Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
studiul se bazează pe Ghidul practic - Misiunea de audit intern privind activitatea de achizitii
publice, Ministerul Finanţelor Publice, Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public
Intern, elaborat de Nicolau Cornelia- Auditor superior şi avizat de Ghiţă Marcel- Sef serviciu
pentru Strategie si Metodologie Generală
8.1. Aspecte conceptuale şi juridice privind contractul de achiziţii
Aşa cum reiese din O.U.G. nr. 60/2001, publicată în M.O., nr. 241, din 11.05.2001,
contractul de achiziţie publică este acel contract administrativ prin care un particular persoană
fizică sau juridică furnizează produse, execută lucrări sau prestează servicii unei autorităţi
publice. După cum se precizează, contractele de achiziţie publică sunt clasificate astfel1:
a) contractele de furnizare de produse au ca obiect achiziţionarea de către o autoritate
publică a unuia sau mai multor produse pe baza cumpărării, inclusiv în rate, a închirierii sau
leasing-ului cu sau fără opţiune de cumpărare;
b) contractul de execuţie de lucrări este acel contract de achiziţie publică având ca obiect
proiectarea şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii de către un particular pentru o
autoritate publică;
c) contractul de prestări de servicii este acel contract care are ca obiect prestarea unuia
sau mai multor servicii de către un particular în favoarea sau pentru desfăşurarea unui serviciu al
autorităţii publice.
Caracteristicile contractului de achiziţii publice sunt următoarele:
a) este un contract sinalagmatic, deoarece naşte, modică sau stinge drepturi şi obligaţii reciproce,
atât pentru particular, cât şi pentru autoritatea publică;
b) este un contract cu titlu oneros, deoarece, prin încheierea contractului, fiecare parte urmăreşte
obţinerea unei contraprestaţii: autoritatea publică urmăreşte achiziţionarea unui produs, a unei
lucrări sau a unui serviciu public, iar particularul urmăreşte încasarea contravalorii produselor
furnizate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
c) este un contract solemn, deoarece se încheie în formă scrisă între o autoritate publică şi un
particular;
d) este un contract comutativ, deoarece prestaţia este certă şi determinată chiar în momentul
încheierii contractului.
1
O.U.G. nr. 60/2001, M.O., nr. 241/11.05.2001, art. 3.
2
O.U.G. nr. 60/2001, M.O., nr. 241/11.05.2001, art. 5.
De remarcat este faptul că în legislaţia noastră se face distincţie între autorităţi publice şi
instituţii publice. Coroborând dispoziţiile existente în legislaţie, deducem ca având autoritate în
contractul analizat următoarele autorităţi publice: Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul,
ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile
publice locale, instanţele judecătoreşti, Ministerul Public prin parchetele de pe lângă instanţele
judecătoreşti şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Referitor la autorităţile publice locale, dat fiind faptul că acestea nu dispun de personalitate
juridică, contractul de achiziţie publică se încheie în numele unităţilor administrativ-teritoriale de
către consiliile locale, şi nu de către primari, căci aceştia nu reprezintă colectivităţile locale decât
în raporturile juridice civile.
Pentru instituţiile publice, legiuitorul precizează că sunt acele entităţi create de către autorităţile
publice cu sau fără personalitate juridică. Instituţiile publice fără personalitate juridică nu pot
încheia contracte de achiziţie în nume propriu, ci numai în numele autorităţii publice care le-a
împuternicit în acest scop.
Pe lângă autorităţile şi instituţiile publice mai pot exista şi alte persoane juridice ale statului sau
unităţilor administrativ-teritoriale care au calitatea de contractant (regii autonome sau societăţi
comerciale cu capital public integral sau majoritar), însă acestea trebuie să desfăşoare activităţi
relevante de interes public.
Activităţile relevante de interes public sunt considerate următoarele1:
- punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate să asigure, în beneficiul
publicului, activităţi de producţie, transportul sau distribuţia de apă potabilă, energie
electrică sau termică;
- evacuarea sau tratarea apelor uzate;
- exploatarea zăcămintelor subsolului;
- exploatarea solului, transportul pe căi rutiere şi feroviare;
- punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele publice de telecomunicaţii ori
asigurarea în beneficiul publicului a unuia sau mai multor servicii de telecomunicaţii.
