1. Diferenta dintre valabilitatea autorizatiei si durata executarii lucrarilor.

Valabilitatea AC:

 perioada de timp de 24 de luni de la emitere in interiorul careia solicitantul este obligat sa inceapa
lucrarile autorizate
 se poate prelungi o singura data cu 12 luni
 cererea se face cu minim 15 zile inainte de expirarea perioadei initiale.
 stabilita de catre eminent

Durata executarii lucrarilor:

 durata maxima fizica necesara pentru realizarea efectiva a constructiilor autorizate

 stabilita de catre eminentul AC/desfiintare

Nu poti cere si prelungirea AC si prelungirea lucrarilor,doar una dintre ele.

Cat de lunga poate fi durata de executare a lucrarilor si cine reglementeaza asta (in functie de
complexitatea proiectului, nu poate fi mai lunga decat valabilitatea PUG, nu poate fi prea lunga deoarece
stanjeneste vecinatatiile si impiedica executarea altor lucrari in zona, plus ca deranejaza locuitorii)

2. Ce inseamna PUZ de reconfigurare? Cand e necesar PUZ de reconfigurare. Dati exemple.

Puzul de reconfigurare este acel PUZ cerut prin certificatul de urbanism in cazul in care parcela
este una neconstruibila (nu se incadreaza in parametrii enuntati de RLU PUG)- in urma puzului de
reconfigurare se propune o reparcelare sau o reconfigurare a parcelei vizate.

O parcela este neconstruibila atunci :

 cand are deschiderea mai mare decat adancimea
 cand e sub 150/200m
 cand e prea mare (in extravilan) si trebuie impartita ca sa poti construi pe ea

3. Tipurile de PUZ din legea 350.

- pud/puz de configurare ( reglementari insuficiente PUG si RLU)

- pud/puz de reconfigurare (pentru o parcela neconstruibila - reconfigurare/reparcelare)

- pud/puz de derogare ( daca solicitarea conduce la modificarea PUG si RLU)

- pud/puz de modificare/introducere in intravilan(pentru imobil situat in extravilan. IMOBILUL ESTE

TANGENT LIMITEI DE INTRAVILAN SAU POATE CONSTITUI UN TRUP INDEPENDENT (ACCES ȘI
UTILITĂȚI)
4. Cand ai nevoie de PUD?

Cand proiectul propune schimbarea reglementarilor legate de:

 accesurile auto si pietonale

 retragerile fata de limitele laterale si posterioare
 conformarea arhitectural-volumetrica a cladirii
 modul de ocupare a parcelei
 designul spatiilor publice in cadrul parcelei vizate
 cand regulamentele locale de urbanism prevad necesitatea elaborarii pud pentru obtinerea AC

??5. Ce informații oferă CU pentru arhitect, dar pentru investitor și diferențele majore dintre cei
doi în citirea CU?

Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului

 dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra
acestuia;
 situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente
- în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care
instituie un regim special asupra imobilului
- zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire
 dacă acesta este înscris în Lista monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul
vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi
altele prevăzute de lege.

Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară,
conform extrasului de carte funciară pentru informare;

b) regimul economic al imobilului

 folosinţa actuală – categora de folosinta a terenului

 extrasul din RLU aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise
sau interzise;
 reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;

c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate
în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de
aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate.

 POT
 CUT
 dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor
 echiparea cu utilităţi
 edificabil admis pe parcelă
 circulaţii şi accesuri pietonale şi auto
 parcaje necesare
  alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului
 înălţimea minimă şi maximă admisă

6. Institutiile urbanistice in Romania.

Conform Constituției, puterea executivă sau administrația publică este formată din:

Administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul executării legii şi prestării de servicii
publice

1. Administrația Publică Centrală (APC) - are rolul de a propune spre legiferare, de a gestiona și
de a reglementa domeniile specifice cu norme cu caracter general, aplicabile la nivelul statului

APC este formata din:

 Preşedintele României
 primul ministru și guvernul
 Autoritățile Administrative Autonome (AAA)
 Institutia prefectului

Ministerul Dezvoltãrii Regionale , Administratiei Publice și Fondurilor Europene este

organul specializat al Guvernului în domeniul amenajãrii teritoriului și urbanismului.
Atributii:

 asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – PATN;

 asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Regional – PATR – care
fundamenteazã dezvoltarea regionalã;
 asigurã colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale
administratiei publice centrale
 asigurã colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionalã, consiliile
judetene si consiliile localeasigurã avizarea documentatiilor de U si AT,
potrivit competentelor stabilite prin lege.

2. Administrația Publică Locală (și Județeană) (APL) - aplică normele general și crează și
gestionează un cadru de reglementare cu specific/caracter local

-se corelează cu organizarea administrativ teritorială.

Unitățile Administrativ Teritoriale :

•De bază – comune și orașe/municipii
•Județene

Autoritatile APL sunt:

o consiliile locale
o primarii
o consiliile judeţene

Consiliul judetean are urmatoarele atributii in domeniul urbanismului și amenajării teritoriului:

–coordoneazã activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivel judetean
–coordoneazã activitatea in domeniu a consiliilor locale si le acordã asistentã tehnicã de
specialitate;
–asigurã preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului national, regional
si zonal în cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului pentru teritoriile administrative ale
localitãtilor din judet;
–asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean, a planurilor zonale de amenajare
a teritoriului care sunt de interes judetean si le aprobã conform prevederilor legii;
–avizeaza documentatiile de urbanism PUG si RLU aferente ale localitatilor din judet si a PUZ
conform competentelor stabilite de lege.

Consiliul local asigurã respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului

aprobate. Consiliul local are urmatoarele atributii in acest domeniu:

–coordoneazã activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivelul localitatii

–asigurã preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului national, regional
si zonal în cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului pentru teritoriul administrativ al localitãtii;
–asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal, Orasenesc sau Comunal, dupa
caz, si le aprobã conform prevederilor legii;
–Asigura elaborarea Planului Urbanistic General PUG si RLU aferent pentru unitatea administrativa
proprie si a Planurilor Urbanistice Zonale PUZ conform competentelor stabilite de lege;
–Asigura avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si juridice pe raza
localitatii, conform competentelor legale.

In cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, municipal sau orasenesc și in cel al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza, potrivit legii, structuri specializate
in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, conduse de arhitectul-sef al judetului, al
municipiului sau al orasului, respectiv de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti. Arhitectul-şef nu
poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al preşedintelui
consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcţie generală,
direcţie sau serviciu.

In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea durabila locala si judeteana, pe langa
fiecare consiliu judetean, primarie municipala si oraseneasca, respectiv Primaria Municipiului Bucuresti,
se poate infiinta Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism, organism consultativ cu
atributii de avizare, expertiza tehnica si consultanta.

Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din punct de vedere tehnic
documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si studiile de fundamentare sau
cercetarile prealabile.

Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism fundamenteaza decizia

arhitectului sef.

Avizul arhitectului sef nu se supune deliberarii si aprobarii consiliului judetean, consiliului local,
respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre aprobare
strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism

b) convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism

c) întocmeşte, verifică din punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de inițiere, a certificatelor
de urbanism şi a autorizaţiilor de construire/desființare

d) urmăreşte punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană şi a politicilor urbane, precum şi a

documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

e) asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului

f) organizează şi coordonează constituirea şi dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane

g) coordonează şi asigură informarea publică şi procesul de dezbatere şi consultare a publicului în

vederea promovării documentaţiilor aflate în gestiunea sa

h) participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează

i) avizează proiectele de investiţii publice din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate

In comune atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public din aparatul propriu al
consiliului local respectiv, cu atributii in domeniu si pregatit in acest sens.

7. Diferenta dintre planul de amenajare a teritoriului (care e strategic) si planul de urbanism (care
este operational) + administratia care le exercita (Primaria si Consiliile Locale - pentru P.U/
consiliile judetene - pentru PAT)

Planurile de Amenajare a Teritoriului si Planurile de urbanism urmaresc scopuri si au obiective

diferite, insa care functioneaza impreuna.

In cadrul Strategiei de dezvoltare a teritoriului, Planurile de amenajare a teritoriului

(PATN,PATR,PATJ,PATZ,PATICO) prezinta o viziune de dezvoltare si sunt componente ale planificarii
strategice. Acestea contin grafice, statistici, tabele si harti care servesc ca baza pentru elaborarea unor
studii ulterioare mai amanuntite. Planurile de amenajare a teritoriului au caracter prospectiv si tind sa nu
intre in detaliu, principiile enuntate de acestea fiind preluate in planuri de urbanism prin proiecte de
urbanism.
- Administratia care le exercita : CONSILIILE JUDETENE

Planurile de urbanism (PUG,RLU,PUZ+RLU, PUD] fac parte din planificarea operationala si propun
mijloacele concrete prin care se pot realiza viziunile strategiei de dezvoltare teritoriale, in detaliu.in plus,
aceste planuri reglementeaza amanuntit modul in care este permis a se construi pentru a respecta aceste
viziuni.

- Administratia care le exercita : PRIMARIA SI CONSIILE LOCALE

Amenajarea teritoriului are ca scop: armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice,
sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in
dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si
sociale dintre acestea

OBIECTIVE:

 Dezv economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor cu resp. specificului

 Imbunatatirea calit. vietii oamenilor
 Gestionarea responsabila a resurselor si protectia mediului
 Utilizarea rationala a teritoriului

Urbanismul are ca scop: stimularea evolutiei complexe a localitatilor prin implementarea unor strategii
de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung

OBIECTIVE:

 Protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural

 Imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la
infrastructuri,servicii publice si locuinte convenabile
 Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat
 Utilizarea eficienta a terenului, in acord cu functiunile urbanistice adecvate
 Extinderea controlata a zonelor construite
 Crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor,batranilor si handicapatilor
 Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat
 Protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale

8. Documentatiile de modernizare a DRUMURILOR/STRAZILOR si cum se operationalizeaza.

A. Daca DRUMUL/STRADA se afla intr-o UAT(unitati administrative teritoriale) : PUG

Planul Urbanistic General contine Reglementari edilitare, care vizeaza: MODERNIZAREA SI

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO-EDILITARE

OPERAȚIONALIZARE PUG:

1. Prin Reguli de Construire

2. Prin instrumente:

1) Tehnice:

PLANURI URBANISTICE ZONALE ȘI DE DETALIU – OBLIGATORII SAU OPȚIONALE - ȘI ALTE

STUDII PUG DELIMITEAZĂ

→ZONE FUNCȚIONALE DE INTERES – DETALIERE PRIN PUZ

→ZONA CENTRALĂ

→ZONE PROTEJATE – NATURALE SAU CONSTRUITE

→ZONE DE REGENERARE URBANĂ (OPERAȚIUNI URBANISTICE INTEGRATE)

→ZONE CARE NU PERMIT DEROGĂRI

2) Juridice:

SERVITUȚI URBANISTICE REZERVE DE TEREN PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

REGULAMENTUL DE URBANISM AFERENT PUG REPREZINTĂ LEGE LOCALĂ – INSTITUIE
LIMITĂRI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE IMPUSE PRIN REGLEMENTĂRILE DE URBANISM

3) Administrative:

PROCESUL DE EDIFICARE A CONSTRUCȚIILOR

AUTORIZAREA CONSTRUCȚIILOR

REGULI DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂTILOR ECONOMICE/COMERCIALE

NOMENCLATOR AL STRĂZILOR ȘI REGISTRUL DE ADRESE POȘTALE

DELIMITAREA CARTIERELOR ȘI A ZONELOR ECONOMICE

4) Fiscale:

ZONAREA FISCALĂ VALOAREA FUNCIARĂ A IMOBILELOR CORELATĂ CU CATEGORIA DE

FOLOSINȚĂ A TERENURILOR, ȘI CU GRADUL DE DOTARE/ACCES LA SERVICII PUBLICE
FACILITĂȚI FISCALE STABILITE PENTRU IMOBILE PROTEJATE

B. Daca DRUMUL/STRADA leaga doua UAT:

PATZ sau PATJ

9. Cine poate cere eliberarea CU + motivare?

Certificatul de urbanism este ACTUL DE INFORMARE CU CARACTER OBLIGATORIU prin care

autoritatea administraţiei publice (judeţene sau locale) face cunoscute:
– Regimul juridic
– Regimul economic
– Regimul tehnic al imobilelor
– Condiţiile necesare în vederea realizării unor INVESTIŢII, TRANZACŢII IMOBILIARE ori a altor
OPERAŢIUNI IMOBILIARE

Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care
poate fi interesat în CUNOAŞTEREA DATELOR ŞI A REGLEMENTĂRILOR cărora îi este supus
respectivul bun imobil

C.U. se poat elibera si la cererea altor persoane care considera ca vecinul nu respecta puz ul , sau
de cineva care vrea sa comaseze sau sa dezmembreze cel puțin 3 parcele

În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.

Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe C.U., insa continutul acestora trebuie sa fie
acelasi pt toti solicitantii.
Solicitarea de emitere a C.U. se face pe baza urmatoarelor documente:
– cererea-tip care cuprinde elementele privind • identificarea solicitantului • identificarea imobilului
• scopul solicitării
– planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilului
– documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism

10. Diferenta intre PUZ si PUD.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata a
dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie,
circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei
cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte.

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii)
necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul
reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp,
functie de fondurile disponibile).

Prin PUZ se stabilesc REGLEMENTĂRI NOI cu privire la:

 regimul de construire
 funcţiunea zonei
 înălţimea maximă admisă
 coeficientul de utilizare a terenului (CUT)
 procentul de ocupare a terenului (POT
 retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale
parcelei

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD-ul) reprezinta de fapt documentatia aferenta Planului Urbanistic
General (PUG-ul) si Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ul), explicand si detaliind continutul acestor planuri,
sub forma de prescriptii si recomandari, corelate cu conditionarile din Certificatul de Urbanism, in vederea
urmaririi si aplicarii lor.

PUD-ul reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare
si servire edilitara, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcela, in corelare cu functiunea predominanta
si vecinatatile imediate (se studiaza mai multe amplasamente, optiunea pt. realizarea unei constructii
compatibila cu functiile urbane).

Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de
Urbanism sau o Autorizatie de Construire; daca nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai
intai intocmirea lui, pe baza PUG-ului si PUZ-ului.

Prin PUD se stabilesc reglementări cu privire la:

 accesurile auto şi pietonale
 retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei
 conformarea arhitectural-volumetrică
 modul de ocupare a terenului
 designul spaţiilor publice
 reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism
11. Izvoarele dreptului urbanismului.

Dreptul urbanistic se bazeaza, ca toate celelalte ramuri ale dreptului, pe un cadru de acte normative
structurate pe paliere de importanta

 CONSTITUTIA: legea fundamentala, stabileste principiile de baza

Constitutia nu abordeaza direct probleme ale urbanismului si ale dezvoltarii localitatilor, ci contine
prevederi referitoare la:

 organizarea administrativa
 domeniul public si domeniul privat
 dreptul de proprietate si limitarile impuse asupra acestuia

 LEGI: organice, ordinare, stabilesc concepte pe domenii de activitate

Exista legi care reglementeaza direct domeniul:

 Legea 350/2001 privind urbanismul și amenajarea teritoriului

 Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor
 Legile de aprobare a parților Planului de Amenajare a Teritoriului Național
 Legea 10/1995 privind calitatea în construcții

Exista legi conexe care reglementeaza drepturile individuale, limitarile acestora,

organizarea statului si a comunitatilor, domeniile complementare urbanismului .
Din acestea, Codul Civil fundamenteaza dreptul de proprietate si aspecte fundamentale
in raport cu individul si comunitatea.

 ACTE GUVERNAMENTALE: adopta metodologii, detaliaza modul de aplicare a legii

 ACTE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE: cadru normativ cu caracter/specific local
12. Diferenta dintre Administratia Publica Centrala (APC) si Administratia Publica Locala (APL)

Conform Constitutiei, puterea executiva (administratia publica) este formata din APC si APL. Ele sunt
ierarhizate pe doua paliere cu competente diferite si complementare, Administratia publica reprezinta
totalitatea activitatilor desfasurate in scopul executarii legii si prestarii de servicii publice.

La nivel national, Administratia Publica Centrala are rolul de a propune spre legiferare, de a gestiona si
de a reglementa domeniile specifice cu norme cu caracter general, aplicabile la nivelul statului.

Atributii:

–asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – PATN;

–asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Regional – PATR – care
fundamenteazã dezvoltarea regionalã;
–asigurã colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice
centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al urbanismului, amenajãrii teritoriului si a
programelor strategice sectoriale;
–asigurã colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionalã, consiliile judetene si consiliile
locale, precum si urmãrirea modului în care se aplicã programele guvernamentale si liniile
directoare în domeniul urbanismului si amenajãrii teritoriului la nivel regional, judetean si local;
–asigurã avizarea documentatiilor de U si AT, potrivit competentelor stabilite prin lege.

La nivel local, Administratia Publica Locala aplica normele general si gestioneaza un cadru de
reglementare cu specific/caracter local.

Atributii:

Consiliul judetean:
–coordoneazã activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivel judetean, conform legii si
stabileste orientãrile generale privind amenajarea teritoriului, pe baza planurilor de amenajare a
teritoriului;
–coordoneazã activitatea in domeniu a consiliilor locale si le acordã asistentã tehnicã de
specialitate;
–asigurã preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului national, regional
si zonal în cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului pentru teritoriile administrative ale
localitãtilor din judet;
–asigurã elaborarea PATJ, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes
judetean si le aprobã conform prevederilor legii;
–avizeaza documentatiile de urbanism PUG si RLU aferente ale localitatilor din judet si a PUZ
conform competentelor stabilite de lege.

Consiliul local asigurã respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a

teritoriului aprobate.

–coordoneazã activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivelul localitatii,

conform legii si stabileste orientãrile generale privind amenajarea teritoriului, pe baza planurilor
de amenajare a teritoriului;
 –asigurã preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului national, regional
si zonal în cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului pentru teritoriul administrativ al
localitãtii;
–asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal, Orasenesc sau
Comunal, dupa caz, si le aprobã conform prevederilor legii;
–Asigura elaborarea Planului Urbanistic General PUG si RLU aferent pentru unitatea
administrativa proprie si a Planurilor Urbanistice Zonale PUZ conform competentelor
stabilite de lege;
–Asigura avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si juridice pe raza
localitatii, conform competentelor legale.
În îndeplinirea atributiilor sale în domeniul amenajãrii teritoriului, consiliul local utilizeazã informatii
din toate domeniile de activitate economico-socialã.

