EVALUARE CLASA A XI-A

IV. Potrivește enunțurile:

1. Prima tipăritură în limba română a fost realizată de a. Diaconul Coresi.
2. În a doua jumătate a secolului XIX, la noi s-a trecut la b. limba slavonă.
3. Primul text în limba română a fost scris de c. mitropolitul Varlaam.
4. Textele rotacizante au fost manuscrise traduse în d. nevoia de a traduce cărți religioase.
5. În secolul XVI, s-a conștientizat e. limba română.
6. În cultura scrisă, la noi s-a folosit inițial f. alfabetul latin.
7. Primele versuri în limba română au fost scrise de g. Neacșu din Câmpulung.
V. Găsiți două expresii sau locuțiuni în componența cărora intră cuvântul de origine geto-dacă brânză.
VI. Construiți enunțuri în care următoarele elemente lexicale de origine geto-dacă să fie folosite cu sens
figurat: sâmbure, țeapă.
VII. Menționați cinci cuvinte de origine latină din limba română,
VIII. Redactați un eseu de minimum 150 de cuvinte, în care să demonstați latinitatea limbii și a
poporului român.

Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi)

(n. ?, Cucuteni, Moțăieni, Dâmbovița, România[1] – d. 1583,[4] Brașov, Principatul
Transilvaniei) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar
din Târgoviște.[5] Este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa
35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile
românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român, dar și apariția limbii române
literare.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris
în limba română. Ea a fost descoperită în 1894[1] de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale
ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete
aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui
Mohammed-Beg prin Țara Românească.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans
Benkner) a fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al
orașului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia
făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. Din acea
vreme mai există și alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a
sultanului Soliman I.
Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre
negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui
Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un
proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca
jude sau primar al Brașovului din 1511. Numele care apare în epilogul Tetraevanghelului
din 1561 al lui Coresi, este cel al fiului său Johann Benkner care este prezentat ca
sprijinitor al scrierilor în limba română : ...mai bine a grăi cinci cuvinte cu înțeles decât 10
mie de cuvinte neînțelese în limbâ striinâ....