Conf.dr.ing.

Lizeta POPESCU

Curs 6

Eficiența energetică a clădirilor

2019
 Legislație

Legea 121/2014 privind eficienţa energetică.

(a înlocuit legea nr. 199 / 2000 privind
utilizarea eficientă a energiei)
Directiva 2012/27/UE privind eficienţa
energetică
 Legislație

Directiva 2002/91/CE privind performanţa

energetică a clădirilor.

Legea 372/2005 privind performanţa

energetică a clădirilor.
 Anvelopa clădirii

Anvelopa reprezintă învelişul care

protejează interiorul casei împotriva vântului,
ploii şi ninsorii.
Ea conferă suportul structural pentru
pereţi şi acoperiş, protejează structura
împotriva deteriorării, permite utilizarea
luminii naturale, precum şi accesul în şi în
afara clădirii.
 Anvelopa clădirii

Separă volumul interior al clădirii de:

- aerul exterior;
- sol (plăci în contact direct cu solul, amplasate peste
cota terenului sistematizat şi pereţii în contact);
- spaţii care fac parte din volumul constructiv al
clădirii, dar care au alte funcţiuni sau destinaţii (spaţii
comerciale la parterul clădirilo, birouri);
 Anvelopa clădirii

Separă volumul interior al clădirii de:

- încăperi anexă ale clădirii propriu-zise, neîncălzite sau
mult mai puţin încălzite, separate de volumul clădirii prin
pereţi sau/şi planşee (garaje, magazii, subsoluri tehnice
sau cu boxe, pivniţe, poduri, camere de pubele, verande,
balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară, ş.a.);
- alte clădiri, având pereţii adiacenţi separaţi de
clădirea considerată, prin rosturi.
Fluxuri de căldură, aer şi umiditate
prin anvelopa unei clădiri
Fluxul de aer prin anvelopă
Zonarea termică a României
Viteza vântului specifică
Zone de însorire
Elementele bilanţului energetic
al unei clădirii
Fluxul de căldură conductiv
 Rezistenţa termică de
conducţie unidirecţională

1   2   3
Rte   Rt 1  Rt 2  Rt 3 
e
1   2   3
e 
1  2  3
 
1  2 3
Fluxul termic printr-un perete
Variația temperaturii printr-un
perete de polistiren de 20 mm
 Punţile termice

Căldura se pierde preferenţial nu numai pe

la muchii şi colţuri, dar şi prin anumite
porţiuni ale anvelopei, caracterizate de o
rezistenţă conductivă scăzută relativ la rest.
Se defineşte puntea termică, ca
reprezentând suprafeţele locale pe unde se
pierde mai multă căldură decât în medie.
 Punţile termice

Conduc la creşterea pierderilor termice,

descreşterea confortului (pereţi reci şi umezi) şi
la deteriorarea structurii clădirii prin favorizarea
apariţiei condensului pe timpul sezonului rece.
 Repartiţia fluxurilor de
căldură în punţile termice
Există: punţi termice lineare (la îmbinarea
pereţilor de tip panou sandwich, la îmbinarea
pereţilor exteriori cu pereţii despărţitori sau cu
planşeele), și punţi termice locale (la agrafele
de prindere, la colţurile clădirii, etc…)
 Transferul de căldură prin radiaţie

Conform legii radiaţiei a lui Ștefan-Boltzman:

 Căldura totală transferată

Căldura totală transferată prin părțile

componente ale anvelopei clădirii (acoperişuri,
pereţi, uşi, ferestre) este:
Transferul de căldură între
clădire şi sol
 Transferul de căldură între
clădire şi sol
Cuplajul cu solul este exprimat printr-o
sumă de trei termeni ce exprimă transferul
de căldură prin pereţii verticali ai subsolului
aflaţi în contact cu solul, prin planşeele
orizontale (podelele) aflate în contact cu
solul şi prin plăcile aflate perimetral în contact
cu solul:
Transferul de căldură între
clădire şi sol
 Schimbul de aer al anvelopei

