Kiwi (fruct)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Kiwi

Secțiune printr-un kiwi

Clasificare științifică

Regn: Plantae

Diviziune: Magnoliophyta

Clasă: Magnoliopsida

Ordin: Ericales

Familie: Actinidiaceae

Gen: Actinidia

Specie: A. deliciosa

Nume binomial

Actinidia deliciosa
C.F.Liang.& A.R.Ferguson.

Modifică text 

Kiwi, proaspăt, crud

Valoare nutrițională per 100 g
Energie 60 kcal   260 kJ

Carbohidrați     14.66 g

- Zaharuri  8.99 g

- Fibre  3.0 g  

Grăsimi 0.52 g
 Proteine 1.14 g

Tiamină (Vit. B1)  0.027 mg   2%

Riboflavină (Vit. B2)  0.025 mg   2%

Niacină (Vit. B3)  0.341 mg   2%

Vitamina B6  0.63 mg 48%

Acid folic (Vit. B9)  25 μg  6%

Vitamina C  92.7 mg 155%

Calciu  34 mg 3%

Fier  0.31 mg 2%

Magneziu  17 mg 5% 

Fosfor  34 mg 5%

Potasiu  312 mg   7%

Zinc  0.14 mg 1%

Mangan 0.098 mg

Procentajele sunt relative la

doza recomandată zilnică pentru adulți în
SUA.

Kiwi este fructul comestibil al plantelor Actinidia chinensis și Actinidia deliciosa din Asia.

Denumirea chinezească este Yang Tao (mura sau strugurele gâștei). Cunoscut original
sub denumirea de „agrișe chinezești”.
Istoria "europeană" a fructului a început în Valea Ghang Kiang, din Sud-Estul Chinei, de
unde în anul 1847 un membru al Societății Regale de Horticultură din Marea Britanie a
trimis primele semințe în afara granițelor țării de origine. În 1906 a fost plantată și
în Noua Zeelandă unde a rodit prima dată în 1910. Aici fructul a fost "rebotezat" cu
numele de astăzi, după numele păsării naționale, probabil datorită asemănării ca formă
și culoare. Astăzi kiwi se cultivă în Noua
Zeelandă, SUA, Italia, Japonia, Franța, Grecia, Spania, Australia și Chile.
În pădurile din care este originară, planta care face kiwi (Actinidia chinesis) poate fi
descrisă ca un arbust cu vițe lungi, viguroase și lemnoase, asemănătoare lianelor, cu
aspect de arbust cățărător. Adesea un astfel de arbust acoperă o zonă de 3-4,5 m
lățime, 5–7 m lungime și 2,7-3,6 m înălțime. De aceea, atunci când este cultivată, planta
are nevoie absolută de un spalier. În câmp, planta se cultivă pe araci înalți de 1,7–2 m,
legați între ei cu sârmă.
Fructul are o formă ovaloidă, de mărimea unui măr mijlociu (7–10 cm lungime și o
greutate de circa 80-100 g), cu miezul verde, cărnos, acrișor. Coaja verde-maronie
pufoasă (acoperită cu perișori aspri), este comestibilă. Pulpa fructului este cărnoasă, de
culoare verde, cu vreo sută de semințe mici, negre, comestibile și viabile, dispuse
circular către interiorul fructului. Kiwi este sursă importantă de vitamina C, dar și
de vitamina A și vitamina E, de calciu, fier și de acid folic.
Planta de kiwi este foarte sensibilă la ger și la vânt, preferând solurile umede, umbroase
și puțin calcaroase.
După recoltare, depozitarea acestor fructe se face în încăperi curate, uscate și fără
infestie, în lăzi stivuite și așezate pe grătare, la o temperatură de 12 °C și o umiditate
relativă a aerului de 85-90%. În aceste condiții ele pot fi păstrate o perioadă de circa 2-5
săptămâni.
Printr-un Grant de Cercetare, finanțat de Academia Română, Facultatea de Horticultură
din Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară București, având ca
director de grant pe Stănică Florin, a întreprins o cercetare cu titlul Selecția unor elite
hibride de kiwi (Actinidia arguta) și înmulțirea rapidă a acestora în vederea omologării și
introducerii în cultură în România.

Conținut[modificare | modificare sursă]
Kiwi este fructul cu cele mai multe substanțe nutritive din categoria fructelor importante.
Kiwi conține mai multă vitamină C decât o portocală.
Kiwi conține o gamă largă de substanțe nutritive:

 Luteină, o substanță care este apreciată din ce în ce mai mult pentru

eficacitatea ei în reducerea riscului de apariție a cancerului, a bolilor de inimă
și în prevenirea cataractei. Kiwi e considerat a fi, după porumb, fructul cu cea
mai bogată sursă de luteină.
 toate tipurile de fibră care protejează împotriva bolilor de inimă, a diabetului,
cancerului etc.
 cupru - mineral cu rol vital în procesul de creștere a copiilor pentru că ajută la
întărirea oaselor, la dezvoltarea creierului și la construirea sistemului
imunitar.
 potasiu - mai mult decât bananele. Potasiul ajută la funcționarea eficientă a
inimii și are rol semnificativ în controlul presiunii arteriale.
 magneziu, fier, calciu, acid folic, crom.
 vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina E
Semințele de Kiwi sunt cele ce încorporează toți nutrienții: proteine, vitamine, minerale.

Alergii[modificare | modificare sursă]
Persoanele alergice la latex, papaya sau ananas este posibil să prezinte de asemenea
alergie la kiwi, datorită prezenței unei enzime numită actinidină.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Kiwi (fruct)

 Fructe exotice de climat tropical - Kiwi
 Kiwi
 Misterul verde, 3 mai 2005, Mara Raducanu, Jurnalul Național
 KIWI - Fructul cu nume de pasare
 Kiwi
 en  Vietmeyer, Noel D. (mai 1987). „The Captivating Kiwifruit”. National
Geographic. Vol. 171 nr. 5. pp. 683–688. ISSN 0027-
9358. OCLC 643483454.
  Materiale multimedia legate de Actinidia la Wikispecies