NICOLAE ILINCA : OCTAVIAN MANDRUT No ele Let) | TED DE DIDACTICA ONES eye EDITURA CD PRE BUCURESTI, 2006Elemente de didacticé aplicaté a geografiei sd aplici (pentru formarea de priceperi si deprinderi practice), astfel ca efectul si rezide in a sti sd fii, a sti sa te comporti, in functie de actiunile si comportamentele deja formate. * obiectivele de referinti presupun: — precizarea obiectivelor-cadru, prin descompunerea lor in operatii sau sarcini mai largi; — crearea situatiilor de invatare de-a lungul unui an scolar. Rezultate din analiza obiectivelor generale, aceste obiective numite si specifice, anticipeaza si detaliazA nivelul de realizare posibila, la nivelul programelor si manualelor scolare si in procesul de elaborare a proiectelor de activitate didactica. Prin urmare, obiectivele specifice/de referinta devin comportamente ale elevilor in termeni de performanta optional si care trebuie formate pana la sfarsitul anului de studiu. De asemenea, realizarea lor este 0 cerinta obligatorie a programei scolare si urmareste doud aspecte: - capacitati si cunostinte; - atitudini si abilitati. in formularea si ordonarea obiectivelor-cadru si/sau de referinta se impune specificarea domeniilor educationale prin geografie, marcate prin doud modele: - modelul morfologic, bazat pe o conceptie psihologica despre inteligenta, apreciata ca structura de operatii mentale implicate in rezolvarea de probleme si obtinerea de performante; - modelul clasificarii ierarhice, initiat de B.S. Bloom, cu doud dimensiuni: una de continut si alta de diferentiere si ordonare. Dimensiunea de continut se bazeazi pe distinctia dintre componentele cognitive, afective, metodologice, atitudinale ale activitatii psihice implicate in invatare. Cea de a doua dimensiune introduce o diferentiere pe o ordonare a proceselor psihice implicate in invatare, in functie de gradul lor de complexitate. * obiectivele operationale se elaboreazi de catre profesor si descriu comportamente observabile si masurabile ce se vor a fi formate printr-o unitate educationala, precizand, totodati, descrierea conditiilor de evaluare si criteriul de acceptare a succesului minimal. Prin urmare, obiectivele concrete sunt rezultatul actiunii de operationalizare, a carei functie este transpunerea comportamentelor generale ale elevilor in comportamente observabile si suficient de precise (S. Cristea, 2005). Altfel spus, obiectivele operationale vizeaza sarcini precise, in conditiile unui suport intuitiv clar delimitat, cu criterii de reusita exprimate in termeni de comportament observabil si masurabil, care fac posibile evaluarea, constatarea faptului si obiectivele au fost realizate si notarea performantei elevilor. In aceste conditii, obiectivele operationale cu 40caracter concret. Mai mult decat atat, operationalizarea obiectivelor valorificd taxonomiile pe criteriul cognitiv, ceea ce face posibila descrierea comportamentului terminal, exprimat prin raspunsul/solutia emis de elev. in acest context, profesorul va emite un raspuns cat se poate de precis cu privire la intrebarea: prin ce actiune poate proba elevul la finele lectiei ca a dobandit ceea ce a vrut sd dobandeasca prin aceasta lectie? (S. Cristea, 2005). Profesorul de geografie trebuie si formuleze obiectivele operationale in raport cu obiectivele specifice (de referinta) stabilite de programa scolara prin competente si unitati de continut. Cele mai frecvente si cunoscute tehnici de operationalizare a obiectivelor au fost elaborate de Gilbert Landsheere si R.F. Mager. Modelul de operationalizare, propus de Michel Minder, in perspectiva unei didactici functionale, se reprezinté prin patru operatii distincte, care descriu: a) comportamentul terminal al elevului, prin verbele specifice referitoare la posibile actiuni concrete; b) performanta elevului, care traduce continutul lectiei_ prin comportamentul propriu; c) circumstantele instruirii: instrumentele si referintele la care elevul are acces, modalitatile de emitere a raspunsului-solutie; d) criteriile de evaluare, propuse initial, valorificabile pe toata durata actului didactic si, in mod special, in partea finala, asigurandu-se astfel functia formativa de reglare-autoreglare a atitudinii elevilor pentru invatare. Pentru a constata daca obiectivul formulat este operational, profesorul va trebui sa verifice daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) formularea obiectivului in functie de cel care preda; ca urmare, obiectivul incepe cu ,,e/evii vor fi capabili sa..."; b) exprimarea obiectivului printr-un verb univoc, precis, care sé nu permita interpretari variate, generatoare de comportamente; c) rezultatele asteptate trebuie si fie conforme cu continuturile programei scolare, prezentate sub forma unor comportamente observabile si care si arate ca elevii au indeplinit obiectivul; d) precizarea conditiilor in care se va realiza comportamentul, prin strategiile didactice si unitatea de timp; e) precizarea criteriilor de acceptabilitate a performantei; nivelul de reusit de la care se pleaca pentru ca obiectivul sa fie masurabil sub aspectul proportiei, al preciziei, al cantitatii si al pragului de acceptabilitate. 