Protecţia de curent

Protecţia de curent

1. Definitie

Protectia de curent este acea protectie care monitorizeaza (masoara) intensitatea

curentului electric intr.-un circuit. Aceasta protectie este prevazuta impotriva
supraintensitatilor generate de suprasarcini si scurtcircuite in zona de protectie sau in
zonele adiacente.

Protectia maximala de curent actioneaza atunci cand intensitatea curentului electric

masurata de releu depaseste o anumita valoare specificata de utilizator, valoare care se
numeste valoare de prag sau valoare reglata sau valoare de pornire a protectiei.

Protectia minimala de curent actioneaza atunci cand valoarea intensitatii curentului electric
din circuitul supravegheat scade sub o anumita valoare.

2. Scheme de principiu

In figura 1 sunt prezentate schemele de principiu pentru protectia maximala de curent fara
temporizare (a), cu temporizare (b), cu doua trepte (c) si cu blocaj la minima tensiune (d).

Figura 1 – Schema de principiu a protectiei maximale de curent

a)fara temporizare b) cu temporizare
1 - element de masura 1 - element de masura
2 – element de comanda 2 – element de temporizare
3 – element de semnalizare 3 – element de comanda
4 – element de semnalizare

Aceste doua tipuri de protectii se pot utiliza impotriva supraintensitatilor generate de

scurtcircuite in zona de proectie (a) sau de scurtcircuite in zonele adiacente sau
suprasarcini (b). In aceste cazuri, temporizarea este necesara pentru a asigura actionarea
selectiva a protectiilor, iar in cazul suprasarcinii, pentru ca acesta este un regim anormal
de functionare care poate exista in circuit un timp limitat de caracterisiticile circuitului
respectiv.

1
 Protecţia de curent

Figura 1 – Schema de principiu a protectiei maximale de curent

c) cu doua trepte
1 - element de masura treapta 1 2 – element de masura treapta 2
3 – element de temporizare 4 – element de comanda
5 – element de semnalizare

Acest tip de protectie se poate utiliza impotriva supraintensitatilor generate de

scurtcircuite, treapta intai (releele 1, 4 si 5) avand o valoare de reglaj mai mare decat
treapta a doua (releele 2, 3, 4 si 5), declansarea in prima treapta fiind rapida.

Figura 1 – Schema de principiu a protectiei maximale de curent

d) cu blocaj la minima tensiune
1 - element de masura 2 – element de tensiune minima
3 – element de temporizare 4 – element de comanda
5 – element de semnalizare

Pentru cresterea sensibilitatii protectiei maximale de curent utilizata impotriva

scurtcircuitelor se poate introduce blocajul la tensiune minima, avand in vedere ca in cazul
scurtcircuitelor are loc o scadere a valorii tensiunii, in timp ce in cazul unui regim de
suprasarcina, aceasta scadere nu se produce. Astfel, protectia actioneaza daca se
produce o crestere a intensitatii curentului electric din circuit peste valoarea reglata a
releului 1 si daca valoarea tensiunii electrice scade sub valoarea reglata a releului 2.

2
 Protecţia de curent

Figura 2 – Schema de principiu a protectiei maximale de curent directionale

1 - element de masura 2 – element directional
3 – element de temporizare 4 – element de comanda

Protectia maximala de curent directionala se utilizeaza impotriva scurtcircuitelor si prezinta

avantajul ca prin directionare, se poate indeplini criteriul de selectivitate, tinand cont de
sensul curentului printr-un circuit. Pe langa principiul protectiei maximale de curent se
introduce si monitorizarea unghiului de defazaj dintre curent si tensiune. Astfel, tensiunea
este considerata ca marime de referinta si protectia directionala actioneaza cand se
produce o schimbare semnificativa unghiului de defazaj, schimbare asimilata cu
schimbarea sensului de circulatie a curentului.

3. Stabilirea valorilor de relaj pentru protectia maximala de curent.

3.1. Stabilirea valorii de actionare

Valoarea de reglaj se stabileste in functie de particularitatile circuitului protejat si de tipul

protectiei, mai jos fiind prezentat cazul stabilirii valorii de reglaj in functie de curentul
nominal al circuitului. Alte cazuri care vor fi studiate in alte capitole se refera la stabilirea
valorii de actionare in functie de valoarea maxima a curentuui de sarcina in regim normal
de functionare, de valoarea curentului de scurtcircuit, etc.

