Djibouti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Djibouti, oficial Republica Djibouti (în arabă ‫ﺟﻤﻬﻮرﻳﺔ ﺟﻴﺒﻮﺗﻲ‬, în
franceză République de Djibouti), este un stat din Cornul Africii, cu Djibouti
capitala la Djibouti. Se învecinează la nord cu Eritreea, la sud și
Djibouti
vest cu Etiopia, iar în sud-est cu Somalia. Granițele rămase se
‫( ﺟﻤﻬﻮرﻳﺔ ﺟﻴﺒﻮﺗﻲ‬arabă)
învecinează cu Marea Roșie și Golful Aden. Djibouti ocupă, în
Jumhuriyaa Jibuti (transliterare)
total, o suprafață de doar 23.200 km².
République de Djibouti (franceză)
Djibouti este amplasată strategic, aproape de cele mai aglomerate
coridoare maritime din lume, controlând accesul la Marea Roșie și
Oceanul Indian. Este un element cheie în centrele de realimentare și
transbordare; de asemenea, este principalul port maritim pentru
importurile și exporturile țării vecine, Etiopia.
Drapelul Djiboutiului Stema Djiboutiului[*]

Deviză: Unité, Égalité, Paix (franceză)

Unitate, Egalitate, Pace
Cuprins Imn: Djibouti
Istorie
Politică
Împărțirea administrativă
Geografie
Clima
Economie
Demografie
Amplasarea Djiboutiului (verde) în Africa de Est
Cultură Geografie
Politica externă Suprafață
- totală 23,2 km² (locul 150)
Legături externe
Apă (%) 0,09
Referințe
Cel mai înalt punct Mousa Ali[*] (2.028 m)
Cel mai jos punct Lacul Assal (-155 m)
Cel mai mare oraș Djibouti
Istorie Vecini Etiopia
Eritreea
Articol principal: Istoria statului Djibouti Somalia
Fus orar EAT (UTC+3)
Primele înregistrări apar în cântecele și poeziile nomazilor, despre
Populație
triburile somaleze și afare de pe vremea când aceștia se ocupau cu Populație
comerțul de blănuri și piei în Egipt, India și China cu mii de ani în - Recensământ 2009 818,159
urmă. În prima jumătate a secolului XIX, ca răspuns al activității Densitate 37,2 loc/km²
britanice în Egipt, Franta își manifestă interesul în Cornul Africii. - Estimare 2012 923,000 (locul 158)
Aceștia își extind protectoratul asupra unei părți din Somalia și Limbi oficiale arabă, franceză
instalează un guvernator formând astfel Somalia Franceză. În 1896
Etnonim djiboutian (m.),
djiboutiană (f.),
 orașul-port Djibouti djiboutian/i, -e (pl.)
devine noua capitală Guvernare
Sistem politic Republică semi-
administrativă luând
prezidențială
locul orașului Obock. Președinte Ismail Omar Guelleh
Prim ministru Mohamed Dileita
Legislativ National Assembly(d)
Capitala Djibouti
Istorie
Independență față de Franța
declarată 27 iunie 1977
Economie
PIB (PPC) 2011
- Total 2,231 miliarde USD[1]
Map of Djibouti - Pe cap de locuitor 2.641 USD[1]
PIB (nominal) 2011
Republica Djibouti și-a câștigat independența în 27 iunie 1977, prin - Total 1,239 miliarde USD[1]
votul electoratului la un referendum pentru independență. Hassan
- Pe cap de locuitor 1.467 USD[1]
Gouled Aptidon devine primul președinte al tării.
Gini (2009) 40,0
Un război civil a început în 1991 între guvern și grupul rebel
IDU (2010) ▲ 0,402[2] (low)
(locul 147)
predominant Afar, Frontul de Restaurare a Unității și Democrației
Monedă Franc djiboutian (DJF)
(FRUD). Conflictul a încetat în Decembrie 1994 când FRUD a
Coduri și identificatori
semnat un acord de pace cu guvernul. Cod CIO DJI
Cod mobil 638
Hassan Gouled Aptidon a demisionat din funcția de președinte în
Prefix telefonic 253
1999, la vârsta de 83 ani. Succesorul său a fost nepotul său Ismail
ISO 3166-2 DJ
Omar Guelleh. La alegerile prezidențiale ce au avut loc în 8 Aprilie
Domeniu Internet .dj
2005, Ismail Omar Guelleh a fost reales președinte pentru al doilea
Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.ph
mandat de 6 ani. p?title=Djibouti&action=edit&section=0)

Politică
Articol principal: Politica statului Djibouti

Djibouti este o republică semiprezidențială, cu puterea executivă exercitată de

guvernul central, iar puterea legislativă exercitată atât de parlament cât și de guvern.
Președintele țării este Ismail Omar Guelleh iar sistemul de partide parlamentare este
dominat de Adunarea Populară pentru Progres (partid condus de actualul
președintele al țării - Ismail Omar Guelleh). Actuala constituție a țării a fost aprobată
în septembrie 1992.
clădirea Adunării Naționale de la
Djibouti este un stat cu partid unic dominant la putere, acesta fiind Adunarea
Djibouti.
Populară pentru Progres. Partidele din opoziție sunt tolerate, dar nu au o șansă reală
să câștige puterea.