41Elemente de didactica aplicaté a geografiei Sintetizind aceste conditii, obiectivul operational poate fi recunoscut dac& sunt indeplinite urmatoarele cerinte: a) cine va produce comportamentul dorit? b) ce comportament observabil va demonstra ca obiectivul a fost atins? c) care va fi produsul acelui comportament? d) in ce conditii va trebui s& se desfisoare comportamentul? e) ce criterii vor servi pentru a determina cA produsul este acceptabil? (Landsheere, 1979, pag. 188). Cele cinci etape sunt intrebari la care profesorul trebuie sa raspunda pentru a formula un obiectiv operational: cine? cand? ce? cum? care? + Spre exemplificare, vom prezenta obiective operationale derivate din competente specifice Geografiei populatiei, clasa a X-a. Obiectiv-cadru Comeptente stiintifice Obiective operationale Insusirea de concepte,| « Utilizarea terminologiei stiintifice| + Toti elevii vor fi capabili cunostinte, metode _ | referitoare la populatie si definesca notiunile/conceptele: si tehnici de lucru natalitate, mortalitate, bilant si miscare natural a pana la tul lectici, in conditiile utilizarii strategiilor didactice (problematizare, demonstratie, exercitii, modelare) si ale evaluarii performantei minim acceptate. + Argumentarea unui demers + Toti elevii vor fi capabili si explicativ prezinte patru factori principali ce| influenteaz distributia spatiala a populatiei, pan’ la sfarsitul leotiei, in conditiile utilizirii strategiilor didactice (descoperire, demonstratie, problematizare, modelare) si ale evaluarii performantei minim acceptate. Definirea directivelor este 0 conditie necesara, dar nu suficienta pentru proiectarea unui demers didactic, intrucdt este numai un punct de plecare ce se raporteaza la modul si ritmul in care invata elevii. Pe de alta parte, se impune ca aplicarea si implinirea obiectivelor si se realizeze intr-un cadru flexibil, fara constrangeri si cu profesionalism. in acest 42sens, fixarea si aplicarea obiectivelor operationale presupun: -anticiparea demersului didactic, in conditiile adaptabilitatii si profesionalismului cerute de calitatea educatiei; -stabilirea celor mai adecvate strategii didactice, in raport cu obiectivele operationale; - raportarea evaluarii la obiectivele operationale; - raportarea componentelor actului didactic la obiectivele operationale. in acelasi timp, construirea obiectivelor trebuie si vizeze si intregirea pachetului de atitudini, capacitati si competente specifice, realizabile prin transpunerea informatiilor in reprezentiri grafice si cartografice, citirea si interpretarea unui model sau desen geografic, utilizarea unui program informatic. Uneori, achizitiile geografice, ce pot fi utile si in alte domenii ale cunoasterii, pot fi grefate pe obiective interdisciplinare. De asemenea, programul de geografie trebuie si-si propuna cerintele cele mai adecvate pentru o comunicare adecvati, pentru care intentiile sale presupun: - folosirea unui vocabular geografic corect si complet; - expunerea informatiilor intr-un dialog eficient; - enuntarea unei idei principale a continutului unui desen geografic; - prezentarea de argumente pentru a-si mentine ideile; - redactarea unei expuneri geografice; - constituirea unei reprezentari grafice, a unei reprezentri cartografice; - desenarea/schitarea unui plan sumar al unui teritoriu pe baza unor date identificate si prelucrate. Prin urmare, definirea obiectivelor operationale constituie o necesitate, pentru c& vizeazi formarea elevilor. De aceea, esential pentru profesorul de geografie este si formuleze obiectivele operationale si acest fapt reclama o definire clara si precisa a rezultatelor asteptate de la elevi, in termeni de comportament observabil, precum: - ce capacitate/capacitati trebuie vizate? - in ce conditii poate/pot fi realizate? - care sunt limitele minimale ale rezultatelor asteptate? - care sunt criteriile de acceptabilitate a performantei? Tehnica propusa de R.F. Mager se refera la un singur comportament apreciat prin trei indicatori: - precizarea comportamentului final al elevului; - descrierea conditiilor de realizare; - precizarea nivelului de reusit{ minimala (numarul minim de raspunsuri corecte si intervalul maxim pentru rezolvarea sarcinii de invatare).Elemente de didactica aplicaté a geografiei Deci, obiectivele educationale se pot operationaliza prin: - performanta (criteriul comportamental); - capacitate intelectuala (criteriul competentei). Prin urmare, performanfa apare ca expresie a nivelului de realizare a unei sarcini de invatare si se evalueaza prin teste, in functie de anumite deprinderi sau operatii de gandire. in acest sens, profesorul trebuie s4 opereze cu anumite standarde (etaloane) pentru aprecierea reusitei elevilor in invatare, ceea ce inseamna ca cu cdt exigenta este mai mare, cu atét standardele sunt mai ridicate. Pentru standardele minimale se precizeazi numarul minim de raspunsuri corecte solicitate sau numarul maxim de greseli tolerate si intervalul de timp maxim oferit pentru rezolvarea sarcinii. De exemplu: ,,la sfarsitul lectiei, toti elevii vor fi capabili sei mentioneze primele zece fari cele mai populate de pe Terra, utilizand observarea si descoperirea pe harta distributiei populatiei pe {ari, in timp de 2 minute“. Competenta este acea capacitate intelectuala care dispune de posibilitati multiple de transfer sau de aplicabilitate in operarea cu continuturi si in intervale mai mari. Competentele se pot reprezenta prin delimitarea capacitatilor sau a operatiilor intelectuale, precum: - capacitatea de a identifica, de a localiza, pe hart, orasele foarte mari ale Europei. -capacitatea de a analiza gi sintetiza informatiile privind structura populatiei; - capacitatea de a compara doua unitati de relief: - capacitatea de a citi si a interpreta harta temperaturilor medii anuale ale temperaturii aerului in Romania. Prin operationalizarea obiectivelor educationale se au in vedere operafiile gandirii, mai ales acele aspecte care solicita operatiile gdndirii creatoare, precum: evaluarea, gdndirea convergentd, gandirea divergentd, creativitatea, extrapolarea, translatarea, cognitia, previziunea, inventia ete. in aceste conditii, profesorul de geografie trebuie sa intervina, atenuand decalajele dintre explozia informationald si capacitatile intelectuale ale elevilor. Prin urmare, comportamentele ce se cer formate la elevi trebuie adaptate la particularitatile de varsta si la cele psihopedagogice, astfel incat competentele vizate de programa scolara sa faca posibila gandirea critica, gandirea creatoare, creativitatea si solutionarea problemelor propuse. Totodata, directivele operationale vor viza, in limitele unor standarde minimale si maximale, aspectele cantitative ale informatiilor ce se transmit, pentru ca achizitiile sa fie acceptate si insusite. Rolul profesorului