Diaconul Coresi

Coresi (cunoscut i ca Diaconul Coresi) (d. 1583, Braov) a fost un diacon, traductor i
meter tipograf roman, originar din satul Cucuteni, judeul Dmbovia. i-a nceput activitatea
tipografic la Trgovite.. n 1559-1560 s-a stabilit definitiv la Braov, unde i s-a oferit
posibilitatea de a tipri nu doar n limba slavon, ci i n limba romn, fapt imposibil la vremea
respectiv n ara Romneasc. Este autorul primelor cri n limba romn. A editat n total
circa 35 de titluri de carte, tiprite n sute de exemplare i rspndite n toate inuturile romneti,
facilitnd unitatea lingvistic a poporului roman, dar i apariia limbii romne literare.
Coresi s-a format la tiparnita targovisteana a lui Dimitri Liubavici prin ucenicul acestuia,
Oprea Logofatul, al carui invatacel, la randul lui, se pare ca a fost. Cu acesta din urma scoate un
Octoih mic slavonesc, in 1557, la Brasov. Aici se si stabileste in anul 1559, aducand, prin
tiparituri in limba romana si slavona, un spor de eficienta si stralucire centrului de cultura
romaneasca scheii brasovului. Coresi este prezent, pe langa munca practica de tiparire, prin mici
predoslovii, menite sa-i asigure pe cititori, printr-un citat din epistola intai a sfantului pavel catre
corinteni, de bunele intentii ale autorului: "in sfanta beseareca mai bine a grai cinci cuvinte cu
inteles decat 10 mie de cuvinte neintelese in limba straina". S-au adus obiectii limbii tipariturilor
lui Coresi desigur, se intalnesc destule fraze obscure si constructii greoaie, dar sa nu uitam
munca de pionierat despre care insusi coresi marturiseste: "eu, diiacon Corese, dac-am vazut ca
mai toate limbile au cuvantul lui dom-nuzeu in limba lor, numai noi rumanii n-avem (drept)
aceia am scris cum am putut tetraevanglielul si praxiul rumaneste". In adevar, osteneala lui
Coresi a dat roade si indreptateste intru totul fraza caracterizatoare pe care i-a inchinat-o N.
Iorga: "prin ele, aceste cartulii urate, pastrate azi in putine exemplare ferfenitoase, prin gaurile
carora se plimba cariul, s-a intemeiat ceva nepretuit pentru orice popor, caci cuprinde in sine
ceea ce va da forma gandului si simtirii generatiilor care se vor urma: limba literara".
A tiprit primele cri n limba romn Tetraevanghelul (1561) - o traducere
din Noul Testament a celor patru evanghelii, ntrebare cretineasc (lucrare cunoscut i sub
numele de Catehism, aprut n 1560 studiile mai vechi l dateaz 1559), Liturghierul (1570),
Psaltirea (1570). Crile erau ntrebuinate att n biseric ct i la coal. Se tie precis c n anul
1557 Coresi era diacon la Mitropolia din Trgovite, c n acelai an ncepe acolo prima carte,
Triodul Penticostar, ajutat fiind n aceast lucrare de cei zece ucenici ai si, ceea ce nseamn c
avea deja vechime n arta tiparului. Diaconul Coresi, pe lng faptul c a fost un meter
nentrerupt n arta tiparului, a avut o cultur general i profesional superioar majoritii
clericilor din vremea aceea. Pe lng aceasta, Coresi era un bun cunosctor al graiului din
Muntenia, al dialectului muntenesc, ceea
ce l-a ajutat foarte mult n activitatea sa de la Braov.)
Odat cu nceperea activitii sale tipografice la Mnstirea Dealu, Trgovitea intra ntr-o
nou etap de dezvoltare a literaturii noastre bisericeti. Coresi a imprimat la Trgovite cu
siguran Triodul Penticostar, dei mai exista cteva cri n slavonete al cror loc de tiprire nu
se cunoate cu precizie. Aceste cri sunt: Sbornicul (Mineiul), n 1969, Octoihul (1574;1575),
Psaltirea slavo-romn (1574-1576;1577), Triodul slavon (1578) i Tetraevanghelul din 1580.
Toate aceste cri au fost scrise n slavon i au aprut sub auspiciile domnilor i mitropoliilor
rii Romneti, pe care Coresi i i amintete10), motiv pentru care unii istorici le-au
considerat c fiind tiprite la Trgovite, pentru c tipriturile din Braov amintesc de numele
oficialitilor braovene.
Diaconul Coresi a ponegrit clerul, dar nu la ndemnul reformailor ci datorit situaiei
criticabile a acestora, care nu acceptau limba romn n schimbul limbii slave. Coresi cere cu
trie, contrar celor dorite de reformai, ca litera crilor bisericeti s nu fie schimbat cu nimic,
iar oamenii s nu cad n cursa tentaiilor altor religii care vor s o nlocuiasc pe cea
strmoeasc ortodox. Se pare c diaconul face aluzie chiar la reformai: a saborului i
apostoleasc besearec de pururea s o aib ntreag i sntoas s o pzeasc, nici s adaug,
nici s ianimica Un astfel de om, ptruns de respectul cel mai profund pentru religia sa i care
i-a dat seama de tentaiile la care e supus ea, este greu de crezut c ar fi putut fi convertit de cei
trei reformai.
Diaconul Coresi avea o gndire profund, nesupunndu-se preceptului crede i nu
cerceta, el credea cercetnd. Crile lui Coresi cuprind prologuri i epiloguri savante cu citate
din crile sfinte, i cu explicaii necesare pentru aplicarea lor n viaa de toate yilele. Cultura
religioas a lui Coresi era asimilat n mod contient, el raportnd-o la via zilnic i artnd
cum s fie aplicat.
Tipograful Coresi este deci un om din popor care a simit nu slujba rostit de clugrul
crescut n respectul tipicului, ci a strns n el nzuinele poporului asculttor, care ncremenea n
sfinenie, fr a putea nelege ceva. ntreaga oper a lui Coresi se adreseaz mai repede
poporului dect dasclului.
. Prin tipariturile sale arata foarte limpede unitatea de limba, de credinta si neam a
romanilor de pretutindeni.
In timpul lui Coresi nu erau deloc inlaturate manuscrisele, si meritul ce-i revine este acela
de a le recorecta si de a inlatura arhaismele si provincialismele, inlocuindu-le cu expresii si
cuvinte ale graiului din Tara Romaneasca, imprimandu-se ca baza a limbii literare.
Pe langa faptul ca a contribuit la formarea unei limbi literare, Coresi a contribuit si la
formarea unei limbi liturgice romanesti. Desi a trecut atata timp de la tiparirea cartilor coresiene,
ele pot fi citite si azi, datorita termenilor uzuali bisericesti care au fost si sunt si azi in Biserica
noastra.
Cartile lui Coresi n-au fost tiparite doar pentru ortodocsii romani ci si pentru ortodocsii
din alte tari, dovada ca aceste tiparituri se gasesc in numeroase biblioteci si manastiri de peste
hotare.