Recomandari de sezon in legumicultura

Legumicultura este ramura cea mai grea a agriculturii, alaturi de zootehnie, deoarece
necesita un volum mare de lucrari pe toata perioada anului. Dificultatea in legumicultura este
data si de faptul ca are in grija un numar mare de specii cu cerinte diferite fata de factorii de
vegetatie si totodata, particularitati tehnologice specifice.

In aceasta perioada, atentia legumicultorilor este indreptata in primul rand, asupra

culturilor care se infiinteaza in prima epoca, cum este ceapa, prin semanare directa, care se poate
semana in ferestrele iernii sau primavara devreme, urmata de mazare, care se infiinteaza in luna
martie-aprilie, morcovul si legumele verdeturi, salata, patrunjel, spanac, ridichi, etc.

Pentru culturile care se infiinteaza primavara devreme, terenul trebuie sa fie arat, discuit
sau chiar modelat din toamna. Nu se recomanda pregatirea terenului pentru aceste culturi
primavara, deoarece terenul nu se pregateste bine, se taseaza si totodata, nu permite efectuarea la
timp a lucrarilor de infiintare.

O atentie deosebita trebuie acordata semintelor folosite. Acestea trebuie sa provina din
surse sigure, sa fie certificate, insotite de certificat de calitate si sa corespunda intrutotul
parametrilor soiului si verigii biologice inscrise pe ambalaj. De precizat ca in aceasta perioada, in
magazinele de specialitate si supermarketuri, in raioanele specializate se gaseste o oferta bogata
si variata, foarte atractiva, datorita plicurilor frumos colorate si mesajelor inscrise pe aceste
ambalaje. De foarte multe ori, s-a constatat ca nu corespund nici imaginile sau datele cu samanta
din interiorul acestora. De aceea, sursa de procurare a semintelor trebuie sa fie sigura, verificata,
samanta trebuie sa fi parcurs corect etapele de selectie conservativa, sa fie libera de boli si
daunatori. Odata cu samanta, putem transfera in exploatatia noastra si o serie de boli si daunatori
foarte periculosi, unii foarte dificil de combatut, care pot persista multi ani in teren.

Alegerea soiului sau hibridului trebuie facuta cu multa atentie. Trebuie sa cunoastem
foarte bine caracteristicile acestuia, rezultatele care s-au obtinut in zona respectiva de cultura de
catre acea creatie. Pe piata, apar anual creatii noi, insa nu toate corespund conditiilor pedo-
climatice ale tarii noastre. Probleme pot aparea chiar si in cazul creatiilor consacrate, deoarece
pe piata se gaseste foarta multa samanta contrafacuta, piratata.

In functie de parametrii semintei, se stabileste si norma de samanta la unitatea de

suprafata. In cazul in care samanta are o germinatie mai scazuta, norma de samanta se mareste.
Totodata, pe langa parametrii semintei, la infiintarea culturii se tine cont de caracteristicile
soiului sau hibridului, sistema de masini folosita pentru infiintarea si intretinerea culturilor si
sistemul de irigat ales, care conditioneaza schema de infiintare a culturii.

Cercetarile intreprinse la S.C.D.L. Buzau au evidentiat ca modelatul solului joaca un rol

important in reusita culturilor de legume. Foarte multi cultivatori au renuntat la modelatul
solului, motivati de faptul ca folosesc sistemul de irigare prin picurare sau aspersie si nu mai au
nevoie de rigola pentru irigat. Insa, s-a constatat ca modelatul solului prezinta o serie de
avantaje: terenul se incalzeste mult mai usor primavara contribuind astfel la timpurietatea
culturilor.

In cazul ploilor abundente cazute in timpul perioadei de vegetatie, apa se scurge de pe

coronament pe rigola, evitandu-se astfel asfixierea sistemului radicular al plantelor si distrugerea
culturilor. Starea de sanatate a culturilor este mult mai buna datorita drenajului si al foliajului
ferit de exces de umezeala. Lucrarile de intretinere si chiar de recoltare se realizeaza cu multa
usurinta.

Pe langa culturile enumerate mai sus, care se infiinteaza prin semanat direct in camp,
sunt si specii care se infiinteaza prin rasad. Rasadul pentru spatii protejate se seamana dupa 15
ianuarie si se planteaza in spatii protejate neincalzite in jurul datei de 1 aprilie iar cele pentru
camp, se seamana in prima decada a lunii martie si se planteaza in camp in jurul datei de 1 mai.

Producerea rasadurilor de legume se realizeaza de catre personal calificat si in spatii

corespunzatoare. Pentru producerea rasadurilor de legume se folosesc mai multe metode:

-producerea rasadurilor direct in brazda;

-producera rasadurilor direct in brazda si repicate;

-producerea rasadurilor in ghivece;

-producerea rasadurilor in cuburi nutritive;

-producerea rasadurilor in palete alveolare.

Cea mai moderna si eficienta metoda este cea a paletelor alveolare, insa trebuie stiut ca in
piata se gasesc mai multe tipuri de palete alveolare, cu numar diferit de orificii si marimi diferite.
De aceea, trebuie ales paletul alveolar potrivit speciei ce urmeaza a fi semanata. De regula,
pentru tomate, ardei, vinete se folosesc palete alveolare care au un numar cuprins intre 60-70 de
orificii. Pentru pepeni, castraveti, se folosesc palete alveolare, cu un numar cuprins intre 30-50
de orificii. Acestea trebuie sa fie mai mari, pentru a asigura spatiul corespunzator de nutritie.