este, in acest sens, concludent, daci avem in vedere faptul cd el trebuie si selecteze 44informatia, sd transfere informatia dirijénd invatarea si sa asigure intelegerea si aplicarea cunostintelor, pentru formarea de deprinderi si atitudini, cerute de competente prin obiectivele operationale. in viziunea unor specialisti, obiectivele operationale utilizate in predarea-invatarea cunostintelor fac referire la verbele ,,a sti“, ,,a sti sd faci", a sti sd fii“. Prin urmare, obiectivele operationale sunt: cognitive, intrucat vizeaza capacititile de cunoastere si capacitatile de intelegere; metodologice, care se refer la priceperi si deprinderi intelectuale si practice; de atitudine (comportamentale), cu privire la abilitati si comportamente specifice (B.M. Schomaker, 1998). Pentru domeniul cognitiv, Benjamin Bloom a elaborat clasele comportamentale: cunoastere, intelegere, aplicare, analiza, sinteza, evaluare. Verbele de operationalizare a obiectivelor educationale de facturd cognitiva pot fi grupate pe tipuri de competente si comportamente in domeniul geografiei. Competente Comportamente posibile ale elevului, generate de verbe ce pot sustine obiective operationale T. Cunoastere: nofiuni/eoncepte, | A defini, a identifica, a recunoaste, a localiza, denumiri geografice, date statistice, | a enumera, a distinge, a numi, a denumi, a reproduce, tipuri/categorii, criterii, teorii, aalege, a formula, a marca, a preciza, metode a citi harta, a prezenta, a folosi termeni/concepte. 2. intelegere: capacitate de a raportal * A transfera; a corela; a conexa; a transforma; noile cunostinte la achizitiile a interpreta; a explica; a demonstra; a extrapola; anterioare prin: a ilustra; a redefini; a reorganiza; a extinde; - transpunere; a estima; a determina; a argumenta; a transpune; | - interpretare; a raporta un element/fenomen la alt fenomen/element. - extrapolare. |3. Aplicare a noilor cunostinte prin:| + A opera informatii pe un suport, a marca, - transfer; a inscrie semne conventionale, a scrie informatii - reprezentare grafic; pe un suport grafic, cartografic, desen geografic; -acaleula; a misura distante, suprafete pe hart’, pe teren; a calcula,| - a masura. a determina valori, a alege, a clasifica, a schimba, ‘aconcepe, a intocmi un desen, a manipula, a modifica, a aplica, a utiliza, a generaliza, a demonstra, a descoperi, a elabora un desen geografic pe baza unor informatii, a carta. 4, Analizi pentru: - evidentierea/prezentarea: * A compara, a analiza, a identifica, a recunoaste, elementelor, fenomenelor, faptelor; | a pune in evident, a descoperi, a deduce, a detecta, - identificarea adevarului geografic,| a asemana, a ilustra, a distribui spatial, a specificului geografic, a repartiza teritorial; a caracteriza un teritoriu a contrastelor, asemanirilor. sau un element geografic dup’ un algoritm specific; 45Elemente de didactica aplicatd a geografiei - elaborarea unei compuneri geografice; = proiectarea unui traseu geografic, a unui plan sau schité topografica; - rezumarea unui continut; - raspdindirea unor relatii sau aspecte dintr-o analiza | geografic’. Competente Comportamente posibile ale elevului, | generate de verbe ce pot sustine obiective operationale 5. Sinteza pentru: + A proiecta; a produce; a formula; a sintetiza; a. compune; a imagina, a crea, a rezuma, a individualiza, a selecta, a separa, a grupa, a ordona, a alege, a deosebi, a diferentia, a extrage, a esentializa. 6. Evaluare pri ~ misurarea calititii produselor elaborate; ~ aprecierea prin judeciti de valoare a rezultatului masurarii; - emiterea de prognoze/solutii; - formularea de judeciti cantitative sau calitative. +A judeca, a justifica, a argumenta, a valida, a evalua, a decide, a contracara, a standardiza, a aprecia, a masura, a interpreta, a obtine informatii, a prognoza, a diagnostica, a verifica, a estima, a valida. * Un exemplu de obiectiv operational cognitiv vizind cunoasterea: - Elevii vor fi capabili s& identifice unit * Un exemplu de obiectiv operational vizand aplicarea achizitiilor: - Elevii vor fi capabili s& transfere, prin calcule, datele privind evolutia numerica a populatiei Roméniei intr-o reprezentare graficd in timpul lectiei ,,Populatia RomAniei“, utilizand ca strate; problema si modelarea, pe baza evaluarii performantei stabilita de standardele minimale. De asemenea, obiectivele educationale de facturd metodologica, aplicabile in proiectarea lectiilor de geografie si care vizeazi comportamente posibile ale elevilor, pot fi incluse in urmatoarea structuré de competente: 46 ile de relief din Romania pe de invatare ,,Relieful Romaniei‘, in tiile utilizarii strategiilor didactice axate dominant pe activitatea elevilor (modelare, descoperire, comparare, observare, exercitii) si pe baza evaluarii performantei stabilite de standardele minimale. didactice exercitiul,Competente propuse Competente posibile ale elevilor, generate de verbele: Receptia dirijata + a descoperi, a executa 0 operatic practic de imitare | prin imitatie, creatie a semnelor conventionale, a carta, a construi | o reprezentare graficd, a reda prin desen schematic un fenomen, un proces, un fapt geografic. Obiectivele operationale de factura atitudinald, aplicabile in proiectarea lectiilor de geografie: Competente propuse Competente posibile ale elevilor, generate de verbele: Dobindirea de atitudini + a dobandi spirit critic, a invata s4 lucrezi pe grupe, a surprinde dimensiunea unei probleme din naturi sau din societate. Sa retinem, deci, ca obiectivele operationale vizeazi comportamentele elevilor, nu pe cele ale profesorilor. Pe de alta parte, pentru a fi miasurabile/observabile, comportamentele posibile ale elevilor presupun a fi solicitate prin verbe ce determina actiuni precise, clare, concrete. Altfel spus, nu se recomanda utilizarea de verbe care nu determina actiune, precum: a sti, a cunoaste, a intelege, a vorbi, a face, a arata, ci verbele mentionate in tabelele prezentate mai sus. Pe de alta parte, realizarea