Portulaca oleracea L.

https://www.ediblewildfood.com/poisonous-plants.aspx#spurge euphorbia vermiculata-

asemanatoare cu portulaca, tulpina este paroasa si secreta o seva laptoasa cand este strivita

Denumire stiintifica: Portulaca oleracea L.

Familia: Portulacaceae

Denumire populara: iarba grasa, grasita, iarba porcului, portulaca

Origine

Originea acestei specii este incerta, posibile locatii originare fiind India, Africa de Nord,
America de Sud, vestul Asiei, Europa.
Conform izvoarelor istorice, portulaca era o planta des intalnita in arta culinara in perioada
Imperiului Roman, fiind considerata o leguma valoroasa. Dioscoride mentioneaza aceasta planta
in lista plantelor medicinale folosite de daci sub denumirea lax. (Dioscoride:LAX
Andrachne sylvestris are frunze mici, late şi groase, asemănătoare cu cele ale măslinului. Creşte
în zone muntoase şi rareori în grădini. Din rădăcină, cresc mai multe tulpini roşii, care se înclină
spre pământ. Ele au un gust bun, sunt puţin lipicioase şi sărate. În amestec cu grăsime de gâscă,
vindecă umflăturile glandulare. Romanii o numesc illecebra sau portulaca, iar dacii, lax.
Pseudo-Apuleius: LAX). In sec. IV I.Hr., Theophrastus clasifica portulaca drept unul dintre
zarzavaturile de vara ce trebuie semanate in Aprilie. Totodata, Plinius cel Batran in opera sa
despre stiintele naturale Naturalis Historiæ, sustine ca purtarea acestei plante actioneaza ca o
amuleta ce indeparteaza raul. Poetul si scriitorul Bonvesin de la Riva mentioneaza portulaca in
lista plantelor comestibile mult apreciate de milanezi, in lucrarea sa “De magnalibus Mediolani’,
in anul 1288.
In prezent, portulaca este recunoscuta si cultivata pentru consum in stare proaspata dar si
asociata in diverse preparate in Asia, Europa si regiunea Mediteraneana. Medicina chinezeasca
utilizeaza iarba grasa in tratarea hipotensiunii si a diabetului.
Portulaca oleracea este o planta anuala, dar in zona de tropice se comporta ca o planta perena.
Vegeteaza foarte bine in locurile insorite, in gradini, livezi, pe mrginea drumurilor si in diferite
zone impropii cresterii si dezvoltarii altor plante.
Radacina acesteia este pivotanta, cu o capacitate mare de a strapunge straturile solului.
Tulpinile sunt cilindice, cu o lungime de pana la 30 cm, 2-3 mm grosime, de culoare verde sau
rosie, glabre, ramifica puternic, lungimea internodiilor fiind de 1.5-3.5 cm.
Frunzele sunt alterne, opuse, suculente, late, obovate, cu dimensiuni cuprinse intre 1.5 cm
lungime si 0.5-2 cm latime, obtuse in partea apicala, conice la baza, sesile, iar daca exista un
petiol, acesta este nedefinit. Sunt lucioase, glabre, cu un aspect cerat pe partea superioara.
Acestea pot fi de culoare verde sau verde cu margine rosiatica.
Infloritul apare in luna Mai si poate fi observat pana in luna Septembrie. Florile fie apar solitare,
fie in grupuri de cate 2-5 pe varful tulpinilor. Florile au cinci petale, sunt de dimensiuni mici,
culoarea acestora variind de la galben, portocaliu, roz, mov. In diminetile calde si insorite
acestea se deschid pana dupa-amiaza. Daca temperaturile scad sub 21℃, acestea nu se mai
deschid.
Fructele sunt capsule rotund-ovale, de 4-8 mm lungime ce se deschid in mijloc pentru a elibera
semintele. Acestea au diametrul mai mic de 1 mm, rotund-aplatizate, de culoare maro spre negru
cu un mic punct de atasament albicios. Dupa primul inflorit, se pot produce peste 6000 de
seminte, o singura planta putand produce in intreg sezonul intre 100.000 si 242.000 seminte.
Pentru germinare, semintele au nevoie de lumina si o temperatura intre 10-35 grade.

Din punct de vedere nutritional, este o sursa majora de antioxidanti. Este leguma cu cel mai mare
continut in vitamina A. Contine de asemenea cantitati mari de vitamina C si complexul B. Este o
sursa importanta de potasiu, magneziu, calci si fier, beta-caroten.
Studiile recente au evidentiat ca portulaca are un continut de acizi grasi omega-3 de cinci ori mai
mare decat spanacul, fiind astfel considerata leguma cu cea mai mare concentratie de acid alfa-
linoleic, un acid omega-3 esential.

Portulaca oleracea, valoare nutritionala/ 100g

Sursa Valoare nutritiva Procent DZR

Energie 16 kcal 1.5%
Carbohidrati 3.4 g 3%
Proteina 1.30 g 2%
Grasimi 0.1 g 0.5%
Colesterol 0 0%
Vitamine
Acid folic 12 µg 3%
Niacina 0.480 mg 3%
Acid pantotenic 0.036 mg 1%
Piridoxina 0.073 mg 5.5%
Riboflavina 0.112 mg 8.5%
Tiamnina 0.047 mg 4%
Vitamina A 1320 IU 44%
Vitamina C 21 mg 35%
Electroliti
Sodiu 45 mg 3%
Potasiu 494 mg 10.5%
Minerale
Calciu 65 mg 6.5%
Cupru 0.113 mg 12.5%
Fier 1.99 mg 25%
Magneziu 68 mg 17%
Mangan 0.303 mg 13%
Fosfor 44 mg 6%
Seleniu 0.9 µg 2%
Zinc 0.17 mg 1.5%