LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL BECLEAN

JUDEȚUL BISTRITA-NĂSĂUD

Identificarea deșeurilor provenite din sistemul medical

la nivelul orașului Beclean

Profesor îndrumător:

Obreja Diana Valentina

Elev:

Petraș Maria

An scolar 2018-2019

1
 Cuprins

Argument...........................................................................................................pag. 3

Cap. I. Aspecte generale privind deșeuriel .......................................................pag.4

Cap. II. Descrierea Spitalului Orășenesc Beclean..............................................pag.6

Cap. III. Deșeurile din Spitalului Orășenesc Beclean.......................................pag.7

III.1. Deșeurile periculoase din Spitalului Orășenesc Beclean...............pag.11

III.2. Deșeurile nepericuloase din Spitalului Orășenesc Beclean.......... pag.15

III.3. Stabilirea regulilor de bază în ceea ce priveşte depozitarea, casarea şi

distrugerea deşeurilor periculoase din farmacii................................................pag 16

Bobliografie ....................................................................................................pag. 18

Anexe 1,2,3,4

2
Argument

Activitatea medicală are rolul de a proteja şi îmbunătăţi starea de sănătate şi de a salva

vieţi. Dar ce se întâmplă cu deşeurile generate de procedurile medicale?
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din totalul cantității de deșeuri generate de
activitățile de îngrijire a sănătății, aproximativ 85% sunt deșeuri generale, nepericuloase,
comparabile cu deșeurile menajere. Restul de 15% este considerat însă un material periculos,
care poate fi infecțios, toxic sau radioactiv şi trebuie eliminat urmând proceduri foarte stricte.
Deșeurile medicale conțin microorganisme potențial dăunătoare care pot infecta pacienţii
din spital, personalul medical şi publicul larg. Alte riscuri infecțioase potențiale pot include
răspândirea microorganismelor rezistente la medicamente, de la unităţile medicale înspre mediul
înconjurător.
De aceea, trebuie acordată o importanţă foarte mare colectării și eliminării deșeurilor
medicale. Totodată, reprezintă o obligație legală riguros reglementată pentru lanțul generator –
procesator.
Toate tipurile de deşeuri medicale generate de un spital ar trebui să fie tratate . Credem că numai
o colaborare coerentă între autorităţile statului, reprezentanţii instituţiilor medicale şi furnizorii
de servicii de management a deşeurilor medicale va putea duce la identificarea măsurilor
necesare pentru a proteja sănătatea tuturor celor implicaţi, sănătatea populaţiei şi, nu în ultimul
rând, mediul înconjurător.

3
Cap. I. Aspecte generale privind deșeurile

Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de
realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului
respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din
activitatile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și surse
de producere de deșeuri.

Tipuri de deșeuri după domeniu sau caracter

 Deșeuri menajere - deșeuri provenite din activitățile casnice și de consum.
 Deșeuri de producție - deșeuri rezultate în urma unor procese tehnologice.
 Deșeuri periculoase - reprezintă deșeurile care sunt periculoase pentru
sănătatea populatiei si mediului înconjurator. Din acestea fac parte deșeurile toxice și
inflamabile, explozive, corozive, infecțioase și altele.
 Deșeuri toxice.
 Deșeuri animaliere - sunt cele care se formează la creșterea și îngrijirea animalelor.
 Deșeuri de construcție – sunt cele formate la întreprinderile și organizațiile ce extrag
sau/și utilizează materiale de construcție.

Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă

autoritățile locale în ceea ce priveşte protecţia mediului. Aceasta se referă la activităţile de
colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru
activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului
„poluatorul plăteşte” sau după caz, producătorilor, în conformitate cu principiul
„responsabilitatea producătorului”.
Activităţile componente ale gestionării deşeurilor trebuie să se desfăşoare cu respectarea
normelor de protecţie a mediului, care reflectă cerinţele impuse de legislaţia europeană.
Directivele europene transpuse în legislaţia românească au determinat o nouă abordare a
problemei deşeurilor, acordând atenţie necesităţii protejării şi economisirii resurselor naturale,
reducerii costurilor de gestiune şi găsirii de soluţii eficiente pentru reducerea poluării.