obiectivelor metodologice presupune ca profesorul sa dispuna de o pregitire consistent in domeniul didacticii generale si a specialitatii, pentru a alege, concret, acele strategii si tehnici de lucru care sa-i determine pe elevi si observe, sd inteleaga, si analizeze, sd citeascd si sd interpreteze modele cartografice, grafice, imagini si peisaje, apoi sa conceapa, sa elaboreze si s solutioneze probleme. De asemenea, obiectivele comportamentale au in vedere abilitdtile ce trebuie dobandite de elevi, precum: realizarea dimensiunii spatiale a unui fenomen sau a unui proces natural; schimbarea impresiei despre rolul impactului antropic asupra mediului; formarea de convingeri despre realitatea geografica a unui teritoriu. in acest sens, obiectivele comportamentale se cer raportate la obiectivele cognitive, asa cum se precizeazd in schema de mai jos, si in raport cu continuturile programei scolare pentru clasa a X-a. 47Elemente de didactica aplicata a geografiei Obiective-cadru Obiective cognitive Obieetive comportamentale + insusirea de concepte, cunostinte, metode si tehnic de Iucra + si realizeze o analiza *geograficd utilizind corect conceptele corespunzitoare. + sii constientizeze realitatea geograficd pe fondul analizei si comparatiei modelelor grafice si centrografice adecvate. + si identifice fapte geodemografice, utilizand un suport intuitiv adecvat si metode si tehnici de lucru specifice. + sii realizeze importanta resurselor umane. + sii analizeze o situatie geograficd pe baza unui suport scris si grafic. + si-si formeze convingeri despre necesitatea gestioniirii resurselor naturale. Dupa nivelul de dificultate sunt acceptate: a) obiective de bazd, care se referi la domenii ce permit descrierea completa a comportamentului asteptat, precum: identificarea mediilor geografice pe un planiglob; precizarea tipurilor de relief; construirea unei diagrame in coloane. b) obiective de transfer, care presupun o aplicatie, in sensul utilizarii cunostintelor si competentelor insusite pentru rezolvarea de probleme noi, prin solutii variate, precum: utilizand datele din tabelele aldturate, elaborati o reprezentare adecvatd; analizdnd imaginea aldturatd, precizati gradul de fragmentare si de inclinare ale terenului. c) obiective de expresie, care pun accent pe situatia ce genereaza produsul, au caracter evocativ si mai putin prescriptiv, precum: elaborati un desen geografic pe baza unui text, pundnd in evidenta interactiunile dintre componentele naturale si cele sociale. Analiza schemei privind succesiunea obiectivelor din aria domeniului cognitiv arati ci taxonomiile prezentate de B.S. Bloom si R.F. Mager sau M. Minder sunt planuri ce includ obiective ierarhizate, ce se transpun prin oferta profesorului si replica elevului. 48Nivelul taxonometric| Oferta profesorului Replica elevului bloomian Cunoastere + Prezinta o situatie geograficd, | + Identifica, localizeazi, cu aspecte spatiale; prin observare si percepere, pe harta; intelegere + Prezintii un fapt geografic, | + Recunoaste si constientizeazi explicdnd si exemplificnd; continutul faptului geografic; Aplicare + Propune un transfer de Aplicd achizitiile insusite informatii pe un suport intr-un alt context; grafic si cartografic si raportarea acestora intr-un nou context; Analiza + Propune o situatie geograficd | Analizeaza, prin observare, si cere elevilor si 0 rezolve, | alcdituirea si evolutia faptului in vederea emiterii unei solutii | geografic si propune o solutie; practice; Sinteza * Prezinta un proiect de + Abordeazi rezolvarea proiectuluil combinare a elementelor, in mod individual si creativ; oferind si un model de solutionare; Evaluare * Cere elevilor si emita * Ofera rispunsuri, care sunt 0 judecati de valoare. evaluate de profesor. * Obiectivele de invatare se definesc, in curriculum formal, prin obiective ce descriu comportamente ale elevilor, ce trebuie formate printr-o unitate didacticd mai restransi, respectiv capitol sau tema. Este vorba de unitatea de invatare, care este supraordonata lectiei si are o coerenta interioara distincta, vizeaza realizarea acelorasi directive de referint, in conditiile unor resurse de timp cuprinse intre 2 ore si 7-8 ore si finalizeazi prin evaluare. 49Tipuri de activitati didactice - modele orientative - Conf, univ. dr. VICTORIA TOMESCU Prof. CORNELIA DINCA 1. Lectia — unitate didacticd esentiala in procesul de instruire si educare. Principalele tipuri si variante de lectii Lectia constituie 0 forma de activitate didacticé fundamentala, desfasurata in cadrul binomului profesor-elev, prin care un sistem de cunostinte este perceput si asimilat activ de catre elevi, intr-un timp determinat, cu ajutorul metodelor, mijloacelor si principiilor didactice. Lectia sintetizeazi toate elementele sistemului de instruire si educare (analizate distinct), sub conducerea profesorului. Tipuri de lectii Tipul de lectie constituie un anumit mod de construire si realizare a lectiei, determinat de obiectivul fundamental urmirit. Tipul de lectie nu este un tipar rigid, ci un model flexibil care faciliteaz proiectarea unor variante de lucru care se structureaza si se realizeaza in functie de obiectivul fundamental predominant instructiv sau educativ al lectiei. Principalele tipuri de lectii sunt: a) lectia de transmitere si insusire a noilor cunostinte (sau lectia de dobandire de noi cunostinte); b) lectia mixt4 sau combinata; c) lectia de formare a priceperilor si a deprinderilor; d) lectia de recapitulare si sistematizare; e) lectia de verificare si apreciere (evaluarea si notarea randamentului elevilor). in cadrul fiec&rui tip de lectie exist diferite variante; de exemplu, la lectia de dobandire de noi cunostinte mai pot fi: lectia introductiva, lectia prin activitati practice in terenul geografic, lectia de analiza a observatiilor facute in vizite, excursii si drumetii etc. Pentru recapitularea si sistematizarea cunostintelor pot fi organizate: + lectia cu ajutorul planului alcatuit de profesor cu elevii; * lectia