Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Geografia Turismului

SELECȚIA, EVALUAREA, GESTIUNEA ȘI INTEGRAREA

TURISTICĂ A PATRIMONIULUI GEOMORFOLOGIC DIN
ZONA COTNARI

Student – Sânzâianu Vlad

Coordonator – Conf. Dr. Niacșu Lilian

Iași, 2018
1
 Cuprins

CUPRINS ..................................................................................................................................................... 2

INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 3

CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A ZONEI LUATĂ ÎN STUDIU ....................................................................... 4

CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ .................................................................................................................... 4

CARACTERIZAREA UMAN-GEOGRAFICĂ .................................................................................................................... 6

PATRIMONIUL GEOMORFOLOGIC............................................................................................................... 7

INVENTARUL GEOMORFOSITURILOR ........................................................................................................................ 7

EVALUAREA GEOMORFOSITURILOR ......................................................................................................................... 8
PROTECȚIA GEOMORFOSITURILOR ........................................................................................................................ 10

VALORIZAREA TURISTICĂ A GEOMORFOSITURILOR ...................................................................................10

CONCLUZII .................................................................................................................................................13

2
 Introducere

Geomorfositurile sunt forme de relief sau procese geomorfologice care au căpătat în timp
valoare estetică, ştiinţifică, culturală, istorică sau economică, datorită percepţiei umane. Pornind
de la aceasta definiţie, în lucrarea de faţă ne propunem să inventariem şi să evaluăm
geomorfositurile din din zona Cotnari. Acestea au ca finalitate propunerea unor măsuri privind
protecţia superioară şi apoi promovarea turistică.
Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona
unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Componența comunei Cotnari: Cotnari –
reședință administrativă, Hodora, Bahlui, Iosupeni, Cîrjoaia, Horodiștea, Lupăria, Valea Racului,
Cireșeni, Zbereni și Făgat.

Figură 1: Localizarea arealului de studiu

3
 Caracterizarea geografică a zonei luată în studiu

Caracterizarea fizico-geografică

Geologia. Sarmaţianul, fundamentul zonei, este reprezentat de argila mărnoasă vânătă -