4
 Politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidenţiază importanţa unei
abordări integrate în gestionarea deşeurilor, care include construcţia instalaţiilor de eliminare a
deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi de reciclare, conforme cu
ierarhia principiilor: prevenirea producţiei de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia,
recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire şi depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo
unde nu există posibilitatea recuperării.

Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei

publice locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. Autorităţile administraţiei
publice locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din
implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a
mediului. De asemenea, autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului
colaborează în vederea realizării acestora.

Cap. II. Descrierea Spitalului Orășenesc Beclean

Spitalul Orăşenesc Beclean s-a înfiinţat în baza HGR nr.901 din 8 noiembrie 1995 ca
unitate sanitară cu personalitate juridică în subordinea Autoritatii de Sanatate Publica Bistrita-
Nasaud prin reorganizarea Spitalului de Bolnavi Psihici Cronici Adulţi din oraşul Beclean, care
pe aceeasi data se desfiinţeaza, devenind Secţie de psihiatrie adulţi cronici din cadrul noului
spital.

În raport cu obiectivele, volumul de activitate si dotare tehnica, Spitalul Orăşenesc

Beclean este ierarhizat ca unitate sanitara de categoria a IV-a potrivit criteriilor OMS nr.
566/2011 si este primul spital din judetul nostru acreditat de catre Comisia Nationala de
Acreditare a Spitalelor (CoNAS) din data de 24.03.2015.

5
 Spitalul Orasenesc Beclean este subordonat Primariei Orasului Beclean si în exercitarea
atributiilor sale, colaborează cu Casa de Asigurari de Sanatate Bistrita, Directia de sanatate
Publica a judetului Bistrita-Nasaud , DMPS, Agentia Nationala de Protectia Copilului, Politia,
conducerile unitatilor si alte organe interesate in ocrotirea sanatatii populatiei.

Spitalul Orăşenesc Beclean se află situat pe DN 17 şi acordă servicii medicale pentru

aproximativ 56000 locuitori, din care 12000 ai oraşului Beclean si 44000 locuitori ai celor 13
comune arondate.
Structura spitalului a fost aprobata prin OMS nr.492/2010, avand un numar total de 226
paturi, 10 paturi pentru spitalizare de zi.
Laboratoarele deservesc atât secţiile cu paturi cât şi ambulatoriul integrat al spitalulu

SERVICII MEDICALE OFERITE DE SPITALUL ORĂŞENESC BECLEAN

A. Servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă în specialităţile:

- Pediatrie
- Medicina internă
- B.F.T.
- Chirurgie generală
- ATI
- Obstetrică-ginecologie
- Neonatologie
- Psihiatrie-cronici lunga durata
- Psihiatrie-acuti
B. Servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi în specialităţile:
- C.P.U.
- Pediatrie
- Medicina interna
- Chirurgie generala
- Obstetrică-ginecologie
C. Servicii medicale acordate în ambulatoriu pentru specialităţile clinice:

6
 - Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
- Pediatrie
- B.F.T.
- Planificare familiala
- Medicină internă
- Gastroenterologie
- Chirurgie generală
- Obstetrica-ginecologie
- Oftalmologie
- ORL
- Dermato-venerologie
- Psihiatrie
D. Servicii medicale acordate în ambulatoriu pentru specialitățile paraclinice:
- Radiologie și Explorări funcționale
- Analize de Laborator

7
Cap. III. Deșeurile din Spitalul Orășenesc Beclean

Deșeurile medicale și cum se împart ele

Cunoscute și ca ”deșeuri clinice”, deșeurile medicale însumează totalitatea reziduurilor

organice și anorganice rezultate din activități clinice. Potrivit legislației în vigoare, acestea poartă
denumirea de cod 18 01, care subsumează coduri de deşeuri având natură periculoasă,
caracterizată de proprietatea H9 (atribuită deşeurilor infecţioase), definite ca substanţe cu
conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora, care sunt cunoscute ca producând boli
pentru om sau pentru alte organisme vii, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Aceste deșeuri se împart în două mari categorii:
 deșeuri nepericuloase,
 deșeuri periculoase.

DEȘEURILE MEDICALE PERICULOASE

Legea definește clar tipurile de deșeuri medicale periculoase.