pe baza planului prezentat de profesor anterior sau la inceputul activitatii elevilor; * lectia bazata pe scheme recapitulative; 15Elemente de didacticd aplicata a geografiei + lectia bazata pe exercitii si activitati practice; * lectia bazata pe munca independenta sau cu ajutorul fiselor; * lectia sintetica la sfarsitul unui capitol, trimestru sau an scolar. A. Proiectarea_lectii tipuri de lectii Exemple de proiectare ale principalelor Proiectarea unei unitati de invatare mai mici, numit si unitate de continut de tip lectie sau proiectul de lectie, constituie o componenta operationala pe termen scurt a unitatii de invatare. Daca unitatea de invatare ofera intelegerea procesului de perspectiva strategica, lectia oferé perspectiva operativa, tactica si este subordonata unitatii de invatare deoarece se desfasoara la o scara de timp mica. »Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleazd in cadrul unui timp determinat, de obicei o ord scolard, Documentul care ordoneazdé momentele lectiei cu functiile adiacente are un caracter tehnic normativ si se numeste, de la caz la caz, proiect de lectie, proiect de tehnologie didacticd, plan de lectie, proiect pedagogic, scenariu didactic etc.“ (C. Cucos, 1996, pag. 120). »»Proiectul de lectie trebuie vdzut ca un instrument de lucru, ca un ghid in realizarea unei activitdti didactice eficiente“ (Irina Maciuc, 1998, p. 379). Pentru cadrele didactice cu experientd nu este nevoie ca proiectul de lectie si fie sub forma de document scris; fiecare cadru didactic, inainte de inceperea activitatii, trebuie si pregiteascd un proiect mintal, de apreciere. ins pentru cadrele didactice aflate la inceput de activitate, materializarea proiectului de lectie intr-un suport scris constituie 0 necesitate, devine baza pe care se cladeste experienta didactica, creativitatea si certitudinea unei reusite. in proiectarea unei lectii trebuie sd fie urmarite operatiile: * precizarea obiectivelor operationale formative (.,ce va sti si facad elevul la sfarsitul lectiei“) si informative (,,ce va sti elevul la sfarsitul lectiei‘), in functie de cerintele programei scolare; + analiza resurselor care vizeazi continutul specific al invatarii pentru timpul dat si conditiile materiale; pentru continutul invatarii se selecteazi elementele esentiale (informatii, fapte, evenimente, exercitii, aplicatii), care si asigure formarea capacitatilor, a deprinderilor si invatarea logica de catre elevi. Conditiile materiale se refera la spatiul de invatamént (sala de clasa, cabinet de geografie) in care va fi desfasurat activitatea, mijloacele de jnvatémAnt necesare. 16*alegerea strategiei (metode, mijloace de invatamant, forme de organizare), in functie de fiecare obiectiv; + stabilirea tipului de lectie, cu varianta potrivita. in proiectul de lectie, profesorul trebuie si plaseze elevul in centrul situatiilor de invatare activa in care sa fie antrenat prin conversatie, prin situatii problematice etc. O activitate didactica desfasurata cu eficientd poate urmari secventele urmatoare (dar fara a fi un standard rigid): a) organizarea clasei, in care profesorul impreuna cu elevii asigura mijloacele de invatimant necesare inceperii lectiei, se verificd prezenta elevilor si conditiile generale de desfasurare (grad de iluminare, creta, tabla stearsa, burete, indicator pentru harta); b) captarea atentiei reprezinti un moment insemnat prin care stimularea atentiei se poate face prin comunicari partiale, un citat dintr-un material bibliografic, o lectura, un eveniment nou comunicat prin radio-T.V. privitor la continutul lectiei (de ex. producerea unei eruptii vulcanice, a unui seism etc.) comentarea unui diapozitiv, ilustrata etc., care si trezeasca interesul si curiozitatea elevilor dupa care vor recepta mai usor mesajul lectiei cu rigoarea stiintifica; c) comunicarea clar4 a obiectivelor urmarite; aceasta se realizeazi prin cuvinte Ja sfarsitul lectiei veti sti sd facefi... sau prin imagini, pe care elevul sa le inteleaga si sa intuiasca tipul de performanta pe care trebuie s&-1 atinga la sfarsitul lectiei si sa demonstreze ca a realizat invatarea; d) reactualizarea cunostintelor, a deprinderilor, a capacitatilor invatate anterior. De obicei, ceva nou invatat se bazeazi pe ceva jnvatat anterior. De aceea, reactualizarea cunostintelor anterioare se poate face printr-un dialog care solicité fondul de notiuni, priceperi, concepte, fenomene insusite in lectia sau activitatile didactice anterioare; e) trecerea la lectia nou4 se face prin intrebari, prezentarea de ilustratii sau de la o schité, o plansi care sa reflecte o legituri cu lectia anterioara sau incheierea unui capitol si reinceperea altuia nou care sustine $i continua tematica cunoasterii programei; f) dirijarea invatarii sau a activitatii pas cu pas, prin punerea elevului in situatii de invatare activa, prin actiune, pentru a atinge obiectivele; se realizeaza explicatii, intrebari care sugereazi elevului modul in care trebuie si gandeasca, sa lucreze cu manualul, cu fise de lucru, cu atlasul, cu harta mural etc., toate sub dirijarea profesorului, pentru ,,a 7Elemente de didactica aplicata a geografiei descoperi“ sau a intelege noi fenomene, fapte sau pentru a achizitiona deprinderi de lucru; g) fixarea si stabilizarea performantei prin sarcini interesante, prin teme, exercitii, noi sarcini de invatare ale caror raspunsuri sa formuleze generalizari si concluzii asupra celor invatate; h) evaluarea cunostintelor (a performantei) sau evaluarea rezultatelor invatarii se realizeazi imediat la sfarsitul lectiei, prin diferite forme (chestionare orala, fise de evaluare, joc didactic etc.) sau chiar pe parcursul lectiei in diferite momente (evaluarea permanenta). Asigurarea permanenti a feed-back-ului confirm sau infirma sistematic atingerea obiectivelor. i) tema pentru acasa: efectuarea unor exercitii de la sfarsitul lectiei, desenarea unei schite reprezentative, a unei harti, terminarea lectiei incepute in clasa prin studiu