - 1909 — ia fiinţă ,,Asociaţia Cluburilor de Fotbal dinRomânia” având ca scop îndrumarea şi coordonarea activităţiifotbalistice din România,
asociaţie care de fapt a creat nucleulviitoarei F.R.F.
 -
 - 1910 — se înfiinţează ,,Clubul Atletic Oradea” (C.A.O.)şi ,,Chinezul Timişoara”, A.M.E.F.A. (Asociaţia
Muncitorilor  pentru Educaţie Fizică Arad) şi RG.M.T. (Reuniunea deGimnastică a Muncitorilor din Timişoara); se inaugurează laCluj
,,Stadionul Oraşului” cu o capacitate de 12.000 de locuri,situat pe locul actualului stadion municipal.
 -
 1912 — se înfiinţează F.S.S.R. ( Federaţia Societăţilor deSport din România ) cu implicaţii asupra fotbalului,reprezentat prin Comisia de
Fotbal — Asociaţie.
 -
 1912 — ia fiinţă ,,Asociaţiunile sportive şcolare” ale liceelor din capitală (Gh. Lazăr, Sf. Sava, Matei Basarab, M. Viteazul,D. Cantemir) care-şi
dispută supremaţia în fotbal.

APARITIA ECHIPELOR ORGANIZATE

  -
 - 1919 — se înfiinţează ,,Uniunea Cluburilor de FotbalAsociaţie” (U.C.F.A.) din iniţiativa lui Mario Ghebauer,cuprinzând 16 cluburi şi 24 de echipe din Bucureşti,facându
se demersuri pentru afilierea echipelor din Ardeal.
 -
 1924 — prima participare a echipei României la Olimpiada dela Paris, unde este eliminată de Olanda (0-6).
 -
 1928 — participare în ,,Cupa Europei Centrale” — victorie cuTurcia (4-2) la Arad şi infrângere cu Iugoslavia (1-3) laBelgrad.
 -
 1929 — apariţia ,,Legii Educaţiei Fizice”.
 -
 1930, la 16 februarie ia fiinţă ,,FEDERAŢIA ROMÂNĂ DEFOTBAL - ASOCIAŢIE” (F.R.F.A.) având ca preşedinte
peAurel Leucuţia, vicepreşedinte Paul Nedelcovici, secretar general Octav Luchide.
 -
 1931 — se organizează prima ediţie a ,,CUPEI ROMÂNIEI”.
 -
 1953 — s-a inaugurat la 2 august stadionul ,,23 august”,actualul ,,Lia Manoliu” cu o capacitate de 70.000 de locuri.
 -
 1954 — România câştigă Jocurile Mondiale Universitare de
 -
 la Budapesta.
 -
 1955 — prima participare la ,,Turneul U.E.F.A.” pentruechipe nationale de juniori
 -
 1956 — prima participare a unei echipe româneşti la „CupaCampionilor Europeni” prin Dinamo Bucureşti.
 -
 1962 — câştigăm ,,Turneul U.E.F.A.” desfăşurat la Bucureşti.
 -
 1986 — STEAUA BUCUREŞTI câştigă Cupa Campionilor Europeni.

 Amploarea şi răspândirea jocului a impus apariţia unor reguli care auavut menirea de a
evita propagarea jocului violent şi periculos aşa cumreiese dintr-o cronică a timpului:
,,fără a ţine seama de timp sau
anotimp,orăşenii disputau partide inverşunate pe străzile oraşelor, întrebuinţândmijloace
le de atac şi de apărare cele mai dure şi cele mai periculoase, lucruce nu a lipsit de
riscuri nu numai pe jucători, ci mai ales pe spectatori,majoritatea lor involuntari şi
paşnici.În acele împrejurări a apărut prima ,,CUTUMA” a jocului care astabilit că: terenul
de joc trebuie să fie o suprafaţă de 120/80 metri, avândmarcat locul de ţintă - la cele
două capete ale terenului - prin doi stâlpi la 1metru distanţă, prin care trebuia să treacă
mingea, pentru înscrierea unui punct valabil. Acesta se înregistra de către o persoană
stabilită, care încrestacu un cuţit în stâlpii porţilor fiecare gol marcat. Mingea avea
dimensiuneaunui cap de om şi era confecţionată din
piele.Câteva date mai semnificative privind ,,evoluţia” regulamentului,unde articolele au
devenit LEGI - începând cu anul 1996

ISTORICUL REGULAMENTULUI DE
JOC

în primele regulamente terenul de joc avea aproximativ 200yarzi (183m) lungime şi 100 yarzi (91,44m) lăţime.
 -
 între 1866 - 1874 apare obligativitatea stâlpilor porţii caretrebuiau să fie la 8 yarzi (7,3152m) iar la partea superioară săfie uniţi printr-o ,,bară”.
 -
 1897- se stabilesc dimensiunile terenului: lungimea între 100-130 yarzi (92-119m) şi lăţimea 50-100 yarzi (146- 92m).
  -
 1938 - ,,Procesul de legiferare” a acestei reguli se încheie subforma actuală: 90-120/45-90m.