cenuşie, prezentă la adâncimi de 16 – 18 m pe platouri şi pe partea superioară a versanţilor: 13 –
14 m, la partea medie a versanţilor şi 10 – 12 m, la baza versanţilor. Stratificaţia în această zonă
este formată din deluvii în care predomină în suprafaţă un complex argilos prăfos, alcătuit din
argile prăfoase remaniate, prafuri argilo -nisipoase, nisipuri prăfoase sau argile.
Relieful. Teritoriul comunei Cotnari se întinde pe două zone morfologice. Partea de vest
aparţine podişului Sucevei, subdiviziunea Dealul Mare, iar partea de est aparţine Câmpiei
Moldovei, microzonă sub Câmpia Superioară a Bahluiului. Partea de vest are un relief frământat
cu altitudini care depăşesc 410 m, iar în partea de est, în lunca Bahluiului şi a afluenţilor săi,
altitudinile se încadrează între 100 şi 150 m. Platourile din est au o altitudine ridicată.
Localitatea Cotnari se încadrează ca relief în unitatea „Colinele Bahluiului” - subregiune a
Jijiei inferioare, parte a versantului vestic al Dealului Mare - Hârlău – coasta Târgu Frumos -
Cucuteni - Cotnari - Flămânzi.
Pe relieful colinar cu orientări est - vest şi declivitate a coamelor colinare de la nord la sud
din intravilanul şi extravilanul localităţii Cotnari se dezvoltă una din cele mai mari zone viticole
din ţară, coasta Cotnarilor fiind unitatea teritorială pe care se dezvoltă cea mai mare parte a
podgoriei.
Este caracterizată prin altitudini variate între 200 – 350 m, forme de relief domoale, care
datorită orientării şi modului în care este realizată declivitatea, crează un microclimat de
temperatură stabil, cu variaţii mai mici între iarnă şi vară şi un grad mai mare de ventilare a solului,
împrospătare a aerului datorită microcurenţilor locali care se crează (de tipul Foenului).
Clima. Teritoriul comunei Cotnari aparţine zonei de climat temperat continental aflat sub
influenţa anticiclonilor atlantic şi euro - asiatic. Din punct de vedere climatic, localitatea face parte
din subunitatea climatică a Coastei Mari, cu o insolaţie de 2.100 ore, media precipitaţiilor de 500
mm/an şi vânturi de intensitate medie. Această climă este prielnică dezvoltării asezării umane,
cultivării viţei de vie şi a pomilor fructiferi. Radiaţia solară însumează o medie de 118,87 Kcal /m2
fiind considerată ca cea mai mare cantitate de energie radianată din partea nordică a podişului
Moldovei, creşterea radiantului fiind direct proporţională cu unghiul de pantă a versanţilor cu
orientare sudică, sud - estică, sud - vestică. Media anuală a temperaturii este de 90C, media
temperaturii iarna este de – 2,20C şi vara de + 19,50C. Vânturile se caracterizează prin fluctuaţii
mari de direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer, cât şi de
4
orientarea reliefului. Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord - vest (29
%) şi sud - est (9%). Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre nord - est (2%).
Hidrografia. Reţeaua hidrografică este formată din pâraiele Măgura şi Bahlui, caracterizate
prin regim de curgere torenţial, ceea ce face ca la un regim bogat în precipitaţii, pe văile pâraielor
să se producă viituri, care dau naştere la eroziuni de maluri, prăbuşiri de taluz şi inundaţii, fapt
cere impune necesitatea de consolidare şi ameliorare a malurilor, cât şi regularizarea albiilor. Râul
Bahlui izvorăşte din Dealul Mare - Hârlău, de la 500 m altitudine şi are o pantă accentuată până la
confluenţa cu Bahluieţul (Podul Iloaiei). Bahluiul străbate teritoriul administrativ al comunei
Cotnari, prin extravilan pe direcţia nord - sud, cu o lungime de cca. 4 km. Debitul maxim înregistrat
în staţia hidrometrică S.H. Iași a fost de 160 m3. Calitatea cursurilor de apă ale afluenţilor mici ale
râurilor din judeţul Iaşi nu se încadrează în limitele de potabilitate. Acumulările cu rol complex de
pe aceste cursuri, asigură sursa de apă permanentă, îndeosebi pentru localităţile rurale. Ele sunt în
general în limite acceptabile.
Vegetația. Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere de podiş şi pajiştilor stepice în câmpia
colinară. Pădurile ocupă aproape toată jumătatea de vest a comunei, speciile caracteristice fiind
cele ale unei păduri de foioase. Din codrii vestiţi de stejar din Moldova, care „ofereau bună pază
şi loc de refugiu locuitorilor la vremuri grele”, cel mai renumit era „codrul Cotnarilor şi cel al
Tigheciului”. În 1973, mai rămăseseră 64 ha – Făgat secular, care fac parte din pădurea ce se
întinde pe versantul nordic al Dealului Catalina, declaraţi „rezervaţie naturală”. Pădurea cu arbori
seculari la limita superioară, tufănişuri în care predomină păducelul, porumbarul şi măceşul, în
umbra cărora puieţii de stejar, arţar, paltin şi alte specii de arbori încearcă să refacă pădurea de
odinioară, specii de origine sudică şi continentală din covorul ierbos, este supusă astăzi unui proces
de degradare rapidă şi ireversibilă prin intervenţia nechibzuită a omului: stropiri, chimizări,
ierbicidări, păşunat abuziv, tăieri masive şi abuzive de arbori (chiar din perimetrul rezervaţiei).
În afara florei spontane, la Cotnari se întâlnesc numeroase specii de plante cultivate:
 pomi fructiferi: vişini, meri, peri, pruni, cireşi – în special soiul „Boambe de Cotnari”;
 plante de cultură: grâu, porumb, floarea soarelui, orz, ovăz;
 viţa de vie, cea mai îndrăgită şi mai renumită plantă din Cotnari.