individual dupa modelul inceput in clasi si dupa algoritmul cunoscut, lucrul cu manualul si cu atlasul geografic. Exemplificim in continuare tipuri si variante de lectii intre care tipurile principale sunt reprezentate prin unele modele de proiectare de lectii la liceu si gimnaziu. J. Lectia de dobandire de noi cunostinte Se prezinta in numeroase variante. Nota definitorie a acestui tip de lectie consta in concentrarea activi didactice in directia dobandirii de c&tre elevi a unor cunostinte si capacititi operationale. Momentul comunicarii detine o pondere mare in lectie, dar elevii trebuie s participe activ, prin conversatia solicitaté de profesor pentru antrenarea lor. Se apeleaza la o strategie de activizare a lor prin lucrul cu manualul, cu harta si prin alte mijloace si metode active (Proiectul de lectie » Miscdrile tectonice ale scoarfei“ — clasa a IX a). Variantele acestui tip de lectie se diferentiaza in functie de modul in care profesorul concepe realizarea momentului comunicarii, ca de exemplu: a) lectia de descoperire pe cale inductiva se foloseste atunci cand elevii au posibilitatea si observe diverse obiecte si fenomene, pentru ca pe baza prelucrarii informatiilor culese s4 ajungi la formularea unor generalizari. Rolul profesorului este de a dirija procesul de observare si de elaborare a generalizarilor. De exemplu, la lectia ,, Clima Romdniei“ se analizeazi pe rand hirtile 78din manual cu ,, mersul“ izotermelor, al izohietelor, harta regionarii climatice in care elementul de dispunere a formelor de relief precum si influentele europene au un rol important, toate conducdnd la sinteza factorilor care determina clima tari noastre, de tip temperat; afirmatia acestui adevar este sustinutA si de alti factori, despre care elevii au mai luat cunostintd la pozitia geograficd a Romianiei pe paralela de 45° latitudine N. Astfel, prin corelarea datelor informative, a operarii cu mijloacele de invatémént si a observatiilor din orizontul local, elevii pot si descopere ei insisi concluziile. b) lectia de descoperire pe cale deductiva pleaci de la descoperirea unor adevaruri generale (notiuni, legi, fenomene) spre adevaruri particulare. De exemplu, la lectia ,, Miscdrile Pamdntului“ se pleaci de la trisdturile generale ale Universului, ale Sistemului Solar, de la legea atractiei universale in care se inscriu si planetele, inclusiv planeta Pamant; de aici se explicd, prin metoda demonstratici, consecintele miscarilor de rotatie si de revolutie, care se reflect in fenomenele ce se petrec pe PamAnt si urmaresc legile naturii. Numai astfel elevii vor intelege nenumaratele fenomene care se petrec pe planeta noastré (unghiul de incidenta al razelor solare, care variazi pe latitudine, zonalitatea climatica pe latitudine, formarea zilelor si a noptilor, formarea anotimpurilor etc.). c) lectiile introductive se realizeaza la inceputul tratarii unei unitati de invatare. Obiectivul urmarit este de a forma elevilor o privire de ansamblu asupra problematicii capitolului respectiv. De exemplu, la capitolul ,,Atmosfera“ se incepe printr-o lectie de tip introductiv privind caracteristicile generale ale ei (limite, forma, structura, compozitie, modul de formare al centrilor barici), dupa care se studiaza in detaliu fenomenele meteorologice care se desfasoard in cadrul ei. Alaturi de acestea, se mai pot intalni si alte variante: lectia problematizata, lectia-prelegere, lectia de asimilare de noi informatii prin organizarea elevilor pe grupe si altele. 2. Lectia mixté sau combinaté Este frecvent folositi, deoarece se parcurg toate momentele unei lectii inclusiv posibilitatea de a verifica, preda si fixa continutul sau. Si in cadrul acestui tip se pot stabili mai multe variante: a) lectia combinata in care verificarea se face simultan cu predarea; 79Elemente de didactica aplicata a geografiei b) lectia combinata in care verificarea este etapa separata, iar dirijarea invatarii (predarea) se face simultan cu predarea cunostintelor (ex. lectia ,, Resursele litosferei“ — proiect de lectie la clasa a X-a). 3. Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor Specifica acestui tip de lectie este ponderea pe care 0 ocupa activitatea independenta a elevilor, consacrata rezolvarii sarcinilor de invatare in vederea elaborarii unor componente actionale: priceperi, deprinderi, algoritmi etc. Structura acestui tip de lectie presupune, in principiu: * anuntarea subiectului si a obiectivelor lectiei; + demonstrarea modului de executie; * activitatea independenta a elevilor; * analiza rezultatelor; Dupa cum se observa, toate aceste secvente se concentreaza in jurul activitatii de exersare a elevilor. Activitatea independenta a elevilor este diversificaté ca tematicd: exercitii pe harta (ex.: determinarea coordonatelor geografice ale diferitelor puncte de pe Glob si din tara noastra), analiza unui bazin hidrografic, realizarea unei sinteze geografice a unui tinut pe baza analizei hartilor cu elemente reprezentative (relief, clima, hidrografie, vegetatie, resurse economice etc.); pot fi exercitii practice de teren: observarea orizonturilor la un profil de sol dintr-o deschidere naturald, citirea si interpretarea elementelor climatice la statia meteorologica, analiza vaii unui rau etc. Redam mai jos exemplificarile de proiecte de lectii, un model la clasa a XI-a de observare in teren a componentelor mediului si tipurile de relatii dintre acestea dupa tema ,,Probleme teoretice despre mediul inconjurator". 