13. Regimul tehnic al constructiilor:

Extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea
documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz,
perioada de valabilitate.

 POT
 CUT
 dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor
 echiparea cu utilităţi
 edificabil admis pe parcelă
 circulaţii şi accesuri pietonale şi auto
 parcaje necesare
 alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului
 înălţimea minimă şi maximă admisă

14. Consultarea publica - explicatie .Etapele de consultare publica in documentatia de urbansim.

Consultarea populatiei este reglementata de Ordinul MDRT 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei
de informare si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare
a teritoriului si de urbanism.

Consultarea populatiei este obligatorie in urmatoarele etape in cadrul procesului de elaborare sau
revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului

Etapa pregatitoare –anuntarea intentiei de elaborare – AVIZ DE OPRTUNITATE

Etapa de documentare si elaborare a studiilor de fundamentare – ACORD MEDIU

Etapa elaborarii propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare

Etapa elaborarii propunerii finale, care include toate observatiile avizatorilor si care se supune
procedurii de transparenta decizionala – HCL DE APROBARE

Se finalizează cu RAPORTUL INFORMĂRII ŞI CONSULTĂRII PUBLICULUI elaborat de Arhitectul Șef

Fundamentează – continuarea sau finalizarea procesului/planului inițiat – modificarea şi completarea
documentaţiei de urbanism

15. Cum se coreleaza planurile urbanistice cu interesul public/ privat. Exemplificati.

Interesele private reprezinta interese punctuale, iar cele publice reprezinta interese comune.

Intre acestea trebuie sa existe un echilibru, iar acest echilibru este mediat prin planuri strategice (PATN,
PATRN, PATJ) si prin planuri operationale (PUG+RLU, PUZ+RLU, PUD).

Planul de Amenajare a Teritoriului National este dezvoltat de catre Ministrul Dezvoltarii Regionale si
al Administratiei Publice.

Planul de Amenajare a Teritoriului Regional este dezvoltat de catre Agentia pentru Dezvoltarea
Regionala.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean este dezvoltat de catre Consiliile Judetene.

Planul Urbanistic General + Regulementul General de Urbanism [pe unitatea administrativ teritoriala]
, Planul Urbanistic Zonal + Regulamentul Local de Urbanism, Planul Urbanistic de Detaliu [pe
zone din localitate/parcela] sunt administrate de catre Consiliile Locale si Primari, pe o Unitate
Administrativ Teritoriala sau Localitate.

Persoanele private, cu propriile interese private, prin asumarea si respectarea regulamentelor urbanistice
valabile pentru imobilele aferente, primesc in schimb beneficii din partea administratiei publice.

Servitutile urbanistice fac posibile Operatiuni Urbane viitoare si implementarea de proiecte.

Evolutia de Retele sau Infrastructura(sistemele de drumuri, strazi, utilitati si sistemele de dotari) este
facilitata prin servitutile urbanistice pe care toti proprieterii trebuie sa le respecte, dar care le vor aduce
beneficii tot acestora.

Retragerile laterale asigura siguranta la foc, iar in caz de incendiu serviciile publice de pompieri au acces
liber in incinta imobilului datorita servitutilor.

Bugetul public de investitii ->servicii publice

Bugetul public de investii -> sistem de tace si impozite

16. Care e puterea juridică care are capacitatea de a deroga un PUZ? / Care este puterea juridică
derogatorie a puz? Explicați și exemplificati.

Tribunalul in jurisdictia caruia a fost elaborat PUZUL.

17. Prezentati procesul de elaborare si aprobare puz - ilustrare si detaliere ptr cazul unei locuinte
in zona centrala

Procesul elaborării PUZ, astfel:

● Inițierea elaborării PUZ aparține de regulă, colectivității locale, prin consiliul său, pe baza programului
de dezvoltare urbanistică a localității - inițiat și aprobat de consiliul local..
● Tema-program pentru PUZ se întocmește de către emitentul comenzii, sau de către acesta împreună
cu elaboratorul. Aceasta trebuie să evidențieze principalele probleme care trebuie soluționate prin
documentație.În cazul lipsei temei-program PUZ se va elabora pe baza conținutului prezentelor
reglementări tehnice.

● Sursele documentare sunt deosebit de importante în elaborarea PUZ. Este necesară culegerea și
interpretarea unui volum mare de informații din diverse domenii

● Studiile de fundamentare se elaborează pe domenii, pentru probleme ce necesită analize detaliate de

specialitate și ale căror concluzii intervin hotărâtor în enunțarea reglementărilor privind zona ce face
obiectul PUZ.Elaboratorul PUZ alege, împreună cu beneficiarul, studiile de fundamentare care trebuie
realizate.

● Propunerile preliminare de amenajare și dezvoltare se elaborează pe baza rezultatelor analizei situației

existente, a opțiunilor populației, a programului de dezvoltare lansat de colectivitățile locale și a
concluziilor studiilor de fundamentare. Propunerile preliminare pot prezenta una sau mai multe variante.

● Consultările pe parcurs reprezintă o condiție obligatorie în procedura de elaborare a PUZ, prin care
colectivitatea locală își exprimă punctul de vedere asupra propunerilor enunțate.Sunt obligatorii
consultările pe parcurs cu compartimentul de specialitate al Consiliului județean, în calitatea acestuia de
coordonator al activității de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și cu Consiliul local, în calitate de
gestionar al zonei.

● Redactarea pieselor desenate, în vederea consultării populației, se face într-un singur exemplar, în una
sau mai multe variante.

● Consultarea populației se realizează prin grija beneficiarului, în cadrul unor expoziții organizate la
consiliul local (de regulă). Organizarea consultării este anunțată prin mass-media. Reprezentantul
consiliului local colaborează și ordonează propunerile populației și le înaintează spre analiză consiliului
local, asigurând ulterior informarea populației asupra deciziilor luate.

● Introducerea în documentație a propunerilor enunțate de populație se face de către elaboratorul PUZ,

după ce acestea au fost supuse discuției și acceptate de către consiliul local.