Infiltraţii de aer şi efectul de stratificare

într-o casă în timpul sezonului de încălzire.
 Schimbul de aer al anvelopei

Se disting două mecanisme care contribuie

la schimbul total de aer:
 Schimbul de aer al anvelopei

Debitul de fluid printr-un orificiu este

direct proporţional cu aria secţiunii de curgere şi
cu diferenţa de presiune la o putere oarecare:
 Căldura din schimbul de aer

Fluxul de căldură sensibilă (proporţională

cu diferenţa de temperatură) datorat
schimbului de aer depinde de diferenţa de
temperatură dintre aerul interior şi cel exterior:
Căldura latentă a aerului schimbat
Sporul de căldură solară prin
ferestre
 Caracteristicile termo/fizice a
materialelor izolatoare
Influenţa grosimii stratului de material de
rezistenţă asupra pieredrilor termice:
Conductivităţii termice ale
materialelor de construcţie
Conductivităţii termice ale
materialelor termoizolante
 Caracteristicile termice ale
materialelor izolatoare
Influenţa grosimii stratului de material
de izolaţie asupra pierederilor termice.
Calcul a rezistenței termice a
pereţilor
 Condiţiile impuse rezistenţei
termice a pereţilor exteriori

- evitarea condensului pe suprafaţa interioară a

peretelui;
- evitarea disconfortului datorat radiaţiei reci a
peretelui;
- caracteriatici tehnico-economice bune.
Diferența între temperatura
aerului și a pereților interiori
 Coeficientul global de izolare
termică a clădirii G

Este un coeficient general ce caracterizează clădirea

atât ca anvelopă cât şi ca regim de funcţionare.
Acest coeficient cuprinde efectul infiltraţiilor sau cel
al temperaturii spaţiilor neîncălzite învecinate cu spaţiul
încălzit.
G în [W/m3/K] se calculează în funcţie de suprafeţele
S [m2] şi rezistenţele termice R’ [W/m2K] ale fiecărui
element de construcţie j, de volumul clădirii V [m3] şi de
numărul de schimburi de aer pe oră na [h-1]
Coeficientul global de izolare
termică a clădirii G
Efectele izolării termice
 Scopul izolării termice a clădirilor

Strategia economică a unei dezvoltări

durabile impune promovarea eficienţei energetice
şi utilizarea raţională a energiei la nivel naţional.
Pornind de la evaluarea termică şi stabilind
metodele de eficientizare energetică în cazul
habitatului/locuinţelor populaţiei, s-au stabilit
obiectivele pe termen mediu și lung de care au
devenit parte din strategia de eficientizare
energetică a țării.
 Legea 121/2014 prevede

În imobilele de tip condominiu racordate la

sistemul de alimentare centralizată cu energie
termică, este obligatorie contorizarea
individuală cu repartitoare de costuri pentru
încălzire și apă caldă până la 31 decembrie
2016 pentru evidenţierea consumurilor de
energie pentru încălzire şi apă caldă la nivelul
fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie.
 Contorizarea

Dacă este posibil din punct de vedere tehnic,

rezonabil din punct de vedere financiar şi
proporţional în raport cu economiile de energie
potenţiale, consumatorii finali de energie electrică,
gaze naturale, încălzire centralizată, răcire
centralizată şi apă caldă menajeră sunt dotaţi cu
contoare individuale la preţuri competitive, care
reflectă exact consumul real de energie.
 Contorizarea
 operatorii de distribuţie au obligaţia de informare şi
asistenţă corespunzătoare a consumatorilor cu
privire la întregul potenţial al contoarelor inteligente;
 în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul

de alimentare centralizată cu energie termică este

obligatorie montarea contoarelor (până la 31
decembrie 2016) pentru individualizarea
consumurilor de energie;
 Contorizarea

În imobilele de tip condominiu racordate la

sistemul centralizat sau dotate cu o sursă
proprie locală de producere a energiei termice la
nivel de scară/bloc, repartizarea consumului de
energie termică pentru încălzire/răcire şi/sau apă
caldă se face în baza normelor tehnice elaborate
de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.
 Facturarea

Dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi

justificat din punct de vedere economic, atât
în ceea ce priveşte facturarea consumului de
energie electrică, cât şi facturarea serviciului
de distribuţie/transport prestat, chiar şi în cazul
în care clientul final nu dispune de contoare
inteligente, datele privind facturarea energiei
electrice sunt exacte şi au la bază consumul real.
 Facturarea
Clienţii finali primesc în mod gratuit toate
facturile şi toate informaţiile privind facturarea
consumului de energie, precum şi datele privind
propriul consum.
Departamentul pentru eficienţă energetică
coordonează elaborarea programelor de informare
şi de motivare a consumatorilor mici de energie,
inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia.
 Programele de informare şi de
motivare
Cuprind:
instrumente şi politici de promovare a

schimbării comportamentale,
stimulente financiare,

acces la finanţare, împrumuturi

nerambursabile sau subvenţii,

informaţii cu privire la măsurile de eficienţă

energetică,
 Date statistice

În România există 4.846.572 clădiri

(8.110.407 locuinţe), din care în mediul urban
23,5 % din clădiri (52,5 % din locuinţe).
O locuinţă medie (fictivă) are o suprafaţă
locuibilă de 37,5 m2 şi este ocupată de 2,6
persoane.
 Date statistice

Ponderea clădirilor de locuit cu o singură

locuinţă (case individuale unifamiliale),
depăşeşte deja în România 95 % din totalul
clădirilor de locuit. Blocurile de apartamente,
reprezentând sub 1,8 % din totalul clădirilor de
locuit existente (80.632 blocuri), adăpostesc
însă cca 39 % (2.984.577 apartamente).
 Fondul de locuinţe din
România şi vechimea lor
Fond de locuinţe în UE
şi verchimea lor
 Scopul bilanțurilor energetice
a clădirilor
Servesc la:
fundamentarea măsurilor de economisire

a resurselor energetice,
de modernizare a clădirilor și instalațiilor,

creşterea eficienţei economice;

stabilirea cantităţilor absolute şi specifice ale

energiilor consumate,
estimarea rezultatelor energetice;
 Scopul bilanțurilor termoenergetice
a clădirilor

 stabilirea cantităţilor de energie necesare

și care pot a fi reutilizate;
 stabilirea pierderilor de energie,

 estimarea nivelului tehnic şi energetic

al
clădirilor și instalațiilor.
 Cerințele impuse metodei de
evaluare energetică a clădirilor

- conformitatea cu normele care prevăd limite de

consum energetic;
- optimizarea performanţei energetice a unei clădiri
prin reproiectare și analiza mai multor variante
posibile;
- stabilirea unui nivel convenţional de
performanţă energetică pentru clădire;
- certificarea performanţei energetice a clădirii;
 Cerințele impuse metodei de
evaluare energetică a clădirilor

- evaluarea efectului asupra clădirii a

măsurilor de conservare a energiei, prin
calcularea necesarului energetic cu și fără
implementarea măsurilor de reabilitare;
- predicţia resurselor energetice necesare în
viitor prin calcularea necesarului energetic al
clădirii.
Consumurile energetice ale
clădirilor
Structura consumurilor energetice
medii în clădirile din statele UE
 Consumurilor energetice medii
în clădirile din statele UE
Spre deosebire de România, din consumul
final total de energie din UE, clădirile din
sectoarele rezidenţial şi terţiar ale ţărilor membre
consumă 40,7 %, situându-se pe primul loc
(înaintea transporturilor şi industriei).
Aproximativ 10 % din energia consumată în
clădiri provine din surse de energie regenerabile
(RES).
 Consumul de energie pentru
încălzirea clădirii
Pentru o perioada aleasă (an, lună, săptămână) consumul
de energie pentru încălzirea clădirilor, Qfh se calculează cu relaţia:
Qfh= (Qh – Qrhh- Qrwh ) + Qth
Qh - necesarul de energie pentru încălzirea clădirii;
Qrhh - căldura recuperată de la subsistemul de încălzire (această
componentă reprezintă o parte a lui Qth);
Qrwh - căldura recuperată de la subsistemul de preparare a a.c.c.
(componente termice sau electrice) şi utilizată pentru încălzirea
clădirii,
Qth - pierderile totale de căldură ale subsistemului de încălzire,
(aceste pierderi includ componenta Qrhh).
 Consumul de energie pentru
încălzirea clădirilor

