KITSCH-UL DIN ZILELE NOASTRA

Termenul de kitsch aşa cum este azi întrebuinţat a apărut în anii 1860 şi se referea
la obiecte aşa-zis artistice vândute ieftin de către comercianţii din Germania. Acest
concept a apărut odată cu dezvoltarea comerțului si în sec. al XIX-le era de fapt o
încercare a burghezilor de a imita nobilimea. Kitsch-ul face referire la o pseudo-
arta și în prezent este întâlnit în orice domeniu deoarece este o “ artă” pentru mase,
pentru un număr mare de oameni care nu pun accentual pe calitate ci pe cantitate.
Deși este o categorie a esteticii, kitsch-ul nu apartine doar de domeniul artei.
În prezent avem conceptia de om-kitsch sau de cultura-kitsch. Orice lucru facut de
mântuială, orice imitație care este menită să vândă, dar care nu are scopul de a
educa sau de a oferi o anumită valoare, este un kitsch.
Daca menirea unei opere de artă este de a educa atât intelectual cât și spiritual
omul, kitsch-ul este doar ceva comerical, ieftin, strident și pompos cu care un om
mediocru se mulțumește pentru ca a fost accesibil si nu trebuie să faca vreun efort
să îl înteleagă.
Kitsch-ul este atat de prezent în viața noastră încât devine din ce în ce mai
greu să-l deosebim de adevărata artă, devine din ce în ce mai greu să nu îl aducem
în toate aspectele vieții noastre.
În artă se manifestă prin imitații ieftine și artificial ale unor opere. Întâlnim
kitsch atât în literatură cât și în muzica sau în toate artele vizuale. Muzica kitsch
este comercială, nu transmite niciun mesaj clar, iar așa-ziși cântăreți se bazează
mai mult pe imagine sau aprență decât pe conceperea muzicii, de la instrumentale
realizate electronic până la versuri lipsite de substanță, muzica kitsch este cea care
nu va trece proba timpului. În artele vizuale, kitsch-ul se instalează prin tendința de
a combina cât mai multe culori, forme sau materiale doar pentru a “straluci” mai
tare. Același lucru îl întâlnim și în moda actual, majoritatea oamenilor nu mai sunt
capabili să combine culorile sau materialele atunci când se îmbracă, ei se folosesc
de ele pentru a epata, pentru a arăta cât de „ nonconformiști“ sunt, nerealizând că
de fapt, ei ies în evidență doar pentru prostul gust, daca nu ar avea acces la aceste
excentrități, nimeni nu i-ar observa pentru ca nu au nimic profund și valoric de
arătat.
În ceea ce privește literatura, kitsch-ul se manifestă prin cărțile care
abordează subiecte controversate sau ușor de înțeles doar cu scopul de a șoca și de
a vinde cât mai mult. În prezent se merge pe principiul: oricine poate fi scriitor.
Întâlnim des tot felul de persoane publice care scriu cărți sau oamenii care publică
romane fără vreo valoare literară. Este vorba despre genul de literatură ușoară, pe
care majoritatea o citesc doar pentru că e “la modă” dar care nu îl provoacă pe
cititor la gândire, nu îi dezvolta logica și nu îl face capabil să aibă propriile idei, el
merge dupa ceea ce dicteaza moda sau majoritatea societății.
Nu doar în artă se manifestă kitsch-ul, el este prezent în viața de zi cu zi
deoarece un produs kitsch este ieftin si usor de înteles. De la emisiunile TV care
promovează numai nonvalori, până la supermarketurile care oferă o abundență de
bunuri de consum (în special de proastă calitate), kitschul este prezent peste tot.
Un om kitsch este un individ fără educație estetică care preferă superficialul
și stridența doar pentru că îi este mai ușor de înțeles și se simte confortabil în
mediocritate.
Fiind prezent în toate aspectele vieții, kitsch-ul este greu de recunoscut sau
de evitat. Singura modalitate prin care oamenii pot recunoaște diferența dintre
esență și aparența este educația. În ceea ce privește arta și kitsch-ul, probabil ca
singura metodă de a identifica originalul de copie este testul timpului. Un lucru
făcut bine, o adevărată operă de artă, va rămâne artă și peste 50 de ani, indiferent
de așa zisa modă, în timp ce de o imitație superficială făcută doar cu scop
comercial, nimeni nu își va ma aduce aminte.