Ca suport de nutritie se recomanda turba macinata, care prezinta o serie de avantaje

comparativ cu celelalte amestecuri folosite. Turba este libera de seminte de buruieni sau
daunatori, este sterilizata si permite dezvoltarea armonioasa a plantelor, in special a sistemului
radicular. Adancimea de semanat difera in functie de specie si de metoda aleasa. In cazul
semanatului direct in turba, adancimea de semanat pentru toate speciile este mai mare. In cazul
folosirii amestecurilor traditionale, se seamana mai la suprafata. In afara de tipul de amestec
folosit, marimea semintei conditioneaza adancimea de semanat. Semintele mici se seamana la
suprafata solului, pana la 0,5 cm adancime iar pe masura ce marimea semintelor creste, se
mareste si adancimea de semanat, ajungand la semintele mari pana la 1,5- 2 cm. Imediat dupa ce
semintele au fost semanate si acoperite se recomanda tasarea semanaturii pentru a se asigura
contactul perfect al semintei cu substratul nutritiv. Dupa aceasta operatie, se efectueaza udarea
semanaturii, dar cu multa atentie. Daca nu exista instalatie de microaspersie si se folosesc
stropitoarea sau furtune cu sita, trebuie avut in vedere ca orificiile de distributie a apei sa fie
foarte mici, contribuind astfel la o dispersie in picaturi fine a apei pe semanatura. Picaturile mari
si cu greutate pot deranja semanaturile prin dezvelirea semintelor si mutarea pozitiei lor din locul
initial. Totodat,a se recomanda o miscare lenta a stropitorii sau sitei de udare pentru a lasa timpul
necesar de absorbtie a apei in semanatura, repetandu-se pana la imbibarea optima a substratului
cu apa.

Corelat cu udatul abundent, de regula se creste si temperatura in acel spatiu pentru a

contribui la declansarea procesului de germinatie al semintelor. Dupa ce semintele au germinat,
se reduce cantitatea de apa si usor, se poate scadea chiar si temperatura, dar nu sub nivelul optim
specific fiecarei specii. Se face acest lucru pentru a preveni alungirea (etiolarea) plantelor si
totodata pentru a preveni aparitia bolilor. Boala cea mai frecvent intalnita la rasaduri este
Phytium (caderea rasadurilor). Nu trebuie neglijata nici aerisirea spatiilor de producere a
rasadurilor. Aceasta se efectueaza in corelatie cu temperatura de afara. Atunci cand sunt perioade
lungi cu temperaturi ridicate, gurile de aerisire (usi, ferestre, etc. ) se deschid o perioada mai
lunga de timp iar cand sunt perioade cu temperaturi scazute, aerisirea spatiilor de producere a
rasadurilor se realizeaza pe o perioada mai scurta. Aceasta se realizeaza cu scopul eliminarii
condensului si umiditatii excesive cat si a dioxidului de carbon acumulat in spatiile de producere
a rasadurilor.

Producatorul de rasaduri trebuie sa cunosca cerintele plantelor fata de factorii de

vegetatie si sa se straduiasca, pe cat posibil, ca acestia sa fie asigurati in optim pentru dezvoltarea
sanatoasa si armonioasa a rasadurilor.

Varsta rasadurilor joaca un rol important in reusita culturii. De regula, la majoritatea

speciilor legumicole rasadurile trebuie sa aiba o varsta cuprinsa intre 45-60 de zile. Totodata,
trebuie sa se tina cont de momentul plantarii si de timpul necesar de pregatire a rasadurilor in
vederea plantarii (denumita popular “calirea rasadurilor‘). Pregatirea rasadurilor pentru plantat
(calirea) se realizeaza cu 10-15 zile inainte de plantat, in functie de specie. Scaderea
temperaturii se realizeaza prin cresterea duratei de aerisire a spatiilor de productie, ajungandu-se
pana la lasarea acestora deschise si in timpul nopti,i pentru rasadurile care se planteaza in camp.
Prin aceasta metoda, rasadurile se adapteaza noilor conditii.

In cazul in care conditiile de plantat nu sunt potrivite, pentru stoparea cresterii rasadurilor
si a deprecierii prin alungire a acestora, se poate interveni, fie pe cale chimica, prin aplicarea
tratamentelor cu retardanti de crestere (Ethrel) sau prin miscarea rasadurilor. Prin cea din urma
operatiune, paletii sunt dezlipiti de sol si miscati de la locul initial. Aceasta se face pentru a
intrerupe ritmul de crestere al radacinilor care au iesit prin orificiile de la baza a paletilor
alveolari, ghivecelor sau cuburilor nutritive. Nu se poate interveni prin aceasta metoda la
rasadurile produse direct in brazda.

Pe toata perioada de producere a rasadurilor, se monitorizeaza starea de sanatate a

plantelor. Este indicat sa se intervina preventiv, cu tratamente de combatere, stiindu-se ca
aparitia bolii sau daunatorilor provoaca pagube mari si eficienta tratamentului de combatere este
mult mai scazuta.