Sunteți pe pagina 1din 5

Influenţa americană asupra Europei

Termenul de „americanizare” a fost mult dezbătut, mai ales compararea culturilor


vestice cu cele americane. Cu toţii ştim că există o multitudine de aspecte care
diferenţiază ţările Europei de occident. Câteva dintre momentele semnificative care au
marcat interacţiunile culturare dintre Europa şi America ar fi Primul Război Mondial,
unde s-a încercat promovarea valorilor americane în rândul europenilor. În acest sens
s-au promovat diferite materiale cu mesaje de propagandă, crearea unor săli de studiu
unde toţi europenii aveau acces la materiale americane în limba engleză, al Doilea
Război Mondial şi perioada Războiului Rece fiind alte două momente semnificative.
O altă metodă a implementării valorilor capitaliste în Europa a fost planul Marshall
unde se foloseau resurse culturale, economice şi politice pentru a stârni interesul faţă
de lupta împotriva Uniunii Sovietice. După toată această perioadă de război, s-au
stabilit relaţiile dintre Europa şi Statele Unite ale Americii, s-au clădit relaţii de
interdependenţă între naţiuni şi chiar s-au eliminat anumite bariere.

Fundaţii americane ca şi Rockefeller, Guggenheim, Carnegie Endowment for


International Peace, American Council of Learned Societies au avut ca scop principal
schimbul de relaţii intercultural între Europa şi America. S-au publicat studii despre
americanizare şi impactul culturii americane asupra Europei, totuşi, americanizarea
rămânând un subiect ambiguu deoarece nu se ştie exact diferenţa dintre acest termen
şi globarizare1. Chiar dacă aceşti doi termini sunt similari, numeroase studii adoptă o
abordare diferită. Informaţiile găsite de noi arată că americanizarea nu reprezintă decât
una din dimensiunile globalizării, unde cultura americană este dependentă de
globarizare.

Aşadar, pentru a descoperi şi înţelege cultura americană este nevoie de o cercetare


aprofundată şi mai ales consumarea produselor culturale. Cu toate acestea, unele studii

1
Pells, Richard. Not Like Us: How Europeans Have Loved, Hated, and Transformed American Culture
Since World War II. New York: Basic Books, 1997. 129
exprimate în literatura de specialitate vorbesc şi despre anti-Americanism. Câteva
exemple sau mai bine zis acţiuni făcute de europeni pentru a arăta indignarea lor faţă
de americani ar fi protestele stradale, atacul terrorist de la 11 septembrie 2001 etc.

Influenţa limbii engleze este un fenomen internaţional, împrumuturile de termini


anglo-americani manifestându-se în majoritatea limbilor europene, după cel de-al
Doilea Război Mondial. În ultimele decenii, limbile europene au fost invadate de
împrumuturi din engleza americană, fenomen care şi în momentul de faţă este în
creştere. Vom enumera în cele ce urmează câţiva dintre cei mai utilizaţi termini în
funcţie de domenii:

 În domeniul sportului: fotbal (fotbalist), baschet (baschetbalist), rugby


(rugbist), schi, meci, volei, karate, cros, skateboard
 În domeniul economic, tehnic: lap-top, site, walkman, pager, sponsor, hard,
soft
 În domeniul comunicaţiilor şi presei: computer, web, clip (video-clip), e-mail
 În domeniul învăţământului: curriculum, master şi masterat
 În domeniul gastronomiei: fast-food, ketchup, hamburger, hot-dog, chips2

Alte cuvinte preluate de la americani sunt cele care dublează un cuvânt preexistent, cu
scopul de a dezvolta nuanţe stilstice: party pentru petrecere, happy-end pentru sfârşit
fericit, weekend pentru sfârşit de săptămână, penalty pentru lovitură de la 11 metri,
live pentru în direct3 şi multe altele.

Influenţa culturii americane asupra noastră, a europenilor, a venit o dată cu încheierea


celui de-al Doilea Război Mondial, când tinerii s-au lăsat profund influenţaţi de
muzica, filmele şi jocurile din occident. De la idolatrizarea lui Di Caprio, Brad Pitt sau
Anthony Hopkins pentru rolurile lor în cele mai bune filme din toate timpurile, până la
învăţarea pe de rost a pieselor celor mai celebri cântăreţi: Michael Jackson, Madonna,
Frank Sinatra sau Louis Armstrong.

2
Theodor Hristea, Ortografia şi ortoepia neologismelor româneşti (cu specială referire la
împrumuturile recente), în LL, 1995, vol.2
3
Gligor Gruiţă, Tendinţe în evoluţia limbii române, curs de masterat ţinut la Facultatea de Litere, U.B.B., Cluj-
Napoca, anul univ. 2002-2003
Sărbătorile preluate de la americani ne-au făcut să uităm adevarata valoare a
sărbătorilor proprii, cel mai bun exemplu ar fi România, unde Valentine’s Day a
acaparat atenţia românilor, sărbătoarea Dragobetelor fiind uitată sau cel puţin
neglijată. Totodată, Halloween-ul este o sărbătoare tradiţională a Americii, care
ulterior a fost preluată de mai multe popoare din lumea occidentală, inclusiv de tările
europene, care pun mult accent pe această sărbătoare, de la decorarea casei,
achiziţionarea costumelor până la “colindatul” din uşă în uşă pentru dulciuri. Această
sărbătoare este clasificată pe poziţia a doua în topul sărbătorilor, după cea a
Crăciunului, ca volum al vânzărilor globale.4

Autoturismele fabricate de celebrele mărci Ford şi Chevrolet s-au răspândit în Europa


pentru faptul că preţul lor este accesibil iar durata de viaţă îndelungată. Ford Motor
Company este situată pe locul trei în lume la producţia de autoturisme, fiind în top 10
cele mai mari companii din lume în funcţie de venituri. Chevrolet a scos în Europa nu
mai puţin de 10 modele, toate evaluate la cinci stele.