 Deşeurile înţepătoare-tăietoare precum ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule,
lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, de unică
folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care a intrat în contact cu
material potenţial infecţios (inclusiv recipientele care au conţinut vaccinuri);

 Deşeurile anatomo-patologice, constând în fragmente din organe şi organe umane, părţi

anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii, părţi
anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge etc.

8
  Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sânge ori
cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele
microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte
fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă,
comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de
material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care
provin de la pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu specific de boli infecţioase sau în
secţii de boli infecţioase ale unităţilor sanitare, cadavre de animale rezultate în urma
activităţilor de cercetare şi experimentare
 Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte tipuri de solvenţi, produse chimice organice şi
anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator,
soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de
dezinfecţie şi curăţenie, soluţii de formaldehidă, parafină, medicamente etc.

 Medicamente citotoxice şi citostatice

 Deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

DEȘEURILE MEDICALE NEPERICULOASE

Informații generale despre regimul și gestionarea deșeurilor medicale nepericuloase
Deşeurile medicale sau clinice, cum sunt generic denumite, cuprind deşeurile având
caracter potential infecţios, generate în urma actului medical.

Acestea sunt cunoscute în normative ca ”grupa 18 01”. Multe astfel de deșeuri medicale
sunt periculoase – mai precis, deșeuri infecţioase, definite ca substanţe cu conţinut de
microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli pentru om sau
pentru alte organisme vii.
Din perspectivă legislativă, regimul lor este foarte clar: acestea sunt codificate 18
01 conform Catalogului European al Deşeurilor, transpus în legislaţia naţională prin Hotarârea de
Guvern nr. 856 din 2002.

9
Există, însă, și deșeuri medicale de natură nepericuloasă, subsumate aceluiași cod 18 01. Despre
aceste deșeuri și despre gestionarea lor vorbim mai jos.

deșeurile medicale nepericuloase din spital

Printre deșeurile generate de sistemul sanitar există o serie de deseuri nepericuloase
(exceptându-le pe cele menajere). Acestea sunt:
– aparate gipsate, lenjerie și îmbrăcăminte necontaminată, scutece de unică folosință
provenite de la copii sau de la pacienți adulți
– diverse substanțe chimice, precum cele dezinfectante
– medicamente nepericuloase (altele decat citotoxice/citostatice)

Există proceduri clar reglementate ce trebuie respectate în eliminarea deșeurilor medicale,

inclusive a celor considerate nepericuloase.

. Descrierea procedurii formalizate privind gestionarea deșeurilor medicale:

Generalități
Această procedură formalizată descrie modalitatea de lucru privind gestionarea deșeurilor
rezultate din activități medicale. Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din
activități medicale reglementează modul în care se realizează colectarea separată pe categorii,
ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale.
Documente utilizate

- Registru de evidență a deșeurilor

- Fișa internă a gestiunii deșeurilor
- Procesul verbal de predare a deșeurilor rezultate din activități medicale
Resurse necesare

Resurse materiale: spațiu central de stocare temporară a deșeurilor medicale, cabinet medical,
recipienți pentru colectarea deșeurilor medicale, saci din polietilenă de culoare galbenă.
Resurse umane: șef unității, medic, asistente medicale, infirmiere, îngrijitor curățenie.

10
Resurse financiare: buget aprobat de Consiliul Local Beclean.
Modul de lucru

Planificarea operațiunilor și acțiunilor activității

Clasificarea deșeurilor rezultate din activități medicale:

- 18 01 01 obiecte ascuțite – deșeurile înțepătoare-tăietoare (ace, seringi cu ace);
- 18 01 03* deșeuri ale căror colectare și eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind
prevenirea infecțiilor – deșeurile infecțioase (comprese, pansamente);
- 18 01 04 – deșeuri ale căror colectare și eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind
prevenirea infecțiilor (recipiente care au conținut medicamente);
- 18 01 06* chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase (produse concentrate
utilizate în serviciile de dezinfecție și curățenie)
- 18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08
Notă: deșeurile periculoase sunt marcate cu un asterix (*), conform prevederilor anexei nr. 2
„Lista cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase” la Hotărârea Guvernului nr.
856/2002, cu completările ulterioare.