În funcţie de tipul său, contractul de achiziţie publică poate avea ca obiect furnizarea de produse,
executarea de lucrări sau prestarea de servicii publice.
Contractul de furnizare de produse poate fi considerat corespunzător contractului de vânzare-
cumpărare din dreptul civil sau comercial, însă este supus regimului juridic de drept public, şi
numai în completarea acestor reguli se aplică regimul de drept privat.
Contractul de executare de lucrări publice poate fi considerat corespunzător contractului de
antrepriză din dreptul privat, însă şi acest contract este guvernat de regimul juridic de drept
public. Obiectul acestui contract se limitează la executarea unei lucrări publice. În doctrina
franceză, dacă particularul dobândeşte şi dreptul de a exploata lucrarea publică afectată unui
serviciu public, contractul este considerat de concesiune a serviciului public, şi nu de achiziţie
publică.
Contractul de prestare a serviciului public are ca obiect exploatarea unui serviciu public relevant
pentru interesul public, deosebindu-se astfel de contractul de concesiune a serviciilor publice. De
remarcat faptul că legiuitorul rezervă dreptul autorităţii contractante de a proceda la cumpărarea
1
O.U.G. nr. 60/2001, M.O., nr. 241/11.05.2001, art. 6.
directă fără aplicarea normelor procedurale de achiziţie de produs sau serviciu, însă condiţia
impusă este ca valoarea acestora să nu depăşească 1500 de euro pe an.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia în formă scrisă contractul de achiziţie publică
cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare de către comisia de evaluare ca o condiţie
ad probationem. În cazul refuzului ofertantului câştigător de a încheia contractul cu autoritatea
contractantă, aceasta are posibilitatea:
- de a invita ofertanţii, în ordinea descrescătoare a clasamentului, în vederea încheierii
contractului cu unul dintre aceştia;
- de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
Contractul de achiziţie publică nu poate fi modificat în mod unilateral de către una dintre
părţi, ci numai când poate fi afectat interesul public1. Ţinând cont de acest fapt, modificarea
contractului de achiziţie publică are loc numai prin acordul părţilor, însă, potrivit contractului-
cadru, poate fi modificat de către părţi, prin act adiţional, în mod excepţional, datorită unor
circumstanţe care privesc interesele comerciale legitime ale părţilor şi care nu au putut fi
prevăzute la data încheierii contractului. Executantul poate solicita achizitorului prelungirea
termenului contractului dacă aceasta este determinată de:
- volumul sau natura lucrărilor neprevăzute;
- condiţii climaterice extrem de nefavorabile;
- orice alt motiv care nu se datorează executantului şi nu a survenit prin încălcarea
contractului de către acesta.
În aceste cazuri, părţile vor stabili prelungirea duratei de execuţie a contractului, şi
cheltuielile suplimentare se vor adăuga la preţul contractului.
Încetarea contractului de achiziţie publică poate avea loc în următoarele condiţii:
a) de drept, la expirarea termenului sau prin executarea integrală a contractului;
b) pe cale judecătorească, în cazul nerespectării obligaţiilor de către una dintre părţi, rezilierea
putând fi pronunţată de către instanţele judecătoreşti de drept comun, care vor stabili şi
cuantumul despăgubirilor;
c) prin manifestarea unilaterală de voinţă a administraţiei publice achizitoare, în cel mult 30 de
zile de la data apariţiei unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii
1
O.U.G. nr. 60/2001, art. 73, al. 1.
contractului, şi îndeplinirea contractului ar fi contrară interesului public, însă rezervă dreptul
particularului contractant de a pretinde plata corespunzătoare până la data rezilierii.