Mc Donald’s Corporation este cel mai mare lanţ de restaurante tip fast-food din lume
fiind cel mai mare retailer global din domeniul serviciilor alimentare. Mc Donald’s a
devenit un sinonim al globalizarii, câteodată folosindu-se şi termenul de Mc
Donalizarea societăţii. La nivel european, fast foodurile acestui brand deţin 73% din
totalul lanţului de restaurante având un număr de 7,920. În Europa primul restaurant a
fost deschis în anul 1971, în Olanda.

Alt restaurant american de tip fast food care a cucerit Europa este KFC (Kentucky
Fried Chicken) care deţine peste 15,000 de restaurante în 109 ţări, dintre care 5,600 în
Europa5.

Coca-Cola este cea mai consumată băutură răcoritoare din lume, fiind vândută în
magazine, restaurante şi aparate în peste 200 de ţări ale lumii. Coca-Cola Company a
introdus pe piaţă şi alte băuturi de tip Cola sub numele brandului Coke: Diet Coke,

4
http://www.interferente.ro/Halloween-in-jurul-lumii.html
5
Thomas Rudolph,Bodo, Diversity in European Marketing: Text and Cases, p. 44
Diet Coke Caffeine-Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke. Anul 2009
marchează 90 de ani de când a îmbuteliat prima sticlă în Europa.

Apple este o companie care are ca scop principal activitatea în tehnologie,având o


reputaţie înaltă de inovaţie la nivel global. In prezent, compania americană are 18.300
de angajaţi în 19 ţări din Europa, în ultimele 12 luni adăugând 2.000 de noi locuri de
muncă,mai mult decât atat Apple asigură 672.000 de locuri de muncă în Europa.
Acest brand s-a răspândit foarte repede în toată lumea devenind unul dintre cele mai
căutate pe piaţă.

Un alt domeniu care a influenţat este cinematografia. Hollywood este un cartier al


orasului Los Angeles,din America şi principalul centru de cinematografie si
televiziune americană.Aici s-au filmat filme sau seriale care au devenit renumite în
Europa şi îndrăgite de un public larg.Studiourile populare de la Hollywood: Charlie
Chaplin,Kling Studio unde s-a filmat serialul Spiderman sau showul Muppets,au
devenit celebre în toata lumea prin filmele de elită care au fost regizate . Astăzi,
studiourile de film americane produc colectiv mai multe sute de filme în fiecare an,
ceea ce face ca Statele Unite ale Americii să fie al treilea producător de filme cel mai
prolific din lume. Filmele care au avut un succes inedit în Europa au fost: Avatar care
a avut cele mai mari încasări de $2,787,965,087 , Titanic care se situează pe locul 2
cu încasări de $2,186,772,302 şi pe locul 3 Harry Potter cu $1,341,511,219.

Cinematografia americană a creat multe figuri iconice cum ar fi: Marilyn


Monroe,John Wayne sau producătorul Walt Disney care a devenit liderul filmului de
animaţie şi un icon pentru copii.

Conceptul de marketing, închirierea maşinilor sau asigurările de viaţă sunt şi acestea


concepte preluate de la americani, care au influenţat Europa să evolueze într-un mod
pozitiv.

Americanizarea Europei se datorează diferitelor culturi existente care se intersectează


şi se autoinfluenţează, iar în mod evident exista culturi mai puternice care pot
influenţa pregnant alte culturi. Putem spune că la ora actual Europa traversează o
astfel de etapă a ‘americanizării’ culturilor .
În primul rând ,observăm că o dată cu “occidentalizarea’provenită de la americani,
Europa şi mai precis tările din Estul Europei, se află într-o perioadă de tranziţie
economică şi culturală,suferind schimbări dramatice de mentalitate şi valori.

După cum am precizat şi mai sus, ’fast- food’- urile sunt în mare creştere şi
influentează Europa prin viaţa alimentară dar şi cea socială şi economică a indivului.

Există o influentă a culturii americane şi asupra culturii europene chiar şi la nivelul


structurilor politice şi la modul în care mecanismele politice lucrează,pornind de la
modelul de democraţie şi libertăţii.

Un alt aspect important este ca majoritatea afacerilor şi inteprinderilor privatizate din


Europa aparţin investitorilor americani deci mare parte din capitalul economic şi uman
în ceea ce priveşte pregătirea şi specializarea în domeniul afacerilor. Valorile care au
fost implementate de americani în Europa în diferite domenii, au influenţat prin modul
de gândire şi modul de abordare a mecanismelor de uitilizare a puterii politice.

Interacţiunea culturii europene cu cea americană a produs nişte schimbări bruşte,


vizibile şi de mare împortanţă pentru dezoltarea viitoare a societaţii europene.