3.1.1. Pprotectia maximala de curent impotriva scurtcircuitelor

Irev=KsigIn , Ksig = 1,1...1,2
Krev = Irev / Ipp
Rezulta Ipp=Ksig x In / Krev = (1,1.....1,2) x In / 0,85 @ (1,3....1,4) x In

3.1.2 Protectia impotriva suprasarcinilor

Irev=KsigIn , Ksig = 1,1...1,2
Krev = Irev / Ipp
Rezulta Ipp=Ksig x In / Krev = 1,05 x In / 0,85 @ 1,2 x In

3.1.3 Blocajul la tensiune minima

Krev = Urev / Upp £ Umin expl / Ksig x Upp
Ksig = 1,1..1,5 si Krev = 1,15
Rezulta Upp £ Umin expl / Ksig x Krev = 0,95Un / Ksig x Krev
Upp @ (0,5.....0,6) x Un

3
 Protecţia de curent

3.2. Stabilirea valorii pentru temporizare

3.2.1 Protectia maximala de curent impotriva scurtcircuitelor

t a = ta max + Dt
in care
ta max = cea mai mare dintre temporizarile protectiilor maximale de curent ale
elementelor racordate la barele dinspre consumatori
Dt = 0,5....0,6sec reprezinta treapta de timp pentru asigurarea selectivitatii

3.2.2 Protectia impotriva suprasarcinilor

t as = ta max scc + Dt
in care
ta max scc= temporizarea protectiei impotriva scurtcircuitelor exterioare

4.Caracteristica de actionare a unei protectii maximale de curent cu temporizare

Caracteristica de actionare a unei protectii maximale de curent cu temporizare reprezinta

variatia timpului de actionare (temporizarea) in functie de intensitatea curentului electric
prin circuitul supravegheat de catre protectie.

Se disting mai multe tipuri de carcateristici de actionare:

-independenta
-dependenta
-combinata

In figura 3 este reprezentata o caracteristica de tip independent.

Figura 3: Protectie maximala de curent cu caracteristica independenta de timp

Aceste protectii, cu caracteristici independente de timp, au dezavantajul ca au un

timp fix, indiferent de valoarea curentului de defect. Din acest motiv, este foarte important,
ca pentru o anumita zona de instalatie, sa fie bine stabilite valorile de reglaj, respectiv o
coordonare foarte buna a treptelor de actionare curent – timp.
Pornind de la principiul ca o instalatie electrica trebuie deconectata intr-un timp cu
atat mai scurt cu cat curentul de scurtcircuit este mai mare, au fost concepute protectiile
maximale de curent cu caracteristica dependenta de timp. Pentru a acoperi cele mai
diverse situatii, aceste relee se construiesc cu diverse caracteristici individuale de
actionare (figura 4). Protectiile cu microprocesoare au, de regula, in biblioteca de functii, o

4
 Protecţia de curent

familie de asemenea caracteristici de actionare din care se selecteaza cea mai potrivita
pentru fiecare aplicatie.

Figura 4: Caracteristici de actionare combinate

5. Secţionarea de curent a transformatoarelor

Secţionarea de curent rapidă a transformatoarelor (figura 5) este o protecţie

maximală de curent netemporizată cu curentul de pornire determinat în raport cu curentul
maxim de scurtcircuit pentru un defect la capatul zonei protejate.

I pp1 = K sig × I scc max K ;

I pp1 = (3......5) × I nomTR ;

Protecţia se realizează cu relee de curent şi nu se temporizează. În figura 5 este

reprezentată diagrama de variaţie a curentului de scurtcircuit (variaţia curentului de defect
atunci când punctul de scurtcircuit se deplasează de la BI la BII, de la locul de instalare a
protecţiei până la capatul zonei protejate). Panta mai mare a caracteristicii în transformator
şi după acesta se datorează faptului ca transformatorul reprezintă o reactanţă concentrată,
în raport cu conductoarele de legătură la bare.
I
K sens = scc min K ³ 2.
I pp1
Valoarea curentului de pornire a protecţiei (Ipp) se alege ca valoare maximă dintre
cele obţinute cu relaţiile 3.8 prin desensibilizare în raport cu curentul de scurtcircuit maxim,
respectiv în raport cu curentul datorat şocului de magnetizare. Protecţia prezintă o zonă
moartă spre consumatori, deoarece valoarea curentului este mai mică decât valoarea I pp.
Zona moartă are două componente: în transformatoare: Z m TR şi în conductoarele
de legătură dintre transformatoare şi bare: Zml. Zona de actionare s-a notat cu Za.
Se verifică sensibilitatea cu relaţia de mai sus şi dacă este îndeplinită atunci
această protecţie, mai simplă şi mai ieftină, poate înlocui protecţia diferentială
longitudinală.

5
 Protecţia de curent

BI
1 I RC BI
I TR I KI
º º L
• •
u TC (XT) K
uII
ISCC
•
•
• • •
•
"( 3 ) Ipp1
I SCC max K

0 l
• zonă de (Z
acţionare Zml
Za )
ZmT

Zm (zonă moartă
totală)
Figura 5. Secţionarea de curent rapidă a transformatoarelor
(autotransformatoarelor)