Încetarea contractului de achiziţie publică poate avea loc şi în alte situaţii decât forţa majoră:
incendii, inundaţii sau orice catastrofă naturală. Litigiile apărute în legătură cu încetarea
contractelor de achiziţie publică se vor dori rezolvate pe cale amiabilă. Dacă după 15 zile părţile
nu reuşesc să rezolve divergenţele apărute, fiecare parte poate solicita ca litigiul să fie soluţionat
de către instanţele judecătoreşti de drept comun. Deşi în legislaţie nu este prevăzută competenţa
soluţionării acestor litigii, considerăm că ele sunt de competenţa tribunalului ca instanţă
comercială. Ne întemeiem această concluzie pe faptul că aceste litigii sunt asemănătoare litigiilor
comerciale, una dintre părţi fiind de regulă o societate comercială, iar obiectul special al litigiilor
fiind interesul public, se justifică încredinţarea lor spre soluţionare în primă instanţă tribunalului,
şi nu judecătoriei ca instanţă civilă.
ENTITATEA PUBLICA
Serviciul Audit Intern
Nr. ...../.......
ORDIN DE SERVICIU
In conformitate cu prevederile art. 8, litera c) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu
modificările si completările ulterioare, Normelor Generale privind exercitarea activitatii de audit public intern,
aprobate prin OMFP nr. 38/2003, cu modificarile si completarile ulterioare si cu Planul de audit public intern
pentru anul 2005, se va efectua o misiune de audit intern privind achizitiile publice la Directia Administrativa si
Patrimoniu, Serviciul Achizitii Publice, in perioada ........................
DECLARATIA DE INDEPENDENTA
Incompatibilităţi
În legatura cu Serviciul Achizitii Publice Da Nu
Ati avut/aveti vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă
limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi slăbiciuni in X
misiunea de audit intern, în orice fel?
Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă X
influenţeze în misiunea de audit intern?
Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat in ultimii 3 ani intr-un alt mod in activitatea X
entitatii/structurii auditate?
Ati fost implicat in elaborarea si implementarea sistemelor de control ale entitatii/structurii X
auditate?
Sunteti sot, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul entitatii/structurii
auditate sau cu membrii organelor de conducere colectiva din unitatile din X
subordinea/coordonarea/sub autoritatea acesteia ?
Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de X
redevente de la entitateaStructura auditata?
Aţi fost implicat in activitatea financiar- contabila la entitatea auditata sau la o unitate din X
subordinea/in coordonarea/sub autoritatea acesteia ?
Aveţi vreun interes direct sau indirect la entitatea/structura auditata? X
Dacă în timpul misiunii de audit inter, apare orice incompatibilitate personală, externă sau
organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoartele de X
audit imparţiale, notificaţi de urgenta conducatorul structurii de audit intern?
Auditor intern
Tabără Vasile
1. Incompatibilităţi personale.
Nu exista.
ENTITATEA PUBLICA
Serviciul Audit Intern
Nr. ..../.......
NOTIFICARE
asupra inceperii misiunii de audit intern
În conformitate cu prevederile art.11, lit.c) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu
modificările si completările ulterioare, şi cu Planul de audit intern pe anul 2005, urmeaza ca in perioada
........................ sa efectuam o misiune de audit intern cu tema “Activitatea de achizitii publice” la Directia
Administrativa si Patrimoniu, Serviciul Achizitii Publice.
Auditul intern va examina responsabilitatile asumate de catre Serviciul Achizitii Publice si va determina
daca acesta si-a indeplinit obligatiile in mod eficient si efectiv.
Perioada supusă evaluării este ...........................
Ulterior, vă vom contacta pentru a stabili de comun acord data sedinţei de deschidere, in cadrul careia vor fi
discutate diverse aspecte ale misiunii de audit intern. Printre acestea enumeram:
- prezentarea auditorilor;
- scopul şi obiectivele misiunii de audit intern;
- calendarul preliminar al intervenţiilor la faţa locului;
- persoanele de contact;
- alte aspecte organizatorice.
Pentru o mai buna intelegere a activitatii dumneavoastra, va rugam sa ne puneti la dispozitie in termen de
10 zile de la data primirii prezentei adrese urmatoarea documentatie necesara: legile si reglementarile ce se aplica
activitatii dumneavoastra, organigramele, regulamentele de organizare si functionare, fisele posturilor existente,
toate procedurile scrise care descriu sarcinile ce trebuie realizate in vederea desfasurarii activitatii de achizitii
publice si un exemplar al rapoartelor, notelor, dosarelor anterioare ce se refera la aceasta tema. Pentru documentele
solicitate se va asigura conformitatea cu originalul sau se va certifica realitatea documentelor transmise.