Împărțirea administrativă
Articol principal: Împărțirea administrativă a statului Djibouti

Djibouti este divizat în 5 regiuni și un oraș; la rândul lor acestea sunt subdivizate în comune (orașul Djibouti) și posturi
administrative (regiunile) .
Regiunile și orașul sunt:

Regiunea Ali Sabieh (Region d'Ali Sabieh)

Regiunea Arta (Region d'Arta)
Regiunea Dikhil (Region de Dikhil)
Orașul Djibouti (Ville de Djibouti)
Regiunea Obock (Region d'Obock)
Regiunea Tadjourah (Region de Tadjourah)

Regiunile Djibouti
Regiune Suprafața (km2) Populație Capitala
Regiunea Ali Sabieh,
(Region d'Ali Sabieh) 2,200 90,005 Ali Sabieh

Regiunea Arta,
(Region d'Arta) 1,800 45,047 Arta

Regiunea Dikhil,
(Region de Dikhil) 7,200 90,023 Dikhil

Regiunea Djibouti,
(Ville de Djibouti) 200 604,013 Djibouti

Regiunea Obock,
4,700 40,128 Obock
(Region d'Obock)
Regiunea Tadjourah,
(Region de Tadjourah) 7,100 89,567 Tadjourah

Geografie
Articol principal: Geografia statului Djibouti

Djibouti se află în nordestul Africii în Golful Aden, la intrarea

sudică în Marea Roșie. Granițele statului Djibouti sunt cu
Eritreea 113 km, cu Etiopia 337 km, cu Somalia 58 km și de
asemenea are o linie de coastă în lungime de 314 km. Țara este în
mare parte un deșert stâncos presărat cu platouri și zone
muntoase.

Clima

Nu sunt variații sezoniere mari în climatul

Djiboutiului. Condițiile fierbinți predomină pe tot
Lacul Assal parcursul anului, chiar și în timpul ploilor de
iarnă. Temperaturile maxime zilnice variază
între 32 și 41 °C (90 și 106 F), exceptând
zonele înalte, unde efectul unui curent, care vine dinspre țărm, poate fi simțit. În orașul
Djibouti, de exemplu, după-masa media temperaturilor maxime variază între 28-34 °C
 (82-93 °F), în luna aprilie. La nivel național înseamnă că zilnic temperaturile minime, de
obicei, variază de la 15 la 30 °C (59 la 86 °F). În estul Djiboutiului apare cea mai mare
deosebire de climat, unde temperaturile depășesc 41 °C (106 °F) în luna iulie pe câmpiile
litorale și punctul de îngheț în timpul lunii decembrie în zonele înalte. În acestă regiune,
umiditatea relativă variază de la circa 40%, după amiaza, la 85% pe timpul nopții,
schimbându-se oarecum în funcție de anotimp.

Climatul în Djibouti variază de la arid, în zonele de coastă din nord-est, la semiarid în părțile centrale, de nord, de vest și de sud
ale țării. Pe coasa de est, precipitațiile anuale sunt mai mici de 131 mm; în zonele central muntoase acestea sunt de aproximativ
200–300 mm. Deși regiunile de coastă sunt calde și umede pe tot parcursul anului, interiorul țării este de obicei fierbinte și uscat.
Climatul de pe coastă este blând, cu ierni ploioase și calde, însorit cu veri mai uscate.[1] (http://en.wikipedia.org/wiki/Djibouti)

Economie
Djibouti este o țară săracă și înglodată în datorii. În
pofida acestui fapt, o mare parte a bugetului național
este destinat cheltuielilor militare. Ajutorul economic
din partea altor țări, în special Franța, este crucial.
Singurele surse de venit sunt: extragerea sării,
pescuitul, manipularea și transportul mărfurilor
etiopiene destinate exportului pe linia de cale ferată
Addis Abeba-Djibouti.

