Recap rom.

Originea si evolutia limbii romane:

- Limba romana deriva din limba Latina vulgara

- Latina face parte din familia limbilor indo-europene dupa clasificare geologica
- Limbi romanice/neolatine nationale: Romana, Franceza, Spaniola, Italiana, Portugheza
- Limbi romanice/neolatine zonale: Catalana, Sarda, Provensala, Retoromana, Dalmata
- Procesul de insusire de catre populatia autohtona a culturii si limbii latine se numeste
romanizare
- Dacia a fost provincie romana 165 ani (106 I.Hr – 271 I.Hr) / (sec II – sec III)
- Procesul de romanizare a inceput in anul 165 I.Hr
- Cele 2 razboaie dacice (Decebal vs Traian) 101-102 I.Hr si 105-106 I.Hr
- 271 I.Hr – retragerea aureliana; dar au ramas romani pe taramul bogat si au continuat procesul
de romanizare pana in secolul al VII-lea
- Dacia N Dunareana: Banat, Oltenia, Dobrogea, S Moldovei, valea Dunarii pana in Muntenia
- Dacia S Dunareana: Moesia Inferioara (Bulgaria de azi), Moesia Superioara, Panonia, Dardania
- Alex Rosetii a definit pentru prima data lb rom: „Limba romana este limba latina populara
vorbita in mod neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman, cuprinzand provinciile
romanizate din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre.”
- Limba romana are: strat, substrat si adstrat
- Strat: limba latina; ~2000 cuv, 60-66% din lb rom; 5 vocale (a,e,i,o,u) + mai tarziu in lb română
comuna ă + sub influenta limbilor slave î
- Strat latin: corp omenesc, locuinta, unelte, actiuni, familia, fiinte, plante, alimente, defecte si
calitati, diviziuni ale timpului, loc/mod, culori
- Fenomenul de rotacism: inlocuirea „L”/ „N” cu „R” salem>sare, solem>soare
- Subtrat: limba geto-daca; 150 cuv, varza mazare; prezenta vocalei ă
- Adstrat: alte limbi: in principal, limbile slave (bulgara, rusa), engleza, franceza, greaca, italiana,
germana, etc...

Teorii asupra formarea poporului roman si a limbii romane:

- Teoria originii N Dunareana: Dimitrie Cantemir: etnogeneza si formarea limbii romana NUMAI la
N de Dunare
- Teoriile „imigrationiste”/ originii S Dunarene: etno. si form. Lb. rom. la S de Dunare, urmata de
migrarea la N ei, mai ales in Transilvania (sec XII – XII) unde deja era regatul maghiar format
(anul 1000)
- Teoria originii N si S Dunarene: A. D. Xenopol, Alexandru Rosetti: etno. si form. Lb. rom si la N si
la S de Dunare. La romanizare au participat si geto-dacii din zonele limitrofe
- Teoria taramului mitic Nicolae Densusianu
De la romana comuna la limba romana actuala:

- Latina dunareana -> se va dezvolta un nou idiom -> limba autohtona cu prima etapa româna
comuna – V – VII = straromana / protoromana
- Doua trasaturi majore fonetice care definesc perioada de unitate lingvistica primordiala:
sistemul vocalic si sistemul consonantic
- Dacoromana -> limba româna – substrat geto-dacic, la N de Dunare
- Dialectele: acelasi strat, substrat si adstrat diferit: Dacoromana, Aromana, Istroromana,
Meglenoromana

Inceputurile scrisului romanesc (sec al XIII-lea – al XVI-lea):

- Secolele marcheaza destramarea romanei comune si aparitia scrisului in limba romana

