Luduș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Luduș (în trecut Ludoșul de Mureș; în maghiară Marosludas, în trad.
„Gâștele de pe Mureș”) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, Luduș
România, format din localitățile componente Avrămești, Cioarga,
Marosludas
Ciurgău, Fundătura, Gheja, Luduș (reședința) și Roșiori.
— Oraș —

Cuprins
Localizare
Stemă
Istoric
Locuri în Luduș
Monumente și clădiri
Biserica Reformată

Cultură
Demografie
Politică și administrație
Personalități
Vezi și
Luduș
Note
Legături externe

Localizare
Ludușul este situat în partea centrală a Podișului Transilvaniei (la
Stemă
44 km de municipiul Târgu Mureș). Din punct de vedere geografic
orașul Luduș este situat la intersecția dintre paralele 24o 07’
longitudine estică și 46o 29’ latitudine nordică, la 279 m altitudine.
Ludușul ocupă peste 67 km² și circa 1% din suprafața județului Mureș.
Din punct de vedere administrativ, orașul Luduș are în componența sa Luduș
localitățiile Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja și Roșiori,
cele mai însemnate fiind Gheja cu peste 1.500 locuitori și Roșiori cu
900 locuitori.

Orașul Luduș se găsește pe ambele maluri ale râului Mureș, pe drumul

național DN15, între Turda și Târgu Mureș.
Luduș (România)
Stemă Localizarea orașului pe harta României
Stema orasului Luduș se compune dintr-un scut triunghiular cu
marginile rotunjite, în care broșează un căprior de argint. În partea
superioară, în câmp roșu, se află două spice de grâu, de aur. În
mijlocul scutului, în câmp albastru, se află o coloană ionică, de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri
crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate:
Luduș
Spicele de grâu reprezintă bogăția pământului și ocupația
locuitorilor.
Coloana ionică sugerează semnele civilizatiei antice
existente pe aceste locuri.
Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că
localitatea are rangul de oraș.[5]

Istoric
Luduș (Județul Mureș)
Ludușul este pomenit prima dată conform documentelor istorice în
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
1333[6]. De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Ludas
1333, Ludas 1377, Lwdas 1439, Ludas 1461, Ludas 1733, Ludos Coordonate: 46°28′40″N 24°05′46″E
1750, Maros-Ludas 1760-1762, Maros Ludos, Ludos 1854[7] Ludaș-
Mureș și Ludoșul de Mureș 1920 și în 1928 Luduș - formă care nu s-a Țară România
mai schimbat până astăzi.[8] Județ Mureș
În perioada interbelică a fost reședințaplășii Luduș din județul Turda.
SIRUTA 114710
Ludușul a fost declarat oraș în anul1960.
Atestare
1377
În Luduș își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a documentară
Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș.
Reședință Luduș[*]
În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a Statuii
Componență
Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.

Guvernare
Locuri în Luduș - Primar Ioan Cristian
Moldovan[*][3][4] (PSD,
2012)
Monumente și clădiri

Populație (2011)[1][2]
Biserica Reformată
- Total ▼ 15.328 locuitori
Biserica Reformată este cea mai caracteristică clădire din oraș. Turnul
- Densitate 278 loc./km²
bisericii se poate identifica chiar de la intrarea în oraș. Biserica
- Recensământul
construită în stil neoclasic în 1889 dovedește faptul că Ludușul a 17.497 locuitori
anterior, 2002
început să devine un oraș chiar în Imperiul Austro-Ungar. Renovarea
totală a clădirii a început în 2007 și s-a terminat în 2009 cu ajutorul
Episcopiei Reformate din Transilvania și a Republicii Ungare. În 2009
Fus orar UTC+2
parohia a sărbătorit aniversarea a 120 de ani de la inaugurarea Cod poștal 545200
bisericii. Biserica reformată cu instituțiile sale este un centru cultural a
comunității maghiare din oraș. În fiecare an sunt organizate expoziții Prezență online
[9]
de artă, festivaluri culturale și concerte de muzică clasică. site web oficial
GeoNames
Cultură
Corul Mixt al Parohiei Reformate
Asociația Culturală "Petőczi Kata Szidónia"
Ansamblurile de dans popular "Transilvania" și "Ardealul"
Asociația Culturală "Hajdina"

Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Luduș
se ridică la 15.328 de locuitori, în scădere față de recensământul
anterior din 2002, când se înregistraseră 17.497 de locuitori.[1]
Majoritatea locuitorilor sunt români (65,94%). Principalele minorități
sunt cele de maghiari (23,21%) și romi (6,29%). Pentru 4,44% din
populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere
confesional majoritatea locuitorilor suntortodocși (64,69%), dar există Localizare în cadrul județului
și minorități de reformați (16,97%), romano-catolici (5,34%), greco-
catolici (3,31%), penticostali (2,02%), adventiști de ziua a șaptea
(1,15%) și martori ai lui Iehova (1,13%). Pentru 4,66% din populație
nu este cunoscută apartenența confesională.[10]

