Rezumatul lucrării

Promovarea valorilor culturii concurenţei şi aplicarea consecventă a

principiilor acesteia produc dezavantaje doar pentru firmele ineficiente, în timp ce
pentru economie în ansamblu şi pentru consumatori, efectele demonstrate în zeci de
ţări sunt acelea de promovare a progresului tehnic, de alocare eficientă a resurselor, de
dezvoltare a sectorului privat şi bunăstare socială.
O poziţie competitivă superioară şi obţinerea unor profituri suplimentare sunt
întotdeauna vizate de către toate firmele de pe piaţă, iar cei care se află în prezent în
acestă situaţie fac obiectul „atacurilor” din partea celorlalte firme.
Într-o abordare simplistă, se poate afirma că a poziţie bună pe piaţă poate fi
atinsă prin diferenţiere, adică prin oferirea unor satisfacţii superioare clienţilor sau prin
reducerea costurilor la cel mai scăzut nivel posibil. Conform acestei abordări, cele
două strategii (cea a calităţii superioare şi cea a costului scăzut) presupun metode
diferite de realizare, iar firmele trebuie să aleagă numai una dintre ele, pentru că, de
cele mai multe ori, sunt incompatibile, neputând fi aplicate concomitent. Pentru a
asigura creşterea eficienţei prin oferirea unor produse de o calitate superioară, firmele
trebuie să practice preţuri superioare, costuri efectuate cu îmbunătăţirea produsului.
În lucrarea de faţă intitulata “ Politici concurențiale în mediul economic din
România” am tratat subiecte precum:
În primul capitol “Coordonatele concurenţei în U.E şi în România”, acesta
incluzând formele concurenţei economice, coordonatele concurenţei în U.E şi
coordonatele concurenţei în România. Iar în al doilea capitol, ”Dimensiunile protecţiei
concurenţei economice în România şi stadiul adaptării ei la criteriile U.E sunt conţinute
principalele prevederi ale Legii concurenţei din România, precum şi exigenţe ale U.E
în domeniul protecţiei concurenţei şi nu în ultimul rând stadiul acţiunilor întreprinse de
România în perioada de preaderare pentru adecvarea protecţiei concurenţei la
exigenţele U.E.
Studiul de caz, care este ultimul capitol al lucrării, are ca scop obținerea
de informații privind rolul instituţiei cu atribuţii de informare, prevenire şi sancţionare
a comportamentului anticoncurenţial şi gradul de percepţie a firmelor în momentul
finalizării pregătirilor de integrare în UE. Consider că, la acest capitol, fundamental
este rolul firmelor de consultanţă. În primul rând pentru că autoritatea în domeniul
concurenţei are limitele şi constrângerile proprii determinate de lipsa resurselor
materiale şi umane, iar pe de altă parte rolul său este predominant sancţionator şi mai
puţin preventiv. Altfel, forţa sa de constrângere poate fi diminuată, dacă există riscul
transformării sale dintr-un factor de control într-un sfătuitor. Rolul său trebuie să
rămână acela de depistare şi sancţionare a practicilor cu efecte anticoncurenţiale pe
piaţă.
De aceea, pentru a face faţă provocărilor concurenţiale de pe piaţa unică,
firmele trebuie să apeleze la serviciile firmelor de consultanţă pe probleme
de concurenţă, care să aibă grijă ca toate deciziile de afaceri să fie perfect legale şi
compatibile cu prevederile legii concurenţei. Activitatea de consultanţă pe probleme de
concurenţă este abia la început, dar ea probabil va cunoaşte o adevărată amploare abia
în următorii doi ani după momentul aderării, când mediul de afaceri va conştientiza
necesitatea unui astfel de serviciu, în lipsa unui departament specializat pe probleme de
concurenţă.
Lucrarea tratează concurenţa din toate punctele de vedere, precum şi
reglementarea protecţiei acesteia în România.
Într-un mediu atât de ostil cum este mediul economic din ţara noastră există
totuşi firme care reuşesc să-şi creeze şi să-şi susţină avantajele concurenţiale în faţa
concurenţilor prin aplicarea unor strategii adecvate. Strategia firmei reprezintă
rezultatul opţiunilor strategice a a mangementului de vârf al acesteia cu privire la căile
pe care le va urma şi mijloacele alternative pe care le va folosi pentru atingerea
obiectivelor.
Pe parcursul acestei lucrări, am încercat să înţeleg rolul aparte şi esenţial al
concurenţei în menţinerea unei economii sănătoase de piaţă, cu efecte directe asupra
psihologiei agenţilor economici, alimentând optimismul acestora, stimulându-le
creativitatea, făcându-i ca ei să se preocupe în permanenţă de eficienţa şi calitatea
produselor şi a serviciilor, de creşterea profitului şi, bineînţeles, de satisfacerea
nevoilor şi cerinţelor consumatorilor.