Colectarea deșeurilor medicale la locul de producere:

- colectarea separată a deșeurilor medicale, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a
facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu;

Ambalarea deșeurilor medicale:

- recipientul în care se face colectarea deșeurilor rezultate din activități medicale este de unică
folosință și se elimină odată cu conținutul;
- codurile de culori ale recipientelor în care se face colectarea sunt: galben (deșeurile medicale
periculoase) și negru (deșeuri nepericuloase);
- pentru deșeurile infecțioase se folosește pictograma „Pericol biologic”;
- pentru deşeurile periculoase clasificate prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau
conţinând substanţe periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăţilor periculoase ale
acestora, respectiv: „Inflamabil“, „Coroziv“, „Toxic“ etc.

11
Stocarea temporară a deșeurilor rezultate din activitatea medicală:
- stocarea temporară se realizează în funcție de categoriile de deșeuri colectate la locul de
producere;
- accesul persoanelor neautorizate în spațiul de stocare temporară a deșeurilor medicale este
interzis;
- este interzisă cu desăvârșire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor
medicale;
Spitalul Orășenesc Beclean deține un spațiu central de stocare temporară a deșeurilor
medicale, în care se asigură igienizarea, dezinsecția și deratizarea;

Transportul deșeurilor rezultate din activitatea medicală:

- transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității se face pe un circuit separat de cel
al beneficiarilor/angajaților/vizitatorilor;
- deșeurile medicale periculoase și nepericuloase se predau, pe baza unui Proces verbal, firmei
autorizate „Stericycle România S.R.L.”;
- transportul deșeurilor medicale se realizează de firma autorizată, pe bază de contract;
Tratarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activități medicale:
- persoana desemnată are obligația să nu amestece diferitele categorii de deșeuri;
- persoana desemnată are obligația să predea deșeurile rezultate din activități medicale numai
firmei autorizate pentru transportul și eliminarea deșeurilor medicale;
Evidența cantităților de deșeuri generate:
- persoana desemnată ține o evidență separată pentru fiecare categorie de deșeuri;

Derularea operațiunilor și acțiunilor activității

Activitatea privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale din cadrul Spitalului

Orășenesc Beclean se desfăşoară în conformitate cu Ordinul nr. 1226/2012 privind aprobarea

Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a

12
Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din
activități medicale.

Spitalul Orășenesc Beclean dispune de cabinete medicale dotate cu medicamente,

materiale sanitare şi instrumentar, necesare intervenţiei în caz de îmbolnăvire sau urgenţe.
Asistenta medicală verifică, lunar, termenul de valabilitate al medicamentelor şi materialelor
sanitare din dulapul de medicamente. În situația în care se constată existenţa medicamentelor sau
materialelor sanitare cu termenul de valabilitate depășit, acestea sunt scoase din uz. În această
situație se întocmeşte un proces verbal, în care se menţionează: numele preparatului, forma de
prezentare, cantitatea, data expirării. Acestea sunt colectate în recipiente speciale, care sunt
predate colectorului. Pentru a se evita astfel de cazuri, se urmăreşte ca aprovizionarea cu
medicamente şi materiale sanitare a cabinetului medical să se facă în funcţie de necesităţi, cu
medicamente şi materiale sanitare în cantităţi mici care să acopere nevoile pe o perioadă scurtă
de timp în funcţie de prevalenţa morbidităţii.
În cazul medicamentelor şi a materialelor sanitare primite din donaţii, acestea vor fi verificate în
ceea ce priveşte termenul de valabilitate; cantităţile care depăşesc necesarul şi tot ceea ce
depăşeşte necesarul va fi propus în vederea redistribuirii la alte unităţi aparţinând spitalului.
Pentru a evita acumularea unor cantități mari de deșeuri medicale (medicamente expirate)
acestea se pot returna farmaciei, pe baza unui contract, în vederea eliminării finale.
Deșeurile rezultate din activități medicale sunt colectate separat pe categorii, în funcție de
tipul și natura deșeului.
Seringile şi acele folosite (cod 18 01 01) se colectează în recipient impermeabil, din material
plastic rigid (rezistent la acțiuni mecanice), prevăzut în partea superioară cu capac și mâner.
Recipientul are culoarea galbenă, este marcat cu pictograma „Pericol biologic” și etichetat cu
următoarele informații: tipul deșeului colectat, capacitatea recipientului (l sau kg), data începerii
utilizării recipientului, data umplerii definitive, persoana responsabilă cu manipularea lui, marcaj
conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.
Materialul moale de uz sanitar utilizat: comprese, pansamente (cod 18 01 03*) se colectează în
cutii de carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă. Recipientele sunt etichetate cu
următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea

13
recipientului (l sau kg), data începerii utilizării recipientului, data umplerii definitive, persoana
responsabilă cu manipularea lor, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.
Recipientele care au conținut medicamente (cod 18 01 04) se colectează în cutii de carton/saci
din polietilenă de culoare neagră, inscripționate „Deșeuri nepericuloase”.
Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase nu depășește 48 de ore.
Toate categoriile de deșeuri medicale menționate anterior sunt predate firmei autorizate
„Stericycle România S.R.L.”, potrivit legii. Persoana desemnată să gestioneze deșeurile
medicale, respectiv asistenta medicală de pe fiecare tură ține o evidență separată pentru fiecare
categorie de deșeuri.
Spitalul deține un spațiu central pentru stocarea temporară a deșeurilor rezultate din activitățile
medicale, igienizat și dezinfectat, conform normelor de igienă în vigoare.
Șeful spitalului controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit, respectiv modul
de colectare, stocare, transport și eliminare a deșeurilor rezultate din activități medicale.
Instruirea personalului se realizează sub coordonarea DSP Bistrița.
Personalul implicat în sistemul de gestionare a deșeurilor medicale, respectiv asistentele
medicale, cunosc tipurile de deșeuri produse în cadrul centrului și aplică procedurile stipulate de
codul de procedură pentru colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportul și
eliminarea deșeurilor medicale, precum și procedurile/protocoalele aplicabile în caz de
accidente/incidente survenite în activitatea de gestionare a deșeurilor.
Infirmiera /supraveghetorul aplică procedurile stipulate de codul de procedură pentru colectarea
separată pe categorii, stocarea temporară, transportul și eliminarea deșeurilor medicale.

14
METODE DE ELIMINARE A DESEURILOR MEDICALE, INCLUSIV NEPERICULOASE

Potrivit normelor în vigoare, acestea sunt:

 D 9: Tratament fizico-chimic (de exemplu: tratarea termică la temperaturi scăzute,
denumită și sterilizare); În urma operațiunilor de eliminare D9 rezulta deșeul[3] sterilizat
și inertizat din punct de vedere microbiologic. Acest tip de deșeu poate fi depozitat pe
deponee conforme, autorizate pentru această grupă de deșeuri (19 02 03) sau folosit drept
combustibil alternativ în vederea valorificării energetice, în instalatii autorizate.
 D10: Incinerare pe sol; Procesul de incinerare generează cenușă de vatră[4]. Aceasta
poate fi refolosită ca material de construcție pentru fundația drumurilor sau se poate
depozita în deponee pentru deșeuri industriale[5]
Oricare dintre aceste operatiuni este urmată de depozitarea rezultatului obținut, pe deponee
conforme, prin operațiunea
 D1: Depozitare pe sol (exemplu: deponee pentru deșeuri industriale)
Deși aceste deșeuri sunt considerate nepericuloase, este obligatoriu ca eliminarea lor să se facă
numai printr-una dintre metodele D9 sau D10 si niciodata prin D1.
Concluzie
Toate tipurile de deșeuri medicale generate de un spital trebuie să fie tratate printr-una
din metodele D9 sau D10, înaintea depozitării pe gropile de deșeuri, altfel riscăm să descoperim
cazuri de contaminare biologică a deponeelor ce primesc astfel de deșeuri medicale, netratate în
prealabil și, pe cale de consecință, și a pânzei de apă freatice.
Se poate ca metodele folosite pentru a putea face față deficitelor bugetare să nu aibă doar
urmări în ce privește protectia mediului înconjurator, ci și pentru sănătatea umană în ansamblul
ei. Doar o colaborare coerentă intre autoritățile statului va putea duce la revizuirea, aplicarea și
verificarea aplicării și respectării normelor legislative conform OUG 78/2000, Anexa I E.
Eliminarea tuturor tipurilor de deșeuri medicale se face doar printr-una dintre operatiunile
permise de Anexa II A, din OUG 78/2000

