Limbă (anatomie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Acest articol se referă la Limbă (organ anatomic). Pentru alte sensuri, vedeți Limbă
(dezambiguizare).
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Limbă

Limba (lat.: Lingua, grec.: Glossa) este un organ musculos, acoperit de mucoasă,

foarte mobil, cu sensibilitate tactilă mare, aflat în cavitatea bucală a tetrapodelor. Are rol
în prehensiunea alimentelor, în masticație, deglutiție. Prin faptul că este dotată cu un tip
special de chemoreceptori (papile gustative), este considerată "organul simțului
gustativ", dar are un rol important și în olfacție. La primate are rol și în fonație.

Cuprins

 1Anatomia limbii
 2Mucoasa limbii
 3Rolul limbii
 4Inervația limbii
 5Vezi și
 6Legături externe

Anatomia limbii[modificare | modificare sursă]

Prezentare din față a limbii situată în cavitatea bucală

Partea dorsală a limbii Dorsum linguae este ușor bombată, partea anterioară fiind liberă
cu un șanț median Septum linguae fiind locul de inserție a mușchilor limbii (care sunt
bogat vascularizați și inervați), în partea posterioară mucoasa limbii prezintă
deschiderea glandelor salivare, partea ventrală (inferioară), median este legat de
planșeul cavității bucale prin frâul limbii (Frenulum linguae), astfel încât numai vârful
limbii este liber.
Baza limbii (Radix linguae) este prin mușchi și ligamente fixat de laringe.

Mucoasa limbii[modificare | modificare sursă]

Mucoasa dezvoltată care acoperă limba este continuarea mucoasei cavității bucale pe
care se află papilele linguale (Papillae linguales), prelungiri cu forme diferite Papillae
filiformes, Papillae conicae, Papillae lentiformes cu rol mecanic (la rumegătoare aceste
papile sunt acoperite cu strat cornos ceea ce determină aspectul aspru al limbii),
Papilele gustative (Papillae gustatoriae) ce au forma de ciupercă (Papillae
fungiformes) care sunt terminațiile nervilor glosofaringian și facial au rol senzitiv: tactil,
termic și gustativ.
Pe marginea limbii se află papilele Papillae vallatae ce sunt înconjurate de un brâu de
glande salivare, pe când Papillae foliatae (papilele lamelare) dezvoltate la cabaline, nu
sunt prezente la toate mamiferele.
Mucoasa limbii conține mai ales la baza limbii numeroase glande salivare.
Limba este împărțită in mai multe arii gustative: vârful limbii este cel mai sensibil la
dulce si la sărat, marginile laterale sunt mai sensibile la gustul acru, iar parte din spate
percepe cel mai bine gustul amar. Aceste diferențe nu sunt însă absolute, majoritatea
papilelor gustative putând răspunde la doua sau trei, iar uneori la toate cele patru
senzații gustative.

Rolul limbii[modificare | modificare sursă]

Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport, amestec cu saliva, ajutor în
masticația, deglutiția hranei la nivelul faringelui si în declanșarea secrețiilor digestive
(salivare + gastrice).
La om are un rol important în vorbire, formarea sunetelor articulate.
De asemenea joacă un rol important ca organ gustativ (a gustului dulce, acru, amar si
sărat) aceste papile gustative fiind uniform repartizate pe suprafața limbii, cu excepția
gustului amar care este mai bine reprezentat la baza limbii.

Inervația limbii[modificare | modificare sursă]

Limba prezintă mai multe tipuri de inervație:
- senzitivă: de la perechea V de nervi cranieni(trigemeni), prin acești nervi putem simți
temperatura alimentelor;
- motorie: de la nervul cranian XII (nerv hipoglos), acest nerv intervine în mișcările limbii
în deglutiție, în masticație.
- senzorială: această inervație constituie calea de conducere a analizatorului gustativ:
Protoneuronul (primul neuron) căii gustative se află în ganglionii anexați nervilor VII (ggl
geniculat), IX și X (ggl inferior pentru ambii nervi), dendritele lor vin la baza rădăcinii
limbii, de unde vor culege informații gustative. Axonii lor se îndreaptă către bulbul
rahidian (nucleul solitar), unde se află deutoneuronul (al II-lea neuron) căii gustative.
Axonii din nucleul solitar se încrucișează, străbat în direcție ascendentă toate cele 3
etaje ale trunchiului cerebral și se îndreaptă spre talamus. În talamus se află cel de-al
III-lea neuron al căii gustative, axonii din talamus vor proiecta în partea inferioară a
girului postcentral. Aici se analizează și se elaborează senzația de gust.