 -
 1871 — s-au introdus în Regulament dispoziţii cu privire laforma şi dimensiunile mingii, iar în 1898 se precizează că eatrebuie să aibă o greutate de 370-425g,
majorată în 1937 la396-453g.
 -
 1967 se introduce un nou parametru: presiunea care a foststabilită la 1kg/cm2 la nivelul mării.
 -
 1972 se modiflcă la 0,6-0,7 atmosfere sau 600- 700g/cm2
 -
 actualmente mingea are circumferinţă de 68-70cm2, ogreutate de 410-450g la începutul jocului şi o presiune între0,6-1,1 atmosfere (600-1100g/cm2).


LEGEA NR.1 SI 2 TERENUL DE JOC SI

MINGEA
 1869 se interzice jucarea mingii cu mâna.- 1870 se introduce noţiunea de portar şi i se permite
să joace mingea pe tot terenul de joc.- 1871 apare prima menţiune privind numărul
jucătorilor,echipa să fie constituită în mod obişnuit din 11 jucători.- 1897 apare actuala
formulare, potrivit căreia fiecare echipă nuva putea avea mai mult de 11 jucători.- 1898
dreptul portarului de a juca mingea în propria suprafaţăde pedeapsă.- 1931 se permite
portarului să ţină mingea în mâini 4 paşi cucondiţia să o bată de pământ.

 - 1993 ultima schimbare pentru a înlătura tragerile de timp şi pentru a creşte spectaculozitatea
jocului: se interzice trimiterea mingii propriului portar cu piciorul sau din aruncare de la
margine.
 Legea nr. 4- ECHIPAMENTUL JUCĂTORILOR:
 -
 1910 - pe tălpile ghetelor se pot monta crampoane şi bareteintercalate.
 -
 1955 - s-a permis folosirea crampoanelor de aluminiu şi plastic.
 -
 1972 - prevederea privind echipamentul portarilor, caretrebuie să poarte culori diferite de cea a
arbitrilor şi acelorlalţi jucători.

LEGEA NR.3 SI 4 NUMARUL

JUCATORILOR SI ECHIPAMENTUL
JUCATORILOR

 1873 - arbitrul este menţionat pentru prima dată, cu dreptullimitat de a interveni numai la cererea jucătorilor şi exclusivatunci când se iveau neînţelegeri între arbitrii
de line. Aveaobligaţia de a marca timpul de joc şi de a face însemnărireferitoare la meci.
 -
 1881 - s-a introdus prevederea în regulament, că jocul putea ficondus de un arbitru, lucru care era facultativ.
 -
 1889 - se introduce regula ,,arbitru principal” iar arbitrulcapătă dreptul de a întrerupe jocul şi de a acorda o loviturăliberă.
 -
 1895 - atribuţiile arbitrilor se lărgesc, putând decide şi încazul unei întreruperi temporare a jocului.
 -
 1903 - se fixează obligaţia de a recupera timpul pierdut.

 -
 1923 - deciziile arbitrului devin irevocabile în ceea ce priveşterezultatul partidei.
 -
 2005 - arbitrul poate schimba o decizie care, după părerea sa,sau ca urmare a unei consultări cu un arbitru asistent, îşi dăseama că nu este corectă, cu condiţia ca
jocul să nu fi fostreluat sau să se fi terminat.
 Legea nr. 6 –ARBITRII ASISTENŢI:
 La început jocurile erau conduse de ,,arbitrii de linie “, aşezaţi lamarginile terenului. În zilele noastre având un rol de semnalizare cătrearbitru a neregularităţilor, şi nu
un rol decisiv, deoarece deciziile lor pot fi schimbate de către arbitrul principal.- atunci când mingea a ieşit în întregime din terenul de joc,- cărei echipe îi revine
aruncarea de la margine, sau dacă seacordă lovitură de la colţ ori lovitură de la poartă,- atunci când un jucător trebuie să fie sancţionat pentru că seaflă Iîn
poziţie de ofsaid,- atunci când se solicitàă o înlocuire de jucători,- atunci când un comportament nesportiv sau orice alt incidentse produce în afara câmpului
vizual al arbitrului,- atunci când se comit greşeli în timp ce arbitrii asistenţi seaflă mai aproape de acestea decât arbitrul (aceasta include în cazuriexceptionale
greşelile comise în suprafaţa de pedeapsă),- în situaţia în care, la loviturile de pedeapsă, portarulavansează înainte ca mingea să fie lovită şi dacă mingea trece
de linia porţii.

LEGEA NR.5 SI 6 ARBITRU SI

ARBITRII ASISTENTI
ECHIPA NATIONALA 1994 CM
STEAUA BUCURESTI 7 MAI 1986
ECHIPA NATIONALA 2019
 Echipa națională de fotbal a României este prima reprezentativă a României și se află sub
controlul Federației Române de Fotbal (FRF). România a fost una dintre cele patru țări
care au participat la primele trei campionate mondiale de fotbal, alături de
selecționatele Braziliei, Franței și Belgiei. Totuși, între edițiile 1950 și 1986, România a
reușit să se califice numai la un singur turneu final. Între 1990 și 2000 selecționata
României s-a calificat în șaisprezecimile sau chiar optimile a trei campionate mondiale
consecutive. Această perioadă prielnică și-a atins culmea în cadrul turneului final al
Campionatul Mondial din 1994, când România, avându-l căpitan pe Gheorghe Hagi, a
ajuns în sferturile de finală învingând Argentina cu scorul de 3-2. Ulterior a pierdut cu
Suedia la penaltiuri.