Economia din Djibouti este concentrată în sectorul serviciilor. Datorită

Portul Djibouti
precipitațiilor reduse, legumele și fructele sunt principalele culturi de producție,
alte produse alimentare necesitând import. PIB-ul din 2012 a fost estimat la
2.377 miliarde USD, cu o rată de creștere reală de 4,8% anual. Venitul pe cap de
locuitor a fost de aproximativ 2.700 dolari. Din 2013, terminalul de containere
din portul Djibouti ocupa cea mai mare parte a schimburilor comerciale a țării.
Aproximativ 70% din activitatea portului maritim constă în importurile și
exporturile țării vecine, Etiopia, care depinde de acest port ca ieșire maritimă
principală. De asemenea portul servește ca centru de realimentare internațional și
totodată ca centru de transbordare. în 2012, guvernul Djiboutian, în colaborare
cu DP World [3] a început construcția la Doraleh Container Terminal, un
important port maritim ce vizează dezvoltarea capacității naționale de tranzit. Un
O schemă care ilustrează libertatea
proiect de 396 milioane USD, care are capacitatea de a găzdui 1,5 milioane de
economică în Djibouti.
douăzeci de unități de containere anual. Pentru a îmbunătăți mediul de investiții
străine directe, autoritățile din Djibuti, în colaborare cu diferite organizații non-
profit, au lansat o serie de proiecte de dezvoltare ce vizează evidențierea potențialului comercial al țării. S-au făcut mari eforturi
pentru a reduce rata de aproximativ 60% a șomajului în mediul urban, prin crearea mai multor locuri de muncă prin investiții în
sectoare diversificate. Fondurile au plecat mai ales spre construirea infrastructurii de telecomunicații și creșterea venitului
disponibil prin sprijinirea întreprinderilor mici.

Demografie
Articol principal: Demografia statului Djibouti

Cultură
Articol principal: Cultura statului Djibouti
Politica externă
Poziționarea strategică a țării a determinat state (precum Franța, Japonia, Italia, dar mai ales SUA) să construiască baze militare
în Djibouti, transformând această țară într-un furnizor de securitate în Africa și în Orientul Mijlociu.[4] În februarie 2014,
Djibouti și China au semnat un acord de securitate și apărare ce permitea armatei chineze folosirea Portului Doraleh.[4] Există
temeri că chinezii vor cumpăra acest port in Djibouti, în vederea expansiunii politico-militare în favoarea Partidului Comunist
Chinez, sub auspiciile "prietenescului" proiect internațional "Inițiativa o centură, un drum" (țara africană îi e datoare Chinei cu
1,2 mld. USD). [5]

Legături externe
ro Profil de țară pe situl Ministerului Afacerilor Externe al României (http://www.mae.ro/bilateral-relations/1920#
715)
ro Profil de țară pe situl Ligii Statelor Arabe (http://www.arableagueonline.org/wps/portal/las_ar/inner/!ut/p/c5/v
ZLJkoJAEES_hS_oYhH12EyDgLI2AnIhEIVBZFFxga8fjZiIOelcDCuPGVkvD4kidFedXIo86YqmTvYoRJEYk6nj-oL
LA3iWCBqnEtdkTX4iiXd_9dzX2X_SAQpBiOmub7WhHNwd3PRTee0N4lwNosyNJfTGkgNP7uZ0WQ7m4OvGeg
ZULntIp6yvODJeNPktAwbR5Hj_F70iPvo8fHhyGNAKReO__MyZC6A5dGTq1GbxDJD3xsavWdwHWfwHWexbW
TqK8n2zvi81UFf9jZyMnMg01ld2yKkWP-440VTAkb7O-2tDsJLWmcnJI359qlUqCpniLYhTNNNBUPXYSqSgCCup
dQ6bkmyTLthNdJzAeE4zedofxgKuj2kNxO2-1ZlfkOOkjM1K85TUCzvbwl7sbdJFRdL2XNrZWSu_coZBptpUW9R
Wy0vhTthf8TlmmB9ikXbk/dl3/d3/L2dBISEvZ0FBIS9nQSEh/?pcid=db9b010042d5b45a9fbddf754d498db4)

Referințe
1. ^ a b c d „Djibouti” (http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2012/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=68&pr.y=6&sy=2
009&ey=2012&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=611&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CP
PPPC%2CLP&grp=0&a=). International Monetary Fund (în engleză). Accesat în 18 aprilie 2012.
2. ^ Human Development Report 2009 (http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2009_EN_Complete.pdf). The United
Nations. Retrieved 5 October 2009.
3. ^ http://webapps.dpworld.com/portal/page/portal/DP_WORLD_WEBSITE
4. ^ a b Djibouti: pivotul din Cornul Africii (http://adevarul.ro/international/in-lume/djibouti-pivotul-cornul-africii-1_5550
77b5cfbe376e3511e16c/index.html), 11 mai 2015, Razvan Munteanu, Adevărul, accesat la 5 ianuarie 2016
5. ^ Rogin, Josh (2018-mar-7). „Can the Trump administration stop China from taking over a key African port?” (http
s://www.washingtonpost.com/news/josh-rogin/wp/2018/03/07/can-the-trump-administration-stop-china-from-taking
-over-a-key-african-port/?utm_term=.aac5790792bb). The Washington Post. Accesat în 2018-sep-13. Verificați
datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Djibouti&oldid=12377761

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 13 septembrie 2018, ora 13:58.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.