5
 Caracterizarea uman-geografică

Populația din zona studiată se concentrează în comună, astfel că cele mai importante
localități din arealul de studiu sunt: Cotnari – reședință administrativă, Hodora, Bahlui, Iosupeni,
Cîrjoaia, Horodiștea, Lupăria, Valea Racului, Cireșeni, Zbereni și Făgat. Comuna Cotnari are o
populație ce se ridică la 7.248 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 7.557 de locuitori. În ceea ce privește etniile din aceste așezări majoritate
sunt români, urmat de rromi, turci și de alte etnii necunoscute. Confesiunile majoritare din aceste
zone sunt: ortodocși, romano-catolici, penticostali, adventiști de ziua șaptea, martorii lui iehova,
atei, alte religii și necunoscuți.
Activitățile economice, pe raza comunei Cotnari, s-au dezvoltat în concordanță cu
potențialul și resursele locale existente. Economia locală s-a axat preponderent pe exploatarea
culturilor de viță de vie și a pomilor fructiferi. Un atuu important pentru comuna Cotnari îl
reprezintă poziția în teritoriu și gradul ridicat de accesibilitate. La toate acestea a contribuit din
plin și cadrul natural. În zona aferentă comunei Cotnari, caracteristicile reliefului, climei, solurilor,
rețelei hidrografice determină și delimitează unități teritoriale cu profiluri agricole diferite. Astfel,
podișurile și versanții cu pante ușoare constituie terenuri pentru cultura viței de vie, cerealelor,
plantelor tehnice, a plantelor de nutreț și a livezilor intensive. Versanții cu pante mari, afectați de
procese distructive (alunecări, eroziune) sau luncile inundabile, măștinoase sau suprafețele
îmbibate cu apă su cu soluri improprii agriculturii, formează baza de producție pentru pășuni și
fânețe.
Comuna Cotnari este cunoscută în primul rând datorită podgoriilor și vinului de Cotnari.
Podgoriile sunt recunoscute atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Arta producerii
vinurilor de Cotnari este cunoscută pe aceste meleaguri din timpuri străvechi. Zona Cotnari
produce anual cca. 8 milioane de litri de vinuri brute de pe aproximativ 2.000 ha de viță de vie.
Această cultură a vinurilor reprezintă punctul forte de atracție turistică în zona Cotnari. Turiștii se
pot delecta în vinotecile existente, în sălile de degustare cu o arhitectură excepțională și cavernele
subterane cu o diversitate a producției locale: vinuri, șampanie, divinuri, balsamuri, heres, vinuri
aromatizate etc.
Alte obiective turistice: Ruinele Bisericii Catolice Sf. Maria, sec. XV, Epoca Medievală,
Situl arheologic Cetatea de la Cotnari, sec. II – III d.Hr., Epoca Romană; Situl arheologic
Ansamblul Medieval Curtea Domnească, sec. XV, Cotnari; Situl arheologic „Dealul Calafat”,
Hodora; Podul de piatră, sec. XV, Cârjoaia, Biserica Cuvioasa Parascheva, 1493, Cotnari.

6
 Patrimoniul geomorfologic

Inventarul geomorfositurilor

Cele mai reprezentative geomorfosituri din zona Pașcani-Cucuteni sunt:

Dealul Cătălina Dealul Cătălina,
pe care se află situl arheologic „Cetatea
de la Cotnari”, este situat în partea de
nord-vest a localităţii Cotnari, făcând
parte din masivul Dealul Mare-Hârlău.
Se prezintă sub forma unui platou cu
lungimea de 1.100 metri, lăţimea
maximă de 150 metri şi altitudinea de
aproximativ 100 metri. În secolele IV-III
Figură 2 Dealul Cătălina
î.Hr., întregul platou a fost amenajat
defensiv prin construirea unei cetăţi geto-dacice şi a altor elemente exterioare de fortificaţie.
Podgoria Cotnari este situată aproape de
limita nordică de cultura economică a viței de vie,
la intersecția coordonatelor geografice de 470 21'
longitudine estică după Greenwich. Ca și alte
podgorii (Campagne, Rheingau, Tokay etc.) și
Cotnari se află în zona cu condiții optime de
cultură a viței de vie, cuprinsă numai între 350 și
450 latitudine nordică.
Pădurea Cătălina Rezervația naturală de
Figură 3 Podgoriile Cotnari
interes național „Cătălina – Cotnari” este un făget
secular cu arbori de 150 – 200 ani, fag și gorun. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată
prin și reprezintă o zonă împădurită pe Dealul Cătălina cu rol de protecție pentru specii arboricole
de fag Fagus sylvatica și gorun Quercus petraea cu vârste cuprinse între 150 și 200 de ani. În
arealul rezervației se află un exemplar din specia de fag de Crimeea (Fagus taurica). Rezervația
aparține de Ocolul Silvic Hârlău, Direcția Silvică Iași, se întinde pe 7,6 ha pe Dealul Cotnari, lângă
Cetarea Dacică, la o altitudine de 400 m.

Figură 4 Pădurea Cătălina

7
 Evaluarea geomorfositurilor

Valoarea științifică va fi cuantificată în funcţie de relevanţa ştiinţifică (numărul sau

importanţa citărilor în bibliografie), calitatea de resursă ştiinţifică (estimarea potenţialului de
relevare), de resursă formativă (adresabilitate pentru diferite grupuri ţintă), de model
(expresivitatea acestuia), reprezentativitate (pe diferite niveluri) şi valoarea paleontologică
(abundanţa şi stadiul de conservare al diferitelor vestigii paleontologice). În cuantificarea valorii
ştiinţifice, importantă, după opinia noastră, este separarea criteriilor care se referă strict la această
valoare, evitând suprapunerile peste criteriile geomorfologice deja analizate.
Valoarea științifică este percepută, în general, numai de către specialiști. Cea mai mare
valoare științifică este dată la: Podgoria Cotnari (3.75).

Nr. Nume Valoarea Științifică

1 2 3 4 5 6 Total
1. Dealul Cătălina 0.5 0.5 0.75 0.5 0.75 0.25 3.25
2. Podgoria Cotnari 0.75 0.75 0.5 0.75 0.75 0.25 3.75
3. Pădurea Cătălina 0.5 0.5 0.5 0.75 0.75 0.25 3.25
Tabelul 1 Valoarea științifică a geomorfositurilor

În calculul valorii estetice se vor urmări: fizionomia formelor, cromatica, etalarea

(posibilităţile de observare a formei) şi diferenţa de nivel sau amploarea cavernamentului (criteriu
cu folosire diferenţiată pentru formele de suprafaţă sau endocarstice).
Valoarea estetică este cea mai apreciată de turiști și cea care duce geomorfositele specifice
la includerea într-o categorie de obiective turistice naturale. Cea mai înaltă valoare estetică o
deține: Podgoria Cotnari (3.75).

Nr. Nume Valoarea Estetică

1 2 3 4 5 Total
1. Dealul Cătălina 0.75 0.25 0.5 0.5 0.5 2.5
2. Podgoria Cotnari 1 0.5 0.75 1 0.5 3.75
3. Pădurea Cătălina 0.75 0.75 0.25 0.5 0.5 2.75
Tabelul 2 Valoarea estetică a geomorfositurilor

8
 Valoarea culturală vizează importanţa istorică (relevanţa vestigiilor), arheologică
(vechimea siturilor), religioasă (prezenţa unor lăcaşe de cult), artistică (numărul reprezentărilor în
literatură, pictură, grafică, fotografie), arhitecturală, precum şi asocierea cu anumite simboluri, sau
cu anumite evenimente culturale.
Zona în ansamblul ei, este obiectul mai multor reprezentări iconografice, legende, mituri,
etc., dar dacă ar fi să se ia în considerare geomorfositele specifice din zonă, valorile lor culturale
sunt mici. Valorile primite sunt: Dealul Cătălina (1.25). Valorile „0“ se referă la evenimente
culturale (sărbători), în ceea ce privește întregul nu un anumit geomofosit. Această observație este
justificată pentru relevanța lor istorică și arheologică.