● Acordurile și avizele asupra PUZ se emit de către organele abilitate prin lege și sunt obligatorii pentru
definitivarea și aprobarea PUZ.Părțile scrise și desenate ce formează obiectul cererii de acord sau aviz
se editează, contra cost, de către elaboratorul PUZ, într-un singur exemplar. Înaintarea cererii de acord
sau aviz către emitent se face de către beneficiar, care va primi și răspunsul la documentația
prezentată.Pentru obținerea acordurilor și avizelor, odată cu cererea de emitere a acestora, beneficiarul
anexează părți din PUZ - piese scrise și desenate - cuprinzând domeniul pentru care se solicită acordul
sau avizul.

● PUZ definitivat prin introducerea observațiilor din acorduri și avize, acceptate de către beneficiar, se
predă la beneficiar în două exemplare complete, piese scrise și desenate. Un exemplar complet al PUZ
se înaintează de către beneficiar la Consiliul județean, odată cu cererea de aviz către acesta.

● Aprobarea PUZ se face ulterior obținerii acordurilor și avizelor, de regulă, prin Hotărârea Consiliului
local (dacă legea nu prevede altfel).Odată cu aprobarea PUZ, sarcina proiectantului se consideră
încheiată, urmând ca prevederile PUZ să fie aplicate de Consiliul local prin compartimentele de
specialitate.
● Accesul locuitorilor la PUZ aprobat se asigură prin grija Consiliului local.

● Modificarea PUZ aprobat se face prin respectarea aceleiași proceduri de elaborare-avizare-aprobare,

ca la PUZ inițial.

19. Cum se coreleaza componentele de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului cu

organizarea administratiei publice in Romania

COMPONENTELE DE ELABORARE A PAT

1. Analiza situatiei existente
Identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea, cu evidentierea problemelor,
disfunctionalitatilor si tendintelor
Identificarea peisajelor natural si culturale
2. Diagnosticul prospective
3. Schema de dezvoltare teritoriala
4. Politici publice teritoriale
Programe
Proiecte

ADMINISTRATIA PUBLICA
APC - elaboreaza PATN, PATR
APL - CONSILIU JUDETEAN elaboreaza PATJ, PATZ

20. Cum procedam in cazul in care pe parcursul executiei unei cladiri se solicita modificatea temei
de proiectare? Detaliati

21. In ce conditii este obligatorie elaborarea unui PUD in conformitate cu prevederile legale
actuale in Romania ? Enumerati cazuri posibile

PUD reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si
servire edilitara, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcela, in corelare cu functiunea predominanta si
vecinatatile immediate. Are character de reglementare specifica si se elaboreaza pentru aprofundarea
prevederilor din PUG sau din PUZ, correlate cu conditionarile din C.U.

PUD trebuie să cuprindă reglementări urbanistice privind:

a) asigurarea accesibilității pietonale și auto la noul obiectiv și racordarea la rețelele edilitare
existente/propuse;
b) permisivități și/sau constrângeri urbanistice (densități, distanțe, retrageri, aliniamente, alinierea
construcțiilor, suprafețe maxim edificabile, regim de înălțime, volumetrie etc.) privind volumele construite
și amenajările acestora;
c) relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea, respectiv înscrierea obiectivului și tratarea lui
arhitecturală în raport cu cadrul construit și natural învecinat;
d) designul spațiilor publice;
e) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor, prin continuitatea
funcțiunilor sau înscrierea obiectivului într-o funcțiune compatibilă;
f) regimul juridic al proprietăților și circulația terenurilor;
g) ilustrarea urbanistică a soluției propuse.
REGLEMENTĂRI INSUFICIENTE PUG SI RLU – CONFIGURARE PRIN PUD

22. Puterea juridica a regulamentelor de urbanism

23. Stat, administratie si ce fel de planuri de amenajare teritoriala executa, care e diferenta dintre
ele, diferenta dintre urbanism si amenajarea teritoriului.

STATUL Structura administrativă a unui stat este rezultatul particular, specific al interacționării unor
factori care au influențat evoluția sa:

 Dezvoltarea sa istorică
 Modul de conceptualizare a relațiilor juridice între persoane și a dreptului de proprietate
 Sursele legislației – cutumele, obiceiurile, normele, influențele istorice
 Ideologia - ansamblu de idei și principii care stabilesc o anume formă de guvernământ

Statul democratic modern își exercită prerogativele sale prin intermediul celor trei puteri fundamentale
independente :

 Puterea judecătorească – soluționează litigiile

 Puterea executivă – entitatea care guvernează
 Puterea legislativă – dezbate și aprobă legile

ADMINISTRATIA PUBLICA

APC - elaboreaza PATN, PATR

APL - CONSILIU JUDETEAN elaboreaza PATJ, PATZ

PATN – are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si
lung pentru intregul teritoriu al tarii

PATR, PATJ, PATZ – au rol director si se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale
unor teritorii sau reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio economica a judetului

Amenajarea teritoriului are ca scop: armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice,
sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in
dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si
sociale dintre acestea

OBIECTIVE:

 Dezv economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor cu resp. specificului

 Imbunatatirea calit. vietii oamenilor
 Gestionarea responsabila a resurselor si protectia mediului
 Utilizarea rationala a teritoriului

Urbanismul are ca scop: stimularea evolutiei complexe a localitatilor prin implementarea unor strategii
de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung

OBIECTIVE:

 Protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural

  Imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la
infrastructuri,servicii publice si locuinte convenabile
 Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat
 Utilizarea eficienta a terenului, in acord cu functiunile urbanistice adecvate
 Extinderea controlata a zonelor construite
 Crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor,batranilor si handicapatilor
 Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat

Protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale

24. PUG ce e si in ce scop e

PUG cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la delimitarea zonelor în care se preconizează
operațiuni de regenerare urbană. Aceste zone vor fi delimitate pe limite cadastrale și vor cuprinde zone
omogene din punct de vedere funcțional, ce necesită implementarea unor operațiuni integrate,
caracterizate de una sau mai multe dintre următoarele situații:
a) zone centrale;
b) zone istorice;
c) zone construite protejate;
d) zone din mari ansambluri de locuit;
e) zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale;
f) zone de reconversie funcțională:– situri industriale dezafectate;– situri militare dezafectate;– situri cu
infrastructuri majore dezafectate.

Planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice propuse prin planul de urbanism
general evidențiază acțiunile, denumirea investițiilor, valoarea estimată a acestora, sursele posibile de
finanțare, etapizarea realizării investițiilor, stadiul implementării acestora la momentul realizării
programului și părțile responsabile de implementare.

Conținutul planurilor urbanistice generale este format din piese obligatorii și opționale și este diferențiat în
funcție de complexitatea problematicii generată de categoria unităților administrativ-teritoriale, respectiv
urbane sau rurale, numărul de locuitori și încadrarea în rețeaua de localități, stabilită prin Legea nr.
351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.
25. Care sunt tipurile de PUZ care se emit obligatoriu de către consiliul local. (Erau cele de zonă
centrală, z. Protejată, z. Industrială și încă vreo 5)

26. Cea mai importanta etapa in formarea dreptului urban

ETAPA STATULUI MODERN-

1918 - Marea Unire a condus la coagularea unui teritoriu extins cu identitate și tradiții
administrative, fiscale și de morfologie urbană extrem de diferite

•Nevoia de reformare a întregului pachet de legislație datorat acestei diversități a reprezentat

factorul determinant pentru apariția reglementărilor de drept urbanistic
–Reforma agrară - 1921
–Apariția noii Constituții – 1923
–Reforma administrativa și unificarea administrativă – 1925-1929
•In această perioadă se cristalizează câteva din principiile, instrumentele și conceptele cu care
lucrăm și astăzi
Nevoia de reformare a întregului pachet de legislație datorat acestei diversități a reprezentat
factorul determinant pentru apariția reglementărilor de drept urbanistic
–Reforma agrară - 1921
–Apariția noii Constituții – 1923
–Reforma administrativa și unificarea administrativă – 1925-1929
•In această perioadă se cristalizează câteva din principiile, instrumentele și conceptele cu care
lucrăm și astăzi

Apare obligativitatea realizării planului de sistematizare pentru fiecare comună - ex: Planul de
sistematizare a Bucureștiului în 1935 – D. Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, T.
Radulescu

•O primă variantă a fost abordată în 1919 de Cincinat Sfințescu sub denumirea „Studiu asupra
Planului general de sistematizare al capitalei” care a fundamentat „Anteproiectul de lege
asupra stabilirii, construirii, dezvoltării si sistematizării comunelor”
Principiile de dezvoltare urbană promovate de planurile de sistematizare erau:
–determinarea limitei maxime de dezvoltare a orașelor
–Stabileau măsuri de realizare a tuturor lucrărilor edilitare necesare
–Planurile erau realizate de serviciul tehnic al localității
–Locuitorii puteau adresa comunei întâmpinări referitoare la plan și la care primeau răspuns
–Planurile erau aprobate de comună prin act normativ propriu
–Lucrările făra autorizație de construire erau desființate de autoritatea comunală
–Efectul principal al planurilor a fost aplicarea exproprierii pentru cauză de utilitate publică
pentru realizarea tuturor lucrărilor de modernizare propuse
Exemplu de lucrări de utilitate publică propuse prin „Studiu asupra Planului general de
sistematizare al capitalei” din 1919 - actuala Piață a Universității

27. Corelați instituțiile publice cu documentațiile de urbanism corespunzătoare, dpdv al aprobării.

(Consiliul județean doar avizeaz, nu aproba. consiliul județean avizeaza si cel local elaborează și
aproba )

Administratia Publica Locala

CONSILIUL JUDETEAN DOAR AVIZEAZA NU APROBA

CONSILIUL LOCAL ELABOREAZA SI APROBA !!!!

Consiliul local asigurã respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului

aprobate. Consiliul local are urmatoarele atributii in acest domeniu:

–coordoneazã activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivelul localitatii

–asigurã preluarea prevederilor cuprinse în PATN, PATR si PATZ în cadrul documentatiilor de
amenajare a teritoriului pentru teritoriul administrativ al localitãtii;
–asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal, Orasenesc sau Comunal, dupa
caz, si le aprobã conform prevederilor legii;
–Asigura elaborarea PUG si RLU aferent pentru unitatea administrativa proprie si a PUZ conform
competentelor stabilite de lege;
–Asigura avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si juridice pe raza
localitatii, conform competentelor legale.

28. Schimbarea de paradigmă în abordarea conceptului de oraș la începutul sec. xx

1933 – Le Corbusier – CIAM și Carta de la Atena

- reprezintă punctul inițial al urbanismului modern

- a introdus viziunea responsabilității publice față de mediu și principiile adaptării arhitecturii la nevoile
umane

CONCEPTUL DE ORAS TRADITIONAL

Organizare spațială reprezentând un ansamblu de case, străzi și piețe, bazată pe:
• determinări religioase sau militare/ de apărare
• imperative politice
• principii arhitectural estetice
ORASUL TRADITIONAL – problemele erau rezolvate imediat, pe o arie limitata
Intervenții urbanistice
• Caracter fragmentar
• Rezolvarea unor probleme particulare – circulație, apărare, igienă, estetică
• Limitate la amenajarea internă a orașului

CONCEPTUL DE ORAS MODERN

Comunitate umană având o serie de nevoi de:
• locuire,
• muncă,
• mobilitate,
• loisir etc
ORASUL MODERN – viziune de ansamblu asupra intregului oras, care de fapt ii depaseste limitele
fizice si se concentreaza pe posibilitatea de extindere in timp
Planuri urbanistice integrate se soluționare concomitentă și programată a problemelor în cadrul unei
viziuni de ansamblu asupra orașului
Extinderea studiului și asupra contextului teritorial și anticiparea direcțiilor de dezvoltare urbană

Obiectivele urbanismului modern:

• Sanitare – asigurarea unor condiții de viață sănatoasă
• Sociale – evitarea segregării sociale
• Economice – asigurarea dotărilor și serviciilor publice și a randamentului acestora
• Estetice – armonie si echilibru între mediul natural și cel antropic

Caracteristicile urbanismului modern:

• Disciplină științifică de sinteză – folosește metode și instrumente variate preluate și adaptate din
disciplinele de bază – instrumente tehnice, administrative, financiare - ACEASTĂ MUTAȚIE A
PROVOCAT APARIȚIA DREPTULUI URBANISMULUI
• Activitate de interes general – determină cadrul general de viață a colectivităților

29. Care este dimensiunea operationala si cea strategica in activitatea de urbanism si

amenanjarea teritoriului in Romania.

