Primul lucru: Dimineaţa cînd te scoli, trebuie să te speli pe ochi.

Al doilea: Faci trei închinăciuni zicînd: “Prea Sfîntă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ţie”, “Prea Sfîntă
Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-mă!”.
Al treilea lucru: Rugăciune cît timp poţi: 1 minut, 1 oră.
Al patrulea lucru: Masa, după mîncare rugăciunea de mulţumire.
Al cincilea: La servici sau la scoală sau alte probleme, de la orele 7-15, şi în timpul lucrului, rugăciunea
scurtă: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine, păcătosul !” cît de des.
Cine trece pe lîngă Biserică se închină, iar de ai timp mergi şi faci o rugăciune, aprinzi o lumînare, cînd vii
de la servici, la fel.

La orele 16 masa cu rugăciune înainte şi după mîncare, odihnă un ceas sau alt lucru de nu eşti obosit. Pe
la orele 22 înainte de culcare, rugăciune: Acatiste, Paraclise şi culcarea.

Duminica dimineaţa la orele 7 rugăciune, la orele 10 la Biserică la Sfînta Liturghie, apoi după ce iei
anafora, vii acasă mănînci, te odihnesti puţin, citeşti cărţi religioase, la orele 17 la Vecernie la Biserică la
catehizaţie, unde se fac şi cîntări, iar la orele 20 acasă masa, rugăciune, culcare.

Cele 4 posturi se posteste tot anul, Miercurea şi Vinerea, şi Spovedanie şi Impărtăşanie în aceste posturi.

La diverse nevoi omeneşti se fac urmatoarele slujbe: Cea mai puternică slujbă, la orice nevoie
omenească, este Sfînta Liturghie, cu scoaterea de părticele din prescura la Proscomidie.

Pentru cei ce sunt certaţi şi nu vor să se împace, se face Acatistul Sfîntului Fanurie cu post.

Pentru căsătorie, necaz, boală, deznădejde se face urmatoarea rînduială:

1. Se spovedeşte din copilărie pînă la zi cel bolnav, după ce a postit timp de 5 zile;
2. Împărtăşanie, de nu este oprit de canoane;
3. Miercuri şi Vineri mîncare odată în zi, de post, după orele 16;
4. 40 de Sfinte Liturghii, cu scoaterea de părticele de la Proscomidie pentru cel în cauză;
5. Citirea Psaltirii timp de 40 de zile;
6. La Miezul nopţii, de 33 de ori “Tatăl nostru”, după fiecare cîte o metanie;
7. Dimineaţa Acatistul Maicii Domnului, iar seara, Paraclisul Maicii Domnului;
8. Rugăciunea continuă: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul
!”;
9. Taina Sfîntului Maslu cu 3 sau 7 Preoţi.
Rînduiala acesta se face timp de 40 de zile, atît de cel în cauză, cît şi de cei din casă şi toate neamurile,
dînd milostenie la săraci după putere.

Pentru Bolnavi psihici şi alte boli greu de vindecat se face aşa:

1. 5 zile de post, Spovedanie generală, Sfînta Împărtăşanie;
2. Miercuri şi Vineri, mîncare odată în zi, după orele 16;
3. Acatistul ACOPERĂMÎINTUL MAICII DOMNULUI timp de 40 de zile, căci spune în el: “Bucură-Te Ceea ce
iei în atotputernicile Tale mîini pe cei părăsiţi de doctori !”
4. Rugăciunea: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluişete-mă pe mine, păcătosul !” o zice
atît bolnavul, cît şi cei ce-l ajută, de nu poate bolnavul, fac pentru el rînduiala cei sănătoşi.
5. De 7 ori rînduiala Sfîntului Maslu;
6. Milostenie la săraci, după putere.

Pentru cei pătimaşi: beţie, curvie, ucidere şi alte patimi, nu-i pomenim la Sfînta Liturghie, dar facem
Psaltirea, care-i ajută să scape din aceste păcate.

Pentru MORŢI: din ziua morţii trebuie puşi la Liturghie timp de 40 de zile, este vremea cînd sufletul
merge prin Rai şi prin Iad, iar a 40-a zi se duce la Tronul lui Hristos, la Judecata Particulară. Liturghiile îi
ajută foarte mult, 40 Liturghii = 1 Sărindar. PARASTASELE îi ajută mult, la 3 zile, la 40 de zile, la 6 luni, la 1
an şi aşa mai departe şi MILOSTENIA din cea avut mortul îi ajută foarte mult, s-o facă şi din ceea ce au cei
ai casei.

Ce rugăciuni vom face în fiecare zi ?

Rugăciunile dimineţii şi ale serii în primul rînd. Apoi, în fiecare dimineaţă se zice unul din Acatistele Maicii
Domnului, zilnic, seara vom face Paraclisul Maicii Domnului. Cele mai lungi mîini sunt cele ce ajung pînă
la cer – RUGĂCIUNEA;

Luni: Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, Canon către Îngerul păzitor, Canon de rugăciune către
Puterile Cereşti.
Marţi: Acatistul Sfîntului Ioan Botezătorul şi al Sfîntului Antonie cel Mare.
Miercuri: Acatist către Maica Domnului unul din cele 3.
Joi: Acatistul Sfîntului Apostol Petru şi Pavel şi al Sfîntului Nicolae.
Vineri: Acatistul Sfintei Cruci.
Sîmbătă: Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos
Duminică: Acatistul Sfintei Treimi.

În fiecare zi se ţine această rînduială, iar de va cădea în acea zi şi un sfînt ce are Acatistul său, se face pe
lînga Acatistul zilei şi Acatistul sfîntului zilei.

De la Sfintele Paşti pînă la Înălţarea Domnului se face Acatistul Sfintei Învieri zilnic, pe lîngă Acatistele
zilelor respective. De la Înălţare la Rusalii se face zilnic Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos. În postul
Adormirii se face zilnic Acatistul Adormirii Maicii Domnului şi la fel în fiecare post, al cărui sfînt este
postul, al aceluia se face zilnic Acatistul. Creştinii, de nu vor ţinea cele 4 posturi de peste an şi Miercurile
şi Vinerile, nu sunt creştini. De nu ţinem acest post Apostolic, alt post este zadarnic. Miercurile şi Vinerile
de peste an sunt zile de post, cine poate mănîncă numai odată pe zi, cine vrea, fără ulei, cei bolnavi
mănîncă de 3 ori pe zi de post. Lunea se ţine post pentru sănătate şi pentru Îngerul păzitor.

Postul RĂSTIGNIRII, ţine din Joia cea mare pînă în ziua de Paşti, cînd nu se mănîncă nimic, iar în ziua de
Paşti te Spovedeşti şi Împărtăşeşti. Prima săptămînă din Postul Paştilor, Luni şi Marţi nu se mănîncă
nimic, iar Miercuri Spovedanie şi Impartasanie, la fel şi în Săptămîna Patimilor. Sînt călugări ce nu
mănîncă nimic de la Florii la