Nr. Nume Valoarea Culturală

1 2 3 4 5 Total
1. Dealul Cătălina 0 0.75 0 0.5 0 1.25
2. Podgoria Cotnari 0.25 0.25 0 0.5 0 1
3. Pădurea Cătălina 0 0.25 0 0.5 0 0.75
Tabelul 3 Valoarea culturală a geomorfositurilor

Pentru estimarea valorii economice, au fost folosiţi anumiţi indicatori ai potenţialului şi

exploatării turistice: numărul de activităţi specifice turismului posibile, potenţialul turistic al
geomorfositului pe diferite nivele, accesibilitatea (tipul de mijloc de transport şi distanţa),
infrastructura de cazare, amenajările şi serviciile şi distanţa faţă de geomorfosit, distanţa faţă de
centre moderne cu servicii complexe, condiţiile socio-economice ale regiunii (considerând
mărimea centrelor urbane de pe o rază de 25 de kilometri), stadiul actual al exploatării turistice,
nivelul promovării şi frecvenţa organizării de competiţii sportive.
Valorile mai mici înregistrate privesc valorile economice, deoarece numărul de turiști este
dificil de estimat, iar accesibilitatea este redusă. Acesta este principalul motiv pentru necesitatea
de a proiecta căi de acces pentru a facilita accesibilitatea. Valorile joase derivă și din faptul că,
deși geomorfositele sunt incluse în zone protejate gradul lor de protecție este foarte scăzută.

Nr. Nume Valoarea Economică

1 2 3 4 5 Total
1. Dealul Cătălina 0 0.75 0 0 0.75 1.5
2. Podgoria Cotnari 0 0.75 0 0 0.5 1.25
3. Pădurea Cătălina 0 0.75 0 0 0.5 1.25
Tabelul 4 Valoarea economică a geomorfositurilor

9
 Protecția geomorfositurilor

Ca totul să fie protejat și conservat se recomandă instalarea de panouri cu un regulament

scris, de care turistul trebuie să țină cont. Un regulament propus care să apară pe panouri este
următorul:
Interzis deranjarea, colectarea şi distrugerea exemplarelor de floră şi faună;
Interzis distrugerea şi deteriorarea panourilor indicatoare, a semnelor de marcaj, refugii,
stâlpi, bariere;
Interzis abandonarea deşeurilor sub orice formă;
Interzis aprinderea focului;
Interzis poluarea fonică;
Interzis colectarea fructelor, ciupercilor sau plantelor medicinale, fără acordul scris al
administratorului, şi doar din zona de conservare durabilă.

Valorizarea turistică a geomorfositurilor

Fiind o zonă naturală, cea mai bună formă de turism ce se poate practica este turismul rural.
Turismul rural are drept scop ridicarea nivelului de trai în regiunile rurale, ajuta la pastrarea culturii
mostenite si în acelasi timp sa reduca fenomenul de migratie. Viitorul spatiului rural e o problema
pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia
zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultura, exodul rural, picrderea traditiilor ) recomanda
dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale. Acest tip de turism prezinta o scrie
de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti,
produsele agricole, realizeaza schimburi între veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si
indirect locuri de munca, îmbunatateste infrastructura. Exista o serie de motive economice, sociale
si culturale care recomanda dezvoltarea initiativelor turistice în zone rurale ca si stimulator al
economiei rurale. Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind în majoritatea cazurilor
dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de
blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea,
naturaletea vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.
În ceea ce privește amenajarea siturilor, propun să se construiască un trotuar cu piste separate
pentru pietoni de-a lungul străzii care duce spre situl Dealul Cătălina din comuna Cotnari. În
prezent zona menționată nu dispune de niciun fel de trotuar sau spațiu rezervat pietonilor, să se