30. Elaborare si aprobare PUD: ilustrare si detaliere pentru un sediu de birouri amplasat intr-o
zona rezidentiala

- cerere pt CU

-CU – intocmire PUD

-incadrare in PUZ cu functiuni limitate (birou in zona rezidentiala dar ai nevoi de PUD)

-PUZ pentru avizul de oportunitate, daca se incadreaza in zona, trebuie sa observam ce fel fluxuri de
circulatie aduc birourile in zona rezidentiala
31. Ce este interdictia de construire? Detaliere si exemple

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI – RESTRICTIA/INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, ÎNTR-O ANUMITA

SUPRAFATA, A UNOR ANUMITE CONSTRUCTII
RESTRICTIA DE CONSTRUIRE POATE FI RIDICATA ODATA CU ÎNCETAREA CAUZEI CARE A
DETERMINAT STABILIREA EI
POT FACE EXCEPTIE DE LA INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, DUPA CAZ, ANUMITE CONSTRUCTII:
LUCRARI DE INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT, LUCRARI HIDROTEHNICE, LUCRARI DE
ÎMBUNATATIRE A STABILITATII SAU CALITATII TERENURILOR
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI SINE DIE POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN
URMATOARELE MOTIVE:
–RISCURI NATURALE PREVIZIBILE: INUNDATII, ALUNECARI DE TEREN, AVALANSE, ALBII
TORENTIALE, CADERI DE STÂNCI, CONDITII IMPROPRII DE FUNDARE, VÂNTURI PUTERNICE
FRECVENTE, ZONE SITUATE ÎN VECINATATEA ZONELOR CARSTICE, ZONE INSALUBRE;

–RISCURI TEHNOLOGICE GRAVE: ZONE SITUATE ÎN VECINATATEA EXPLOATARILOR SUBTERANE,

ZONE CU PERICOL DE CONTAMINARE CHIMICA, BIOLOGICA, RADIOACTIVA, DE EXPLOZIE, DE
INCENDII;

–PROTEJAREA STRICTA A MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC,

ETNOGRAFIC, ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURAL SAU A PATRIMONIULUI PEISAGISTIC;

–APARAREA TARII, ORDINEA PUBLICA, SIGURANTA NATIONALA;

–ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE.

32. Diferenta dintre documentatiile de urbanism si planurile de amenajare ale teritoriului.

exemplificati.

 Documentațiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un

teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă și se stabilesc obiectivele, acțiunile,
procesele și măsurile de amenajare și de dezvoltare durabilă a localităților. Documentațiile de
urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialiști atestați în
condițiile legii.
 Documentațiile de urbanism transpun la nivelul localităților urbane și rurale propunerile cuprinse
în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.
 Documentațiile de urbanism au caracter de reglementare specifica și stabilesc reguli ce se aplica
direct asupra localităților și părților din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind
elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

Documentațiile de urbanism sunt următoarele:

a) Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detali

 Planurile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar

documentațiile de urbanism cuprind reglementări operaționale.
  Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile și direcțiile principale de evoluție a unui
teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în
limitele teritoriilor administrative ale orașelor și comunelor.

Planurile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:

a) Planul de amenajare a teritoriului național;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului județean.

33. Care este diferenta din punct de vedere juridic si al continutului dintre certificatul de urbanism
si cartea funciara?

Certificatul de Urbanism este un act informativ Carte Funciara este Registru public

Certificatul de urbanism

Certificatul de urbanism este ACTUL DE INFORMARE CU CARACTER OBLIGATORIU prin care

autoritatea administraţiei publice (judeţene sau locale) face cunoscute
–Regimul juridic,

–Regimul economic şi

–Regimul tehnic al imobilelor şi

–Condiţiile necesare în vederea realizării unor INVESTIŢII, TRANZACŢII IMOBILIARE ori a altor
OPERAŢIUNI IMOBILIARE
Cartea funciara - Registru public de publicitate imobiliară care garantează juridic conținutul
informațiilor despre imobilele înscrise - Toate imobilele trebuie înscrise în CF la data dobândirii
acestora
Dreptul de proprietate asupra constructiilor se inscrie in cartea funciara in baza unui certificat
de atestare, care sa confirme ca edificarea constructiilor s-a efectuat conform autorizatiei de
construire si ca exista proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, sau, dupa caz, a unui
certificat de atestare a edificarii constructiei, eliberate de autoritatea administratiei publice
locale competenta, care sa confirme situatia juridica actuala a constructiilor si respectarea
dispozitiilor in materie si a unei documentatii cadastrale.
Dreptul de concesiune asupra terenului se inscrie in cartea funciara in temeiul actului juridic
prin care a fost transmis dreptul de proprietate asupra constructiei conform art. 40 alin. (1) si
prezentului articol, chiar si in situatiile in care nu a fost emis un act administrativ cu acest
obiect, iar in actul juridic de transfer al dreptului de proprietate nu s-a stipulat in mod expres
transmiterea concesiunii.
34. Cine poate cere autorizatia de construire (legat de drepturi)

Act administrativ de autoritate care permite edificarea unei construcții pe un teren în

condițiile respectării tuturor conditionalităților - servituți urbanistice și care derivă din
dreptul de proprietate –
DREPTUL ASUPRA CONSTRUCȚIEI ȘI/SAU TERENULUI care conferă titularului dreptul de a
obține autorizația de construire/desființare:
•DREPT REAL PRINCIPAL: drept de proprietate, drept de administrare, uz, uzufruct, superficie,
servitute (dobândit prin act autentic notarial, certificat de moștenitor, act administrativ de
restituire, hotărâre judecătorească, lege)

•DREPT DE CONCESIUNE având ca obiect terenuri aflate în domeniul public al statului sau
unităților administrativ-teritoriale

•DREPT DE CREANȚĂ dobândit prin: contract de cesiune, comodat, locațiune, contract

încheiat în condițiile legislației specifice sau hotărâre judecătorească definitivă care să țină loc
de contract între părți

Emiterea autorizației de construire în baza unui contract de comodat/locațiune se

poate face numai pentru CONSTRUCȚII CU CARACTER PROVIZORIU ȘI ACORDUL EXPRES AL
PROPRIETARULUI DE DREPT.
35. Ce este servitutea ? Exemple de servituti care au influenta in strategia de dezvoltare a unei
localitati.

