Sunteți pe pagina 1din 2

Coresi

Coresi, cunoscut si ca Diaconul Coresi, a fost un diacon, traductor i meter tipograf romn originar din Trgovite. Este autorul primelor cri n limba romn. A editat n total circa 35 de titluri de carte, tiprite n sute de exemplare i rspndite n toate inuturile romneti, facilitnd unitatea lingvistic a poporului romn dar i apariia limbii romne literare. Coresi este originar din Trgovite, unde i-a nceput activitatea tipografic. n 1559-1560 se stabilete definitiv la Braov, unde i s-a oferit posibilitatea de a tipri nu doar n limba slavon, ci i n limba romn, fapt imposibil la vremea respectiv n Muntenia, din cauza opoziiei Mitropoliei Ungrovlahiei. Tipriturile lui, aprute n mare parte la Braov ntre 1556 i 1583 sub influena curentelor de reform religioas luteran i calvin rspndite atunci n Transilvania, sunt adevrate monumente de limb veche romneasc, importante i prin predosloviile scrise de el, n care se ridic pentru prima oar, cu hotrre i claritate, problema introducerii limbii romneti n cultul religios. Tipriturile lui Coresi utilizau graiul din ara Romneasc i sud-estul Transilvaniei i au avut o mare importan pentru evoluia i unificarea limbii romne. Ele au stat la baza formrii limbii romne literare. Figura Diaconului Coresi, incepatorul cartii roamnesti tiparite, desi a fost in timpul din urma Obiectul a numeroase studii, articole si polemici, ne este inca putin cunoscuta. Numele lui, care suna azi asa de exotic in onomastica romaneasca, a fost pus de mult de Alexandru Odobescu chiar- in legatura cu familia Coressios din Chios, care a dat medici ca Ioan Coressios din Chios din a doua jumatete a secolului al XVII- lea, scriitori de seama ca Gheorghe Coressios, negustori ca Anton, Gheorghe si Ioan Coressi. Ce legaturi au fost daca exista vreuna- intre Coresi al nostrum si omonimii sai, greci, originari din Chios, nu putem sti, fiindca documentele timpului nu ne ingaduie sa facem nici o conjectura. Alte documente posterioare vorbesc de Coresi logofatul in Miroslavesti, fiul lui Coresi logofatul, care apare pentru intaiasi data pe la 1560, intru-un act de la manastirea Tismana. Il gasim mai tarziu, in 1568, scriind acte la Bucuresti. Coresi tiparise, dupa cum s-a vazut, numai Noul Testament, cele patru Evanghelii, Faptele Apostorilor. Textele Sfintelor Scripturi traduse in Maramures si tiparite de Coresi in a doua jumatate a veacului al

XVI-lea s-au raspandit peste tot pamantul romanesc, ducand pretutindeni cuvantul lui Dumnezeu in limba poporului. Diaconul Coresi este un personaj putin cunoscut, de viata caruia ne-am putut apropia mai serios doar prin cercetarile lui Nicolae Cartojan, care a adunat si studiat minutios documentele epocii, restituinde-ne imaginea carturarului. Coresi a fost un mestesugar decicat muncii sale tipografice. Chemat din Targoviste in cetatea Brasovului de catre primarul orasului, Diaconul se apuca de tiparirea Catehismului, urmat de Tetraevanghelier. Putini dintre noi stim cum se tiparea o carte in vremea Diaconului Coresi. Astazi avem imprimante pe birou si din aceasta usurinta a obisnuintei nu ne putem imagina de ce era nevoie de multi ani pentru a tipari o singura carte, acum 500 de ani. Ceea ce nu cunoastem astazi, este ca fiecare pagina a unei carti era sculptata manual, intr-o placa de lemn. Fiecare pagina era o sculptura ! Iar pentru o carte care avea intre 300 si 500 de pagini era nevoie de 300-500 de sculpturi de o calitate fina si cu litere clare si frumoase, realizate in oglinda, pentru a fi tiparite in mod corect. Cartile lui Coresi au avut o larga raspandire teritoriala, caci au pornit spre intreaga Europa si spre marginile rasaritene si mediteraneene ale spatiului balcanic. Trecerea treptata a lui Coresi catre ortodoxie este un mare serviciu adus culturii romane si formarii limbii romane, pe care abia deceniile urmatoare il vor realiza. Traditia traducerilor religioase coresiene au format limba romana pentru a putea mai tarziu sa devina limba literara de cronica prin scrierile lui Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce. Diaconul Coresi a facut un serviciu mare limbii romane, iar munca uriasa pe care a depus-o in acest sens poate fi inteleasa just doar prin ochii nostri, care, avand o perspectiva mai larga datorata timpului trecut, putem restitui carturarului rolul pe care l-a avut pentru cultura romaneasca, asa cum Luther este apreciat just de cultura occidental. Tiparul coresian poate fi vizitat astazi alaturi de o parte din cartile publicate de acesta la Muzeul Prima Scoala romaneasca, din Scheii Brasovului.