4. Lectia de recapitulare si sistematizare (de consolidare) Acest tip de lectie are ca obiectiv fundamental fixarea si consolidarea cunostintelor prin stabilirea de noi corelatii intre cunostintele acumulate anterior de elevi si elaborarea unor generalizdri mai largi care conduc la inchegarea lor intr-un sistem bine definit dupa logica interna a obiectului. Recapitularea trebuie s& constituie asadar o sintezi a problemelor si a temelor principale, in care cunostintele sa fie ierarhizate dupa gradul lor de complexitate si dupa legaturile esentiale existente intre elementele si fenomenele geografice, s& aiba un caracter creator. Lectiile de sistematizare trebuie pregatite din timp, odata cu proiectarea 80anuala si semestriala cand se aleg temele in functie de importanta lor, de gradul de dificultate si de timpul de parcurgere; ele pot fi realizate la incheierea unui capitol, la finele trimestrului sau al anului scolar. Ca structura, aceasta lectie este precedata de elaborarea unui plan de desfasurare pe baza caruia se realizeazi recapitularea si sistematizarea propriu-zisa. Dupa strategia didactica utilizaté de profesor, lectiile de recapitulare si sistematizare se pot realiza in mai multe variante: ¢ dupa un plan dat anterior, tip dezbatere pe baza de conversatie, lucrul cu harta, problematizarea etc. + lectii de recapitulare si sistematizare cu ajutorul fiselor de lucru asigurandu-se activitatea individuala a elevilor; fisele pot fi concepute dupa nivelul dezvoltarii lor intelectuale; + lectii de recapitulare si sistematizare pe baza utilizarii unor mijloace audio-vizuale etc. Ne-am orientat la proiectarea didactica si la exemplificarea unei lectii de recapitulare si sistematizare a cunostintelor, deoarece acest tip de lectie are un grad sporit de dificultate, privind atat strategia proiectarii, a desfasurarii ei, cat si a modului de structurare a volumului de informatii, intr-o forma noua, esentializata, care sa fie receptata cu usurinta de elevi. Geografia Romaniei ofera multe teme in acest sens, iar consolidarea cunostintelor este ceruta si de examenele care subliniazi importanta acestui obiect (bacalaureat si capacitate la clasa a VIII-a). Pentru fiecare lectie de recapitulare si sistematizare, profesorul trebuie (indiferent de experienta pe care o posed in invatamant) si alcdtuiasca proiectul de lectie. in raport de dimensiunea temei, lectia se poate proiecta pentru un timp de 0 ora sau doua. Structura proiectului de lectie cuprinde: data, clasa, tema, tipul lectiei, scopul, obiectivele operationale, metode si mijloace de invatamént, strategia didactica, desfasurarea propriu-zisa a lectiei, bibliografia. Desfasurarea lectiei cuprinde mai multe etape: + formularea anterioara a temei si a problemelor principale cuprinse‘in plan, care si stea in atentia elevilor pentru a fi supuse analizei (dezbaterii); * cuvantul introductiv al profesorului pentru organizarea activitatii in clas; * captarea atentiei elevilor; * prezentarea scopului lectiei si a obiectivelor operationale; 81Elemente de didactica aplicata a geografiei * recapitularea si sistematizarea cunostintelor dupa planul anuntat din lectia trecuta; * concluziile si aprecierile profesorului; * tema pentru acasa, cu cerintele si ideile principale pentru urmatoarea ora de recapitulare, care o poate continua pe cea rezolvata in clasa. in acest scop, s-a ales un model al temei Relieful Romaniei — caracterizare fizico-geografica (in sintez&), la sfarsitul semestrului I. Modul de desfasurare al acestei lectii s-a orientat dupa un plan dat anterior, cu cerintele principale de caracterizare a trasaturilor generale ale formelor de relief din Romania (Carpatii, tinuturile de deal si podis, cmpiile si Delta Dunarii), dupa algoritmul: * asezarea geografica si delimitarea formelor de relief; + modul de formare de-a lungul timpului geologic; + alctuirea si structura geografica; + principalele resurse ale solului si ale subsolului; + subdiviziunile principalelor forme de relief; * etajele de clima; * etajele de vegetatie; + zonele si tipurile de soluri. S-au recomandat bibliografia si mijloacele de invatimant (tipurile de harti din manual si atlasul geografic). S-a desfasurat recapitularea si sistematizareai cunostintelor, pe baza mijloacelor indicate, a metodelor active (conversatie, lucrul cu harta, comparatie, problematizare etc.; activitatea s-a facut frontal si individual, dupa suita de intrebari care au respectat structura logica a continutului temei. Elevii au structurat informatia intr-o formula de sintezi, completati la nevoie de profesor. Dupa rezolvarea fiecdrui item in parte stabilit in plan, se face redactarea, pe tabla, de catre profesor, a schemei sintetice a continutului temei de recapitulare, dupa modelul din anexa alaturata proiectului de lectie intitulata ,,Relieful Romdniei — caracterizare fizico-geograficé, sub forma de tabel schematic. Acelasi tabel poate fi redactat dinainte si sub forma de plansa-poster, profesorul dirijand dezbaterea si economisind mai mult timp in cadrul lectiei. Oricare-ar fi forma de prezentare a continutului recapitulativ, se poate trage concluzia cd 0 tema vasta, de mare densitate, ca cea prezentata alaturat, poate fi structurata intr-o forma noua, sistematizata si esentializata, prin care elevii isi construiesc relatii logice in fixarea cunostintelor care devin mult mai durabile. 82Dupa acelasi model de tabel, itemuri se poate desfasura si tema ,, Apele curgdtoare din Roménia“, astfel: grupa de rauri, izvorul raului, formele de relief strabatute, afluentii principali, orasele strabitute, importanta economic, gura de varsare. Prin acest tip de lectie s-au realizat relatii de interferent componente ale complexului fizico-geografic. Anexdm in acest sens un model de proiectare si desfasurare a lectiei, la clasa a XII-a, Geografia Roméniei, inclusiv anexa cu ilustrarea continutului recapitulativ al temei ,, Relieful Romédniei — caracterizare fizico-geografica “. intre diferitele 5. Lectia de verificare si apreciere (de control si evaluare) a rezultatelor elevilor Scopul fundamental urmirit este acela al controlului si al evaluarii randamentului scolar. Se urmireste pe de o parte, verificarea bagajului de informatii asimilate si, concomitent, capacitatea de aprofundare, intelegere si operare cu aceste informatii, iar pe de alta parte, masurarea si evaluarea celor constatate. Aceste lectii se fac la intervale mai mari de timp, dupa ce s-a parcurs o buna parte din continutul programei, in scopul constatarii