Servitutea este drept real, accesoriu, perpetuu si indivizibil, instituit printr-un act
unilateral sau bilateral de vointa, care confera proprietarului unui imobil (denumit fond
dominant) unele prerogative asupra imobilului (denumit fond aservit) apartinand altui
proprietar, obligat sa suporte sarcinile impuse in favoarea fondului dominant, altele decat
cele ce reprezinta limitari normale ale dreptului de proprietate, determinate de ocrotirea unor
interese sociale si asigurarea unei bune vecinatati
•sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand alt stapan
•servituti propriu-zise (dezmembraminte ale dreptului de proprietate) sunt numai cele
stabilite prin fapta omului
SERVITUTI CARE AU INFLUENTAT IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A UNEI LOCALITATI.

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI -RESTRICTIA/INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, ÎNTR-O

ANUMITA SUPRAFATA, A UNOR ANUMITE CONSTRUCTII
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI AD-HOC?
SERVITUTEA ZONIFICARILOR URBANISTICE- DOCUMENTATIILE DE AMENAJAREA
TERITORIULUI SI DE URBANISM SI REGULAMENTELE DE URBANISM AFERENTE ACESTORA
CUPRIND REGLEMENTAREA ZONIFICARILOR URBANISTICE ALE TERITORIULUI, PRIN STABILIREA
DIFERENTIATA A UNOR ZONE CARACTERISTICE, CU PRECIZAREA ACTIVITATILOR UMANE CARE
SE POT DESFASURA SI A CELOR CARE NU SE POT DESFASURA, ÎN CONFORMITATE CU CAEN, A
DESTINATIILOR PERMISE SI INTERZISE
SERVITUTEA TERITORIULUI EXTRAVILAN SI INTRAVILAN
STABILIREA LIMITEI ACESTOR TERITORII SE REALIZEAZA PRIN PLANUL URBANISTIC GENERAL
AL UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE RESPECTIVE
 SERVITUTEA DENSITATATII DE CONSTRUIRE-
DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI REGULAMENTELE LOCALE AFERENTE STABILESC
DENSITATEA MAXIMA A CONSTRUIRII SI MODURILE PERMISE DE OBTINERE A ACESTEI
DENSITATI ÎN ÎNTREG TERITORIUL REGLEMENTAT, ÎN FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE
CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE.
SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI-
STABILIREA DIMENSIUNILOR MINIME PE CARE LE POATE AVEA O PARCELA PENTRU CA SA
POATA SUPORTA CONSTRUCTII, ADICA SA FIE CONSTRUIBILA, SE FACE ÎN MOD DIFERIT ÎN
TERITORIUL REGLEMENTAT, ÎN FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE
TERITORIULUI RESPECTIV SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE;
SERVITUTI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI IN SPIRITUL DEZVOLTARII DURABILE-
-PROTECTIA SI MENTINEREA SUPRAFETELOR DESTINATE FOLOSINTELOR AGRICOLE, A
TERENURILOR ÎMPADURITE, A TERENURILOR CU VEGETATIE SPONTANA, A PAJISTILOR, A
ZONELOR MONTANE, A STÂNCARIILOR SI A ZONELOR UMEDE.
–STABILIREA SUPRAFETEI TOTALE DE SPATII PLANTATE PUBLICE SI SEMI-PUBLICE DIN
TERITORIUL INTRAVILAN AL FIECAREI LOCALITATI IN RAPORT CU ANUMITE CARACTERISTI ALE
TERITORIULUI
SERVITUTI PENTRU APARAREA DE CALAMITATI NATURALE SI DE ACCIDENTE TEHNOLOGICE
STABILIREA ZONELOR EXPUSE LA RISCURI NATURALE PREVIZIBILE
SERVITUTI PENTRU PROTECTIA LOCUIRII, A BUNEI VECINATATI SI A MEDIULUI SOCIA
INTERZICEREA LOCUIRII SI A REALIZARII DE CONSTRUCTII ÎN ZONE FARA LUCRARI EDILITARE,
DESFIINTAREA CONSTRUCTIILOR NOCIVE, ABANDONATE SAU CONSTRUITE ÎN MOD ILEGAL.

SERVITUTI PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR COMUNITARE.

ASIGURAREA INFRASTRUCTURILOR DE ALIMENTARE CU APA, CANALIZARE A APELOR
UZATE MENAJERE, ENERGIE ELECTRICA, ÎNCALZIRE, TELEFONIE, CATV SI COLECTAREA
DESEURILOR MENAJERE SUNT OBLIGATIA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE. SERVITUTILE PE
CARE LE IMPUN DIFERITELE TIPURI DE ALIMENTARI SUNT IMPUSE PARCELELOR DESERVITE.

SERVITUTI PENTRU ASIGURAREA CIRCULATIEI PUBLICE SI APARAREA DOMENIULUI PUBLIC

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA ARE DREPTUL SA ORGANIZEZE SI SA SISTEMATIZEZE
CIRCULATIA PUBLICA TERESTRA, SUBTERANA SI, DUPA CAZ SA CREEZE FACILITATI PENTRU
DESFASURAREA CIRCULATIEI AERIENE SI NAUTICE

36. Conținutul certificatului de urbanism

CERTIFACTUL DE URBANISM = act de informare asupra regimului juridic, tehnic si economic al
unui impobil in raport cu prevedarile PUG si RLU
 Solicitarea de emitere a Certificatului de urbanism se face pe baza urmatoarelor
documente: -CERERE-TIP CARE CUPRINDE ELEMENTE PRIVIND- Identidicarea
solicitantului, identificarea imobilului, scopul solicitarii, planuri cadastrale/
topografice, cu evidentierea imobilui, document de plata a taxei de eliberare a
certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism trebuie emis pentru

–EXECUTAREA oricăror LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII sau pentru INTERVENȚII asupra acestora

–ADJUDECAREA PRIN LICITAŢIE A LUCRĂRILOR DE PROIECTARE ŞI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

PUBLICE

–ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIILOR CADASTRALE de COMASARE, respectiv DEZMEMBRARE a

terenurilor în CEL PUŢIN 3 PARCELE, atunci când operaţiunile respective au ca obiect împărţeli
ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii şi de
infrastructură, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil

–În cazul VÂNZĂRII SAU CUMPĂRĂRII DE IMOBILE – de informare