Coresi s-a născut in 1500 in Cucuteni, Dâmbovița

A fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște.

Și-a început activitatea tipografică la Târgoviște. În 1559-1560 s-a stabilit definitiv la Brașov,
unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă, ci și în limba română, fapt
imposibil la vremea respectivă în Țara Românească, din cauza opoziției Mitropoliei
Ungrovlahiei. Tipăriturile lui, apărute în mare parte la Brașov între 1556 și 1583 sub influența
curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania, sunt
adevărate „monumente” de limbă veche românească, importante și prin predosloviile scrise
de el, în care se ridică pentru prima oară, cu hotărâre și claritate, problema introducerii limbii
românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-
estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române.
Ele au stat la baza formării limbii române literare.

Activitate

Coresi a învățat arta tiparului de la Dimitrie Liubavici incepandusi activitatea între anii 1556-
1557, pentru a imprima Octoihul mic la Brașov. După ce a tipărit această primă carte, a fost
chemat de domnitor la Târgoviște unde, în anii 1557-1558, în colaborare cu 10 ucenici, a
tipărit un Triod-Penticostar, bogat ilustrată cu xilogravuri. Johann Benkner, judele Brașovului,
împreună cu negustorul Lucas Hirscher, l-a convins să revină la Brașov, unde funcționa o
moară de hârtie care producea suficientă hârtie pentru tipar. Până la decesul lui Johanes
Benkner, survenit în 1565, Coresi a tipărit la comanda sa cărți în limbile slavonă și română.
În 1564, Coresi a realizat tipărituri în limba română la comanda nobilului maghiar Forró
Miklós. După anul 1569 a început sa tipărească lucrări la propria alegere, fiind considerat
tipograf editor.

Opere

Una dintre primele cărți tipărite de Coresi în limba română a fost Tetraevanghelul în 1561, o
traducere a celor patru evanghelii din Noul Testament. De asemenea, a tipărit și alte lucrări
importante precum Întrebare creștinească (Catehismul), Liturghierul, Psaltirea și Apostolul.
Aceste cărți au fost utilizate atât în biserică, cât și la școală.

"În 1913, Dr. Ioan Bălan publica un articol în care constata următoarele:

Celce va ceti cu băgare de seamă cărțile bisericești traduse de Coresi, se vă mira foarte
mult, când va vedeà, că alături de nenumăratele slavonisme, câteva ungurisme și o mulțime
de fraze și construcțiuni cu totul străine de firea limbii românești, se mai află și mai multe
cuvinte de origină latină, cari astăzi nu fac parte din tezaurul limbii, și cari se par foarte
ciudate alăturia de atâtea străinisme.[7]

În continuare îl cita pe Alexandru Odobescu: Văzând acest lucru, „ar puteà să-și pună
cineva întrebarea, dacă aceasta e chiar limba românească, astfel cum o vorbeau
pământenii, într’unul oarecare din ținuturile românești, cu vre-o doi secoli și jumătate înapoi?
Sau, dacă este numai o cercare nedibace a unui străin, puțin cunoscător al graiului obișnuit
printre Români, și luptându-se trup la trup, fără deprinderi pregătitoare, cu un text slavon
adese turbure și îndoios?

Notite:
● A editat primele cărți tipărite în limba română.
● A facilitat unitatea lingvistică a poporului român, dar și apariția limbii române
literare.
● În perioada 1559-1560 s-a mutat în Brașov din motivul posibilității de a tipări cărți în
limba română și slavonă.
● După anul 1569 a început să tipărească lucrări la alegere, fiind considerat tipograf
editor.