10
facă un punct de informare turistică și eventual o zonă amenajată care să reporducă prin spectacole
viața dacilor
În ceea ce privește Pădurea Cătălina ar fi ideal să se amenajeze spații pentru campare în
special acolo nu există asemenea spații și alte lucruri necesare unei petreceri relaxante a timpului
liber. De exemplu, mese și banci, precum și obiecte necesare preparării unui grătar ar fi perfecte
la marginea pădurii din aceste păduri.
În ceea ce privește Podgoriile Cotnari, ar trebui să amenajeze pensiuni rurale sau
agroturistice în care turistul care sosește în comună si aibă unde să se cazeze, iar pe lângă aceasta
să participe la activitățile viticole specifice ale Cotnarului, dar și la activitățile în ceea ce privește
livezile cu pomi fructiferi (cules, ales, etc.)

Figură 5: Traseul propus

11
 În ceea ce privește acestui traseu, propunem acest traseu pentru cei pasionați de viața la țară
și care doresc să vadă ce înseamnă să fii cotnărean pentru o zi. Astfel că acest traseu se va face cu
ATV-uri cu toate măsurile de siguranță luate. Traseul pleacă de Hodora unde se v-a vizita Dealul
Calafat, unde se află un sit arhelogic. După care următoarea oprire se va face la Podgoriile Cotnari,
unde se v-a face un vin autentic de casă prin zdrobirea strugurilor în teasc, punerea licorii în butoaie
de lemn. Iar la sfârșitul muncii se va servii un aperitiv țărănesc cu un vin bun. De aici traseul
continuă spre satul Cotnari unde se va vizita ruinele biserici catolice Sfânta Maria și ruinele
Palatului Domnesc. De aici traseul continuă spre Dealul Cătălina unde se v-a vizita Cetatea de la
Cotnari, iar în Pădurea Cătălina se va face un popas de relaxare și ospăț cu bucate alese. Din acest
punct traseul continuă spre satul Cârjoaia pentru a vizita Podul de piatră. Iar la sfârșit se va face
întoarcerea în satul Cotnari la sediul vinificației pentru a viziona un film documetar cu istoria
vinului de la Cotnari, iar la sfârșit se va servi un desert cu cireșe din livezile din zonă alături de un
vin bun.

Panotaj:

12
 Concluzii

Procesul de inventariere și evaluare a geomorfositilor are un caracter generos și scopul

practic al acestuia este de a crea o serie de produse geo-turistice și de a le proiecta. Există o
distincție clară între oameni, de exemplu percepțiile specialiștilor accentuează valoarea lor
științifică și percepția turiștilor, subliniază aspectele estetice și cultural-istorice. Produsele geo-
turistice trebuie să ia în considerare ambele categorii, dar în primul rând masa de turiști. Adesea,
din păcate, aceste produse geo-turistice se află încă în faza lor incipientă și studiul de față propun
să accentueze acest aspect nevăzut al reliefului în România în general și, în special, forma de
ajutorare a evaluării turismului.

13
 BIBLIOGRAFIE

Tratatul de Geografie al României, vol III;

Strategia de dezvoltare a comunei Cotnari 2014-2020;
http://www.primariacotnari.ro

14
LISTA FIGURI

FIGURĂ 1: LOCALIZAREA AREALULUI DE STUDIU .......................................................................................................... 3

FIGURĂ 2 DEALUL CĂTĂLINA ......................................................................................................................................... 7
FIGURĂ 3 PODGORIILE COTNARI ................................................................................................................................... 7
FIGURĂ 4 PĂDUREA CĂTĂLINA ..................................................................................................................................... 7
FIGURĂ 5: TRASEUL PROPUS ....................................................................................................................................... 11

LISTA TABELE

TABELUL 1 VALOAREA ȘTIINȚIFICĂ A GEOMORFOSITURILOR ....................................................................................... 8

TABELUL 2 VALOAREA ESTETICĂ A GEOMORFOSITURILOR .......................................................................................... 8
TABELUL 3 VALOAREA CULTURALĂ A GEOMORFOSITURILOR ...................................................................................... 9
TABELUL 4 VALOAREA ECONOMICĂ A GEOMORFOSITURILOR..................................................................................... 9

15