15
 III. 3.Stabilirea regulilor de bază în ceea ce priveşte depozitarea, casarea şi

distrugerea deşeurilor periculoase din farmacii

Organizarea spaţiului şi echipamentelor în vederea distrugerii deşeurilor periculoase

Farmacistul şef organizează la nivelul farmaciei spaţiul de depozitare pentru deşeuri periculoase,
care trebuie să îndeplinească condiţiile legale: zonă separată funcţional de restul spaţiului,
prevăzută cu sifon de pardoseală, asigurarea unei temperaturi care să nu permită degradarea
suplimentară a deşeurilor, asigurarea dezinsecţiei şi deratizării zonei; spaţiul este semnalat vizual
prin atenţionări scrise.

Ambalajele cu deşeuri sunt inscripţionate cu următoarele coduri de culori:

a) galben - pentru deşeurile periculoase (infecţioase, tăietoare-înţepătoare, chimice şi

farmaceutice);

b) negru - pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile asimilabile celor menajere).

Pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului:

"Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.

Durata depozitării temporare este cât mai scurtă posibil, iar condiţiile de depozitare vor
respecta normele de igienă în vigoare. Pentru deşeurile periculoase, durata depozitării temporare
nu trebuie să depăşească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unităţii şi 24 de ore pentru
transport şi eliminare finală. Farmacistul şef nominalizează persoana responsabilă de gestionarea
deşeurilor periculoase.

Depozitarea deşeurilor periculoase

Persoana responsabilă preia, cu proces verbal, la solicitarea perosanelor responsabile, produsele

cu termen de valabilitate depăşit, produse cu deficienţe care reclamă eliminarea lor din circuitul
de comercializare, medicamente stupefiante şi psihotrope returnate de la pacienţi, substanţe de
curăenie şi dezinfectante cu termen de valabilitate depăşit, depozitându-le în zonele de
depozitare pentru deşeuri periculoase.

16
Persoana responsabilă întocmeşte o evidenţă cel puţin semestrială, referitoare la medicamentele
expirate cuprinzând: denumirea comercială a medicamentului, lotul, data expirării, producătorul,
unitatea de măsură, cantitatea, preţul de achiziţie fără TVA, valoarea totală (Anexa 1).

Persona responsabilă se îngrijeşte de corectitudinea depozitării deşeurilor periculoase, de

evidenţa lor, de frecvenţa solicitării preluării acestaora de FAD.

Eliminarea din farmacie a deşeurilor periculoase

Conform contractului încheiat cu firma autorizată pentru colectarea, transportul şi

distrugerea medicamentelor expirate (FAD), farmacistul şef transmite solicitarea, telefonic, în
scris sau electronic de predare a acestor deşeuri menţionând greutatea deşeurilor, estimată în kg.

În momentul ridicarii acestor produse de către FAD, se întocmeşte PV de predare-

primire medicamente în vederea distrugerii (în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte), în
care se menţionează greutatea exacta a deşeurilor predate.

Operarea ,în sistemul de gestiune ,a elminării produselor care constitue deşeuri periculoase

Farmacistul şef întocmeşte Referatul de scoatere din gestiune a produselor care

constituie deşeuri periculoase, care fac parte din gestiunea farmaciei, pe care îl predă
serviciului de contabilitate şi operează PV de scoatere din gestiune ( Ieşiri diverse –produse
expirate).

Anexez procedura

17
Bibliografie

1. Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr.1226 din 03.12.2012 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei
de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din
activităţi medicale, emis de Ministerul Sănătăţii
2. Hotărârea Guvernului nr. 856/2002
3. Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor republicată în Monitorul Oficial cu
numărul 220 din data de 28 martie 2014
4. Hotărârea nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor
şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor
5. Organizaţia Mondială a Sănătăţii
6. http://jurmed-jurnaldesanatate.ro/medici/segregarea-deseurilor-medicale

18