 România a făcut de asemenea o figură bună la Euro 2000, când a obținut un 1-1 cu
Germania și a învins Anglia cu 3-2 în grupe, trecând mai departe în sferturile de finală,
unde a fost învinsă de Italia.

 Din 1939 până în anii 1990 golgheterul absolut al echipei naționale de fotbal a României a
fost Iuliu Bodola, cu 30 de goluri marcate. În prezent recordul de goluri marcate pentru
echipa națională este deținut Gheorghe Hagi și Adrian Mutu, amândoi cu 35 de reușite.

ECHIPA NAȚIONALĂ DE FOTBAL A ROMÂNIEI

GHEORGHE HAGI (“REGELE
ROMANIEI”)
 Nicolae Dobrin (n. 26 august 1947, Pitești - d. 26 octombrie 2007, Pitești), cunoscut și 
ca Gâscanul sau Prințul din Trivale, a fost un fotbalist român. Istoria fotbalului românesc îl reține ca 
pe unul din cei mai mari fotbaliști români, un maestru al driblingului și al fentei, un model în 
executarea paselor și a loviturilor libere.[1] A fost ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în 
anii 1966, 1967 și 1971. S-a născut în data de 26 august 1947 la Pitești.
 A murit pe 26 octombrie 2007, la spitalul județean Pitești, după o lungă luptă, suferind de cancer la 
plămâni


NICOLAE DOBRIN
 A debutat în prima divizie la vârsta de 14 ani și 10 luni, într-un meci Știința Cluj - Dinamo Pitești, dând dovadă de calități tehnico-
tactice deosebite. A evoluat aproape întreaga sa carieră pentru echipa FC Argeș Pitești, cu care a câștigat două titluri de 
campion național, în 1972 și 1979. Dobrin a contribuit decisiv la câștigarea titlului din 1979, înscriind în prelungiri golul victoriei 
argeșene în fața contracandidaților de la Dinamo București. Într-un singur an, 1981 - 1982 a evoluat la altă echipă, 
CS Târgoviște, deși a avut oferte de la granzii Universitatea Craiova și Dinamo București. A participat la 409 meciuri în prima 
divizie națională, înscriind 111 goluri. Ultimul meci în prima ligă a fost FC Argeș - FC Bihor 2-0, pe 14 iunie 1983. În sezonul 
'85-'86, el a fost antrenor-jucător la CS Botoșani, la clubul moldav realizindu-si cu adevarat retragerea din cariera de fotbalist.
 În echipa națională a debutat la vârsta de 19 ani, la 1 iunie 1966, cu ocazia meciul de fotbal RFG - România, terminat cu scorul de 
1-0. A îmbrăcat tricoul naționalei României de 48 de ori, marcând pentru aceasta de șase ori. Ultimul meci pentru echipa 
națională a fost cu ocazia meciului România - RDG, desfășurat în 2 aprilie 1980. S-a calificat, împreună cu 
echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic, 1970, unde nu a jucat nici un minut, datorită 
unui conflict cu antrenorul Angelo Niculescu.
 Nicolae Dobrin este cunoscut și pentru ratarea unui transfer la Real Madrid. După ce a jucat împotriva spaniolilor în 
Liga Campionilor, înscriind un gol, Santiago Bernabéu, faimosul președinte al madrilenilor, a fost atât de impresionat de 
calitățile lui Dobrin, încât ar fi fost dispus să ofere 2 milioane de dolari pentru a-l transfera, o sumă enormă pentru acele 
vremuri. Datorită regimului din România, Bernabeu a trebuit să poarte discuții chiar cu Nicolae Ceaușescu, dar nu a reușit să-l 
convingă, deoarece conform propagandei oficiale, Dobrin era „bun național” și nu putea fi „înstrăinat”. S-a spus că a fost cel 
mai mare regret din viața lui Dobrin, deși a participat la meciul de retragere al lui Francisco Gento, în faimosul tricou „blanco” al 
lui Real Madrid, ocazie cu care Santiago Bernabeu a făcut o ultimă încercare nereușită de a-l păstra pe jucătorul român la 
Madrid.


CARIERA DE FOTBALIST A LUI

NICOLAE DOBRIN
DOBRIN “CEL MAI BUN JUCATOR”
  COLEGIUL TEHNIC COSTIN D. NENITESCU
 NUME SI PRENUME: TIRICA VASILE LEONARD
 CLASA: XII H
 PROFESORII COORDONATORI: NEAGOE DANIEL SI GHEORGHE IONUT
 AN SCOLAR: 2018-2019