Energie primară Consum de energie Căldura necesară cu

încălzirea clădirii
 Componentele bilanțului termic

- pierderile de căldură prin transmisie şi ventilare de la

spaţiul încălzit către mediul exterior ;
- pierderile de căldură prin transmisie şi ventilare între
zonele învecinate;
- degajările interne utile de căldură;
- aporturile solare;
- pierderile de căldură aferente producerii, distribuţiei,
cedării de căldură şi reglajului instalaţiei de încălzire;
- energia introdusă în instalaţia de încălzire.
 Bilanţul termic a clădirii

Conturile bilanțului:
1 - conturul zonei încălzite,
2 - conturul instalaţiei de apă caldă,
3 - conturul centralei termice,
4 - conturul clădirii.
Diagrama Sankey a bilanţul
termic a clădirii
 Componentele bilanţului
termic a clădirii
Q - necesar de energie pentru încălzire şi preparare
apă caldă de consum,
Qh - necesar de energie pentru încălzire,
Qoa - degajări de căldură de la oameni,
QV - pierderi termice prin ventilare,
Qr - energie recuperată,
QVr - căldură recuperată din ventilare,
Qhs - pierderi din instalaţia de încălzire,
 Componentele bilanţului
termic a clădirii
QT - pierderi termice prin transmisie,
Qm - căldura metabolică,
Qhw - căldura pentru preparare apă caldă,
Qs - aporturi solare pasive,
QL - pierderi termice totale,
Qi - degajări de căldură interne,
Qg - aporturi totale,
cQg - aporturi utile.
 Reducerea pierderilor termice

- Anveloparea cu materiale termoizolante,

- Eliminarea punților termice și a fluxurilor de
aer,
- Izolarea fluxului termic cu solul,
- protecția împotriva vântului,
- Întreținerea anvelopei clădirii,
- Evaluarea periodică a soluțiiilor de izolare.
Eficientizarea instalațiilor de încălzire

- înlocuirea instalațiilor de încălzire clasice (pe

gaz/păcură/lemne) cu instalații de randament
ridicat (electrice),
- Utilizarea instalațiilor de încălzire electrice,
- Automatizarea instalațiilor de încălzire,
- Reducerea prin anvelopare a pierderilor
termice.
Instalație de încălzire
electrică în pardoseală
Instalație de încălzire cu
panouri radiante
 Panou radiant în infraroşu

1. emiţător - placă de suprafaţă

din cuarţ translucid; 2.
rezistenţă electrică de încălzit; 3.
ramă aluminizată; 4. refractor
de temperaturi înalte; 5. picior
de sprijin; 6. pătură refractară ;
7. strat de izolaţie pentru
minimizarea pierderilor;
8. izolatori de ceramică pentru
izolarea terminalelor; 9.
terminale din oţel inoxidabil;
10. tub de cuarţ – termocuplu.
 Instalații de climatizare

Prin microclimat înţelegem totalitatea

condițiilor de climă (temperatură, umiditate, noxe,
curenți de aer), specifice unor spații amenajate.
Indicele de confort termic este un index
care coroborează temperatura aerului cu
umiditatea relativă pentru a determina o
temperatură aparentă (cea resimţită de corpul
uman).
 Microclimat

În fiecare încăpere de lucru pentru o

persoană trebuie prevăzut:
- un minim de 12 m2 aer;
- temperatura aerului optim 22-25 oC;
- umiditatea relativă a aerului 35-70 %;
- concentraţia bioxidului de carbon 0.03 %.
 Efectele umidității
Domeniile de umiditate relativă în care agenţii
patogeni devin mai agresivi sunt:
bacteriile: 0…30 % şi 60…100 %;
viruşii: 0…50 % şi 70…100 %;

ciupercile: 60…100 %;

paraziţi: 50…100 %;

infecţii respiratorii: 0…50 % (cu date insuficiente la umidităţi

peste 50 %);
rinite alergice şi astm: 0…40 şi 60…100 %;

interacţiuni chimice: 30…100 %.

