Comportament social aberant

ce sfidează natura, medicina și morala

Toate viețuitoarele de la la mononucleare la

plurinucleare, de la cele mai puțin dezvoltate, la cele mai
evoluate, de la amoebă la mamifere și om posedă
fiecare câte 3 funcții esențiale:
- de hrănire
- de înmulțire
- de relație.
Fiecare funcție este dotată cu mai multe sisteme,
organe, țesuturi, specializate pentru misiunile ce le au de
îndeplinit. Dintre ele, cea mai importantă este funcția de
hrănire, fără ea nu ar putea trăi. Vom prezenta succint
funcția de hrănire din corpul omenesc. Ea este alcătuită
dintr-un tub ce pornește din cavitatea bucală și se
termină în zona anală și prezintă modificări diverse pe
toată întinderea sa. Acest tub are între 5 și 7 metri
lungime și o suprafață de 200 până la 300 metri pătrați.
Intestinul nu este cel mai mare organ al omului dar și cel
mai important și are legătură strânsă cu toate celelalte
organe și chiar și cu sufletul, întrucât constutuie și ținta
tuturor reacțiilor psihice și emoționale produse de stres,
teamă, griji și supărări. Deci intestinul și psihicul sunt
strâns legate între ele. Fiecare din noi a întâlnit situații
când emoția unui examen a provocat diaree, sau
1
intestinul a cedat în fața unor evenimente traumatizante
cum ar fi: divorț, o concediere sau pierdeerea
partenerului.
În concluzie se poate afirma că intestinele reflectă
fidel starea noastră sufletească și reprezintă un
instrument de măsură a sării de sănătate. Datorită
cunoștințelor noastre reduse pentru sănătate și
preocuparea și mai redusă pentru instituirea sau
menținerea ei, tubul digestiv este foarte neglijat.
Întrucât oamenii se conduc mai mult după absurdul lor
impulsiv, demobilizant, decât după mecanismul rațional
echilibrant.
Ori condițiiile actuale din societate cu o alimentație
extrem de dăunătoare, îmbibată cu tot felul de toxine:
cafea, alcool, carne în exces, lipsa fibrelor creează
condițiile unor stări de dezechilibrare la care se adaugă
și noianul cauzelor de stresuri, se facilitează apariția de
boli greu de stăpânit care interesează în mod special și
tubul digestiv.
Întrucât manifestările maladive nu sunt prea
evidente, îngrijirea este neglijată.
Există totuși o serie de simptome care ar trebui să
ne dea de gândit și să ne determine să aprofundăm
cercetările în vederea instituirii unui tratament
corespunzător pentru a evita agravări ce pot duce până
la cancer care în ultimul timp a devenit din ce în e mai
frecvent. Aceste stări se manifestă prin: o stare de
2
oboseala tot timpul, iritabilitate, insomnii, migrene,
câteva kilograme în plus, abdomen proeminent,
probleme de tranzit – constipație, colon iritabil,
hemoroizi, balonări frecvente, refluxul gastroesofagian
după mese, probleme de glicemie sau colesterol, răceli
frevente sau alergii, pierderea strălucirii pielii și a
părului.
Partea terminală a tubului digesti este considerat
drept gunoierul organismului, deși el îndeplinește misiuni
extrem de importante: înlătură toxinele din organism,
ajută la menținerea greutății normale, ajută la creșterea
apărării intervenind în imunitate, în el se efectuează
ultimele transformări ale alimentelor și se extrag ultimele
substanțe ce mai pot fi de folos și se resorb importante
cantități de apă cica 2-3 litri pe zi.

Proveniența toxinelor: alimentație nesănătoasă –

anual se consumă 2-3 kilograme E-uri, coloranți,
emulgatori, potențiatori de gust, stabilizatori,
conservanți, reziduuri de pesticide, ierbicide, nitriți –
substanțe cancerigene, creme, deodorante, șampoane.
Apa, aerul, solul sunt poluate cu solvenți, gaze de
eșapament, metale grele.
Pe pereții colonului se acumulează resturi
putrefactive chiar de ani de zile și produc o placă
mucoidă ce irită și împiedică resobția nutrienților.
3
 Fiecare țesut din organism este hrănit de sânge,
care la rândul său este alimentat de intestin. Când
intestinul este murdar și sângele este murdar și astfel și
restul organelor și țesuturilor.
Invariabil, intestinul este acela de care trebuie avut
grijă înainte ca efectiv bolile să apară.
Colonul adăpostește un ecosistem bacterian
(microflora intestinală) extrem de complex și cu funcții
multiple și de importanță deosebită. Reziduurile rezultate
din hrana prelucrată ajung în intestinul gros unde pot
rămâne 2 până la 4 zile sau chiar mai mult. Microflora
intestinală preia aceste reziduuri prelucrându-le în
continuare; ea este reprezentată de peste 400 de specii
și produșii finali principali ai acestora. Bacteriile
reprezintă aproximativ jumătate din greutatea
conținutului colonului. În totalitate numărul acestor
microorganisme depășesc de 10 ori numărul celulelor din
corpul omenesc și au o acțiune esențială pentru
menținerea sănătății, a tractului intestinal și a întregului
organism.
Menționăm în mod special faptul că aceste
microorganisme benefice organismului uman se găsesc
în proporție de 85 % care constituie flora de fermentație
(probiotice) restul de 15% fiind flora de puterfacție
(agenți patogeni). Menținerea în echilibru a celor 2 tipuri
de bacterii asigură o stare de sănătate bună. Perturbările
produse la nivelul colonului influențează și echilibrul
4
microflorei prin dezvoltarea excesivă a florei dăunătoare
cum ar fi clostridium dificile, colibaciloze. La acestea se
adaugă lipsa de igienă, contaminări care duc la boli
foarte grave, mai ales în rândul copiilor.
Ca atare, considerăm că homosexualitatea este un
procedeu care prilejuiește răspândirea bolilor oricât s-ar
pretinde că se iau măsuri de igienă care chiar ele pot fi
iritabile pentru organism. Această practică ce sfidează
natura, medicina și morală ar trebui interzisă prin lege,
iar populația să fie educată și instruită.