- Inceputul atestat de o cronica ungara „Gesta Hungarorum” (sex XIII) – mentioneaza voievozii
romani Glad, Menumorut si Gelu – sec IX – cronica maghiara unanima
- „Diploma cavalerilor ioaniti” (1247) vorbeste despre cnezatele din Tara Romaneasca – Farcas,
Ioan, Seneslau si Litovoi
- Basarab I si Bogdan I intemeiaza T.R. Si Moldova in sec al XIV-lea, dar Transilvania intra in
Regatul Maghiar; cu toate acestea, ea este condusa de voievozi romani -> documente in romana
lipsesc/nu mai exista => apar decumente in limba slavona/ slavo-romane
- „Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie” 1520-1521 – opera pedagogica
monarhica pentru fiul sau; valori morale, religioase, economice, sociale, etc.
- Hrisovul cel mai vechi: T.R. – 1374 ; Moldova – 1388 ; Transilvania – 1462-1463
- Hagiografie = Ramură a teologiei care se ocupă cu viețile sfinților/ martirea unor sfinti
- Documentele latinesti – sec al XVI-lea, ~400 hrisoave in limba slavona cu elemente romanesti

Inceputurile scrisului romanesc (sec al XVI-lea – al XVII-lea):

- „Scrisul in limba romana a devenit biruitor in sec al XVI-lea”

- Epoca veche a limbii romane ca limba de cultura 1521-1780 ~2.5 secole
- Cel mai vechi text in limba romana „Scrisoarea boierului Neacsu din Campulung” catre judele
Brasovului Johannes (Hans) Benkner – informarea asupra invaziei iminente a turcilor
- Prima gramatica romaneasca tiparita la noi: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”
Samuil Micu si Gheorghe Sincai
- Aparitia scrisului in limba romana din 2 cauze: interne (nevoi socio-culturale) si externe (modele
si influente culturale straine)
- „secolul de aur” = secolul al XVII-lea (al 17-lea)
- Sec 16-17 limba romana incepe sa-si faca simtiti prezenta intre limbile de cultura din Europa
- Sec 17-18 literatura romana isi modernizeaza genurile literare
- Adoptare limbii romane => eliminarea slavonei
- Un rol esential – diaconul Coresi
- Sec 16 a doua jumatate: lb rom asigura mijlocul si forma exprimarii literaturii originale si celei
traduse
- La inceput: texte de mica intindere (scrisori private, documente de cancelarie, donatii,
testamenete)
- Textele traduse se rezuma la inceput la texte religioase
 ______________________________________________________________________________
Textele rotacizante: „Codicele voronetean” ; „Psaltirea scheiana” ; „Psaltirea
voroneteana” ; „Psaltirea Hurmuzachi” ; „Catehismul Martian” - Transilvania de N si
Bucovina – fenomenul de rotacism in opere
______________________________________________________________________________

- Inventarea tiparului (1445) de Johannes Gutenberg a avut o rapida raspandire in epoca

- Textele coresiene deschid suita tipariturilor religioase in limba romana (1558-1581), diaconul
Coresi si ucenicii lui au tiparit 11 carti de cult in limba romana si alte 9 in limba slavona –
Brasov si Targoviste

______________________________________________________________________________
Textele coresiene: „Catehismul romanesc” ; „Apostolul” ; „Psaltirea romaneasca” ;
„Liturghierul Romanesc” ; „Pravila” ; „Evanghelie cu invatatura”
______________________________________________________________________________

- Din sec XVII - XIX are loc inlocuirea limbii romana cu alfabetul chirilic
- Faza de maxima inflorire a culturii romanesti medievale: finalul sec 17 inceputul sec 18 (XVII –
XVIII) – textele originale + textele traduse + lucrarile istoriografice ale cronicarilor moldoveni +
cei munteni + primul scriitor roman modern, Dimitire Cantemir
- Cronicari Moldoveni (Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin)
- Cronicari Munteni (Mihail Moxa, Radu Popescu, Radu Greceanu etc)

Dimensiunea religioasa a existentei:

- Mitropolitii T.R. si Moldovei au incurajat traducerile din slavona si greaca, fiind cei dintai
scriitori cunoscatori si traducatori de literatura patriastica ce au contribuit la dezvoltarea culturii
si formarea limbii literare romanesti.
- Mitropolitul Transilvaniei Simion Stefan
1. „Noul Testament de la Bălgrad” (1648)
a. A pus in discutie problema unitatii de origine a tuturor romanilor si a realizarii unei
limbi literare unice
b. A enuntat pentru prima data ideea normarii limbii literare
c. A pus problema imbogatirii limbii cu neologisme
- Mitropolitul T.R. Antim Ivireanul
2. „Didahii” – contine predici tinute in unele duminici si sarbatori bisericesti
a. A devenit un tipograf eminent si impreuna cu Varlaam a pus bazele oratoriei
religioase
- Mitropolitul Moldovei Dosoftei
3. „Psaltirea pre versuri tocmita” (1673)
a. El este primul poet roman
b. Versificand psalmii, s-a lovit de insuficienta mijloacelor de expresie pe care i le
oferea atunci lb. rom.
 - Mitropolitul Moldovei Varlaam
4. „Cazania”
5. „Carte romaneasca de invatatura” (1643) – explica predici pe inteles popular
a. A slujit in timpul domniei lui Vasile Lupu
b. Este primul povestitor moldovean
c. Este unul dintre primii carturari romani care incearca sa compuna versuri – lipsite de
ritm sau armonie, dar foloseste imagini surprinzatoare
- Biblia de la Bucuresti (1688) Radu si Serban Greceanu – primul si al doilea testament tradus din
greaca in lb rom. Scris in timpul lui serban cantacuzino si tiparita in primul an al domniei lui
Constantin Brancoveanu
- Udriste Nasturel continua traducerea vechilor scrieri din slavona: „Invataturile lui Neagoe
Basarab” si „Viatra patriarhului Nifon”. Vasile Lupu si Matei Basarab traduc „Carte romaneasca
de invatatura” (Iasi 1646) si „Indreptarea Legii” (Targoviste, 1652)
-

Cronicarii Moldoveni: Grigore Ureche (1590-1647)

- Studiat la Lvov (Polonia), fiul lui Nestor Ureche si are functiile de logofat (mare boier), mare
spatar (comandant al armatei) si mare vornic (judecator) in timpul domnitorului Vasile Lupu
- “Letopisetul Tarii Moldovei” 1359 Dragos Voda – Aron-Voda 1594
- In centrul operei este Stefan cel Mare
- Face referire directa la denumirea de vlah, aduce argumente care sustin ideea ca lb rom. isi are
originea in limba latina populara
- Este intemeitorul portretisticii

Cronicarii Moldoveni: Miron Costin (1633-1691)

- Cel mai erudit dintre cei 3 cronicari moldoveni, a studiat la Bar (Polonia), formandu-si o vasta
cultura umaniste. Ramane orfan, cu titlul de nobil si participa la expeditii militare in T.R., Banat si
Transilvania, unde observa ca se vorbeste aceeasi limba. Astfel isi da seama de unitatea
poporului roman si de continuitatea lui pe acele meleaguri
- Continua opera “Letopisetul Tarii Moldovei” 1595 Aron-Voda – 1661 Dabija-Voda
- In centrul operei este Vasile Lupu
- Primul memorialist – a scris prima naratiune memorialistica din literatura romana deoarece
ocazional participa la evenimentele relatate.
- Român “adică Râmlean, de la Roma”
- “Viata lunii” – “fortuna labis” (soarta este schimbatoare) si “vanitas vanitatum” (desertaciunea
desertaciunilor) ; exprima viziunea unei eshatologii – sfarsitul universului, distrugerea lumii si
despre destinul omului dupa ce moare
Cronicarii Moldoveni: Ion Neculce (1672-1745)

- Continua cronica lui Miron Costin “Letopisetul Tarii Moldovei” 1661 Dabija-Voda – Constantin
Mavrocordat (1743)
- 70 de ani coincid cu viata lui, nu a folosit izvoare istorice, a narat din propriile amintiri. Stilul sau
este mult mai afectiv, uneori cronica primeste aspectul satiric al snoavei