unor aspecte esentiale de care sa se tina cont in etapa urmatoare. in acest sens, noua reforma curriculara, cu organizarea anului scolar pe semestre iar in cadrul acestora, delimitarea unei perioade de la sfarsitul semestrului, dedicata unei evaluari aprofundate, va contribui la o consolidare a cunostintelor acumulate in mod treptat pe tot semestrul, prin forme ale evalua sumative sau cumulative. in ceea ce priveste structura acestei lectii, ponderea continutului sau este rezervata verificarii si evaluarii. Se anunta tematica si modul de desfasurare, incheindu-se cu observatiile si concluziile profesorului. Metodele de verificare si instrumentele de masurare cele mai frecvent folosite (asa cum s-a prezentat si la capitolul de evaluare) sunt: observarea curenta, chestionarea orala si scrisi, probe practice; lucrarile scrise pot fi reprezentate prin: descrieri geografice in urma unei excursii organizate de scoala sau practicate individual, rezolvari de exercitii prin metoda lucrului cu harta, teste de cunostinte nestandardizate elaborate de profesor, teste de evidentiere a lacunelor si greselilor, teste scolare standardizate, teste grila etc. Exemplificim la capitolul ,,Hidrosfera“, clasa a IX-a (evaluare sumativa): 1. Descrieti circuitul apei in natura. 2. Enumerati unitatile geografice ale hidrosferei. 83Elemente de didacticé aplicatd a geografiei 3. Argumentati legatura care exist’ intre distributia temperaturii apei din oceane si clima. 4. Precizati cauzele care determina formele de dinamica ale apelor marine. 5. Explicati prin desen schematic formarea mareelor maxime $i minime. . Analizati harta de mai jos (Figura 1 — Harta curentilor oceanici); sistematizati circuitele curentilor oceanici pe emisferele din fiecare ocean. Subliniati, cu culoarea rosie, curentii calzi si cu albastru curentii reci. . Care sunt marile zone piscicole ale lumii? Cum explicati bogatia lor in peste? 8. De ce oceanul a devenit un domeniu important de cercetare? 9. Precizati masurile impotriva inundatiilor raurilor. 10. La ce adancimi se afla stratele acvifere sau panza freatica in cdteva puncte din orizontul local? mA x Figura 1. Harta curentilor oceanici intrebarile si actiunile propuse in testul de mai sus au urmarit tot sistemul de obiective specifice geografiei fizice generale: de cunoastere, de intelegere, de aplicare, de analiza, de sinteza, de evaluare. Aplicarea testului scris permite masurarea mai exacta a performantelor elevilor, asigura un grad sporit de obiectivitate in apreciere. Exemplul unei fise de evaluare aplicati sub forma de test scris la sfarsitul unei lectii, de data aceasta utilizindu-se tipul de evaluare continua sau formativa, lectia ,, Franta — conditii naturale", clasa a V1-a. 84Obiective operationale: * Sa identifice pe schita de harta muta principalele fluvii din Franta; * Si denumeascii principalele forme de relief; + Sa argumenteze de ce raurile Frantei care se varsa in Oceanul Atlantic au gura de varsare sub forma de estuar; * Sa aplice scara de proportie prin calcularea datelor oferite de harta Frantei din atlas. Itemi: + Identificati reteaua hidrografica (apele curgatoare principale) pe harta Frantei (se da fiecarui elev schita de hart muta multiplicata). + Precizati formele de relief. + Argumentati de ce fluviile Frantei care se varsi in Oceanul Atlantic au gura de varsare sub forma de estuar. * Calculati lungimea in kilometri a fluviului Sena, cunoscand ca pe harta din atlasul scolar lungimea fluviului este de 7,5 cm iar scara de proportie este de 1:5.500.000. Se continua problematica despre proiectarea lectiei cu cateva tipuri de proiecte de lectie la liceu si gimnaziu, avand forma de modele orientative. incheiem subcapitolul ,, Proiectarea lectiei“ cu cateva tipuri de proiecte de lectie la liceu si gimnaziu, analizate si in textul de mai sus. Proiect de lectie Data: ... Clasa a IX-a Unitatea de invatare: Relieful Subiectul lectiei: Miscarile tectonice ale scoartei Profesor: ... Obiective de referinta: 1.1. insusirea si fundamentarea fondului de notiuni, concepte, legate de dinamica scoartei; 4.2. dezvoltarea capacititilor intelectuale ale elevilor prin explicarea cauzala a fenomenelor complexe, a elementelor care rezulti din dinamica scoartei; 3.1. dezvoltarea si consolidarea deprinderilor de citire si interpretare a hartii sia schitelor din manual; timularea dorintei de a cunoaste noi detalii despre o serie de fenomene de pe Glob, de a citi suplimentar notele de bibliografie 85Elemente de didactica aplicata a geografiei despre vulcani, seisme, miscdri epirogenice si despre cum influenteaza acestea economia si viata oamenilor. Continutul informativ al lectiei: Miscarile tectonice ale scoartei 1. Tipuri de fenomene care apar in zona rifturilor si a dorsalelor, precum si in zona de coliziune a placilor: 86 * vulcanism, magnetism, cutremure de pamant, miscari orogenice si epirogenice. a) Magmatism — definitie: + magia si elementele consolidate din magma; + lava. b) Vulcanism — definitie: + alcdtuirea aparatului vulcanic: P&rtile componente ale aparatului vulcanic; + localizarea geografica a vulcanilor (se va analiza harta din manual); + ,Cercul de foc al Pacificului*; exemple; + aria celor trei mediterane; exemple; + riftul est-african; « riftul si dorsala Pacificului; exemple; + Antarctida; exemple; c) Cutremurele de pdimdnt (seismele): * aria genetica a seismelor: — in zona rifturilor si dorsalelor; + in zona de coliziune a placilor; + definitie; + clasificarea seismelor dupa adancime: * superficiale; * medii; + de adancime. d) Miscarile orogenetice: ,oros = munte in limba greacd = miscari de incretire; - exemple de orogeneze pe Glob si in RomAnia; e) Miscarile epirogenetice »epiros“ = continent, in limba greaca; + definitie: miscari lente de ridicare si coborare a placilor rigide fara a se deranja structura stratelor; * fenomenul se produce in cazul placilor rigide care alcdtuiau primele uscaturi precambriene si paleozoice; * este observabil in zona tarmului.