Detalii suplimentare puteţi obţine la telefonul 1234567, persoana de contact este: Tabără Vasile, auditor
intern, coordonatorul misiunii.
Cu stimă,
Roman Aureliana
Sef Serviciu Audit Intern
8.2.1.4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor preliminare
Conform Normei generale privind exercitarea activităţii de audit public intern1, în etapa
de colectare şi prelucrare a informaţiilor, auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu
caracter general despre entitatea/structura auditată. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi
utile pentru a atinge următoarele scopuri:
a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socioeconomic în
care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea;
b) cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate, a tehnicilor sale de lucru şi a
diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;
c) identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale
sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;
d) identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;
e) identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului
şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.
Prelucrarea informaţiilor consta în:
a) analiza structurii/entităţii auditate şi activităţii sale (organigrama, regulamente de
funcţionare, fişe ale posturilor, circuitul documentelor);
b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate;
c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit
public intern;
d) analiza rezultatelor controalelor precedente;
e) analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată.
ENTITATEA PUBLICA
Serviciul Audit Intern
COLECTAREA INFORMATIILOR
COLECTAREA INFORMATIILOR
ENTITATEA PUBLICA
Serviciul Audit Intern
1
Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 130bis din 27/02/2003
8.2.1.5. Identificarea obiectelor auditabile
Identificarea obiectelor auditabile reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat,
ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică.
Identificarea obiectelor auditabile se realizează în trei etape:
a) detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive descriind procesul de la realizarea
acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului);
b) definirea pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le
îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor aferente (ce trebuie să
fie evitate);
c) determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să atingă
obiectivul şi să elimine riscul.
Lista centralizatoare a obiectelor auditabile, definite sub aspectele caracteristicilor
specifice şi ale riscurilor asociate, constituie suportul analizei riscurilor.
ENTITATEA PUBLICA
Serviciul Audit Intern
B. LICITATIE DESCHISA
Nr.
crt. Obiective Obiecte auditabile Obs.
C. CERERE DE OFERTE
Nr.
crt. Obiective Obiecte auditabile Obs.
VI. PREGATIREA APLICARII 17. Studiul pietei, crearea bazei proprii de date
PROCEDURII DE CERERE DE 18. Constituirea si transmiterea Documentatiei pentru
OFERTE PENTRU elaborarea si prezentarea ofertei (DEPO)
ATRIBUIREA CONTRACTULUI
19. Constituirea comisiilor de evaluare
DE ACHIZITIE PUBLICA
VII. LANSAREA PROCEDURII DE 20. Anuntul/Invitatia de participare
CERERE DE OFERTE PENTRU 21. Dreptul de a solicita clarificari la DEPO
ATRIBUIREA CONTRACTULUI
DE ACHIZITIE PUBLICA
VIII. DERULAREA PROCEDURII 22. Deschiderea si calificarea ofertelor
DE CERERE DE OFERTE 23. Examinarea si evaluarea ofertelor in vederea stabilirii
PENTRU ATRIBUIREA ofertei castigatoare
CONTRACTULUI DE 24. Incheierea contractului de achizitie publica
ACHIZITIE PUBLICA
25. Dosarul achizitiei publice
T = ∑ P (i) x N (i)
Unde:
P(i) = ponderea riscului pentru fiecare criteriu;
N(i) = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;
sau
T = N1 x N2 x....x N(i), unde
N = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat.
f) clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obţinute anterior, în: risc mic, risc mediu,
risc mare;
g) ierarhizarea/operaţiunilor activităţilor ce urmează a fi auditate, respectiv elaborarea
tabelului puncte tari şi puncte slabe. Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic
rezultatul evaluării fiecărei activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor
în scopul orientării activităţii de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii în detaliu.
Tabelul prezintă în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile,
obiectivele specifice, riscuri, indicatori şi indici), iar în partea dreaptă opinia şi comentariile
auditorului intern.