 Centrală de climatizare

1 – Aer proaspăt; 2 – aer evacuat; 3 – ventilator de evacuare;

4,10 – amortizor de zgomot; 5 – zona de ventilat;
6 – recuperator de căldură; 7 – cameră de recirculare a aerului;
8 – filtru; 9 – ventilator de aspiraţie; 11 – răcitor; 12 –
preîncălzitor; 13 – dezumidificator; 14 – încălzitor.
Valori de iluminare recomandate
Influenţa iluminării asupra
capacităţii vizuale
 Clasificarea surselor electrice
de lumină
Sursele de lumină moderne sunt în mod
exclusiv alimentate cu energie electrică.
După modul de producere a radiaţiilor
luminoase, sursele de lumină (lămpile) se
clasifică în 4 categorii:
 Lămpi cu incandescenţă;
 Lămpi cu descărcări;
 Lămpi cu arc;
 Lămpi fluorescente.
Lămpi LED

Un LED (light-emitting
diode= diodă emițătoare de
lumină) este o diodă
smiconductoare ce emite
lumină la polarizarea directă
a joncțiunii p-n.
Efectul este o formă de
electroluminescență.
 Avantajele iluminării cu Leduri

- Consum de până la 10 ori mai mic (economii mai mult decât

substanțiale la factura electrică),
- Nu emite ultraviolete (nu afectează vederea pe termen lung)
- Nu se încălzește,
- Rata de defectare 0 (costuri de înlocuire și mentenanță),
- Lumina de o calitate mult mai bună, fiziologică, (calmează psihicul
uman)  aplicații: săli de operație, iluminat ambiental,
- Durata de viață foarte mare (> peste 50.000 ore / 6 ani de
funcționare încontinuu)
- Prețuri din ce în ce mai accesibile,
- Surse nepoluante de lumină (nu conțin substanțe care afectează
mediul).
Lămpi fluorescente compacte LFC

(a) un tub, cu balast

încorporat,
(b) şi (c) trei tuburi, cu balast
încorporat,
(d) cu balon exterior de
reducere a luminanţei, cu
balast încorporat,
(e) modular circular cu balast
încorporat,
(f) modular cu soclu dedicat.
 Eficientizarea energetică a
unei clădiri
- Creșterea randamentelor instalațiilor de iluminat
(lămpi moderne) și climatizare,
- Automatizarea și contorizarea instalațiilor,
- Recuperarea pierderilor de energie,
- Proiectarea eficientă a instalațiilor de iluminat și
climatizare,
- Utilizarea surselor energtice naturale și
regenerabile.
 Situația actuală a eficienței
energetice a fondului locativ
Consumurile specifice de căldură şi de apă
caldă de consum din România au valori aproximativ
duble faţă de cele din ţările Uniunii Europene iar ca
o consecinţă directă şi emisiile poluante sunt mai
mari.
Situaţia particulară existentă în România a dus la
introducerea, printre priorităţile politicilor
energetice guvernamentale, a politicii de creştere a
eficienţei energetice la scara întregii societăţi.
 Situația actuală a eficienței
energetice a fondului locativ

În condiţiile unui declin pronunţat a

resurselor interne de hidrocarburi şi în
perspectiva creşterii economice, dacă se
păstrează actualul mod de folosire a energiei,
dependenţa de importuri energetice se va
accentua, agravând şi mai mult deficitul
balanţei externe care va duce la creşterea
datoriei externe.
 Situația actuală a eficienței
energetice a fondului locativ
În consumul anual de energie al unei clădiri
(indiferent de destinaţia ei), energia termică pentru
încălzire şi prepararea apei calde de consum
reprezintă principalul consum anual de energie de
circa 75 %. Pe ansamblul clădirilor de locuit, din
România, eficienţa utilizării căldurii pentru încălzire,
apă caldă şi prepararea hranei este de numai 43 %
din cantitatea de căldură furnizată de surse.
 Scopul reabilitării energetice

Reabilitarea şi modernizarea termică

a clădirilor existente, precum şi a sistemelor de
alimentare cu căldură pentru încălzirea şi
prepararea apei calde menajere, va face
ca sursele termice actuale să nu mai necesite
dezvoltări de capacitate, acestea fiind
suficiente şi pentru noi extinderi.
Potenţialul de economisire a
energiei termice a clădirilor
Potenţialul de reducere a emisiilor
de GES prin reabilitarea termică
Următorul curs:

Eficientizarea energetică a
proceselor electrotehnologice