Grigore Ureche (1590-1647) 1359 Dragos Voda – Aron-Voda 1594 Stefan cel Mare

Miron Costin (1633-1691) 1595 Aron-Voda – Dabija-Voda 1661 Vasile Lupu

Ion Neculce (1672-1745) 1661 Dabija-Voda – Constantin Mavrocordat 1743 Dimitrie Cantemir

Grigore Ureche: modelul slavonesc de naratiune

Miron Costin: fraza latineasca, mult mai riguroasa

Ion Neculce: limba romana nealterata dupa vreun model

Ideile care predomina in aceste scrieri cu caracter stiintific si literar: Romanitatea poporului, latinitatea
limbii noastre; continuitatea elementului roman în Dacia, unitateatuturor românilor. Toate acestea au
contribuit la formarea conștiinței naționale

Umanismul E.U.:

- O atitudine pozitiva fata de om in totalitate, eliberarea omului.

- Renasterea sec XV-XVI => interesul fata de om, reorientarea literaturii si a stiintelor spre acesta.
- Umanismul (XIV-XVI), in perioada Renasterii, se caracterizeaza prin dezvoltarea artististica si
stiintifica si prin elibararea omului de sub orice oprimare dogmatica.
- Obiectul de studiu: gramatica, retorica, filosofia, istoria
- Reprezentanti: Erasmus din Rotterdam, William Shakespeare, Lorenzo Valla

Umanismul Romanesc:

- A aparut mai tarziu (XVII-XVIII), prin contributia carturarilor cunoscatori ai literaturii clasice si
vorbitori de limba latina si greaca. La noi, a fost centrat pe redescoperirea romanitatii noastre,
de originea si continuitatea poporului roman in Dacia, de unitatea romanilor si de latinitatea
limbii si poporului roman
- Preponderent legat de renuntarea la slavona in actele oficiale. Istoriografia limbii romane
- Reprezentanti: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Neagoe Basarab,
Radu Greceanu, Constantin Cantacuzino

Constiinta istorica are la baza incercarea formarii unei anumite identitati a unui popor sau a unei natiuni,
prin raportarea la istoria sa, la relatii cu alte popoare, la situarea in loc si spatiu, la limba, la cultura, la
civilizatie si la mentalitate. Astfel de preocupari au inceput la noi in sec XVI prin scrierile in slavona si mai
incolo in cele din limba romana
Cronica este o lucrare cu caracter istoric, scris mai ales in Evul Mediu, care cuprinde o relatare
cronologica a unor eveniment sociale, politice sau familiale intr-o anumita perioada.

Dimitrie Cantemir (1673-1723):

- Prima personalitate de tip renascentist din lit rom ce a dominat intreaga noastra cultura veche
- S-a afirmat ca scriitor, istoric, geograf, filosof, teolog, lingvist, istoric, compozitor, muzicolog,
etnolog, folclorist, enciclopedist, om politic etc.
- A fost carturar polighlor, stiutor de 10 limbi europene si orientale
- Domnitor al Moldovei de 2 ori (1693) si (1710-1711)
- La 15 ani a fost trimis ostatic la Constantinopol, unde si-a inceput studiile la Academia Patriarhiei
Romane
- Lucrari importante: „Descriptio Moldaviae” – limba latina, 1714-1716, la Academia din Berlin.
Are 3 parti distincte: Partea geografica (7 capitole), partea politica (19 capitole) si partea
religioasa (5 capitole)
- Scoate in evidenta originea comuna a moldovenilor cu locuitorii din Muntenia si Transilvania pe
fondul limbii vorbite si al faptelor istorice din vechime, pana de pe vremea cuceririi Daciei
- „Istoria ieroglifica” – Primul roman alegoric din limba romana, scris la Constantinopol. Contine
multe descrieri, proverbe si un limbaj satiric in timp ce descrie codificat peisajul politic al T.R.,
Moldovei si a Imperiului Otoman precum si a relatiilor dintre ele.
- A avut un tratat de muzicologie, scris in 1703-1704, revazut cu un sistem de note muzicale
inventate de autor prin utilizarea caracterelor arabe.