Luduș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-

73

Modifică date / text

Componența etnică a orașului

Luduș

Români (65,94%)
Maghiari (23,2%)
Romi (6,28%)
Necunoscută (4,44%)
Altă etnie (0,11%)
 Componența confesională a
orașului Luduș

Ortodocși (64,68%)
Romano-catolici (5,34%)
Reformați (16,96%)
Penticostali (2,02%)
Greco-catolici (3,31%)
Adventiști de ziua a șaptea
(1,14%)
Martori ai lui Iehova (1,12%)
Necunoscută (4,66%)
Altă religie (0,72%)

Luduș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație
Orașul Luduș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Cristian Moldovan[*], de la
Partidul Social Democrat, a fost ales în 2012. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe
partide politice:[11]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 9
Uniunea Democrată Maghiară din România 3
Partidul Național Liberal 3
Candidat independent 1
Partidul Mișcarea Populară 1

Personalități
Longin Alexandru Macarie(1870-1939), învățător-director,
memorandist
Ștefan Pop (1876-1937), profesor, autor de manuale școlare
Árpád Buday (1879-1937), profesor arheolog
Andor Cseh (1895-1979), preot catolic, lingvist esperanto
Valer Russu (1900-1979), medic
Kakassy Endre (1903-1963), publicist, critic literar, traducător
Laurean Paul (1913-2004), învățător-director
Ion Ioan Vlăduțiu (1920-1991), etnograf
Constantin Pleșca (1921-1989), profesor
Tănasie Fanea (n. 1922),
Augustin Micu (1927-2015), profesor geografie
Kiss Ibolya (1928-2016), profesoară, pictoriță
Aurel Baghiu (1929 - 2010), conducător anti-comunist[12]
Dr. Sepsi Lajos (1931-1992), medic specialist chirurg
Hangel Gyula (1932-1989), profesor biolog
Eugen Todoran (n. 1933), regizor și actor
Pompeiu Hărășteanu (1935-2016), bas de renume internațional
Coloană sculptată în lemn în grădina
Rodica Olteanu (n. 1945), scenograf
bisericii reformate-calvine
Ioan Astăluș (n. 1957), scriitor, sculptor, caricaturist
Marcela Viana Frățilă (n. 1957), profesoară de pian și canto în San
Francisco, SUA
Iulian Boldea (n. 1963), poet, eseist și critic literar
Ella Kovács (n. 1964), atletă
Daniel Morar (n. 1966), judecător la Curtea Constituțională a
României
Leonte Nicolae Man (1967-1989), erou martir al Revoluției Române
din Decembrie 1989
Pericle Cristian Perșinaru(n. 1967), profesor de vioară la Colegiul
Sfânta Treime din Londra, Marea Britanie
Dr. Ballai István (n. 1968), fizician, matematician
Tibor Egyed (n. 1969), grafician

Vezi și
Masacrul de la Luduș
Lista monumentelor istorice din județul Mureș
Statuia Lupoaicei din Luduș

Note
1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”
(http://www.kia.hu/
 konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)
.
Accesat în 6 august 2013.
2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011:„Tab8. Populația stabilă după etnie – județe,municipii, orașe,
comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de
Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012(http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINA
LE/PDF/Primari/P_lista.pdf)(PDF), Biroul Electoral Central[*]
4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016(http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/SIAL2016_P_Lista_Moc
-2.xlsx), Biroul Electoral Central[*]
5. ^ http://www.dsclex.ro/legislatie/2007/septembrie2007/mo2007_616.htmHotărârea guvernului nr.1030 din 6
septembrie 2007 privind aprobarea stemei orașului Luduș
6. ^ Orbán Balázs, A Székelyföld leírása, 1868, pag. 60
7. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 vol., Ed. Academiei RSR, București 1967-68,
volumul I, pag. 364.
8. ^ Copy-Paste | Ludușul vechi(http://oldludus.blogspot.ro/2012/11/copy-paste.html)
9. ^ Református.ro: 120 éves a református templom(http://portal.reformatus.ro/index.php?option=com_content&task=vi
ew&id=1714&Itemid=2)
10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011:„Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe,
comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls). Institutul Național de
Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
11. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate”(http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandat
e-2.xlsx) (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
12. ^ https://www.bzi.ro/a-murit-aurel-baghiu-liderul-primei-miscari-anti-comuniste-din-romania-160633

Legături externe
Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
Portalul Ludușenilor de Pretutindeni
Primaria orașului Luduș
Capsunarii au relansat un oras, 6 martie 2009, Claudiu Padurean,România liberă

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Luduș&oldid=12851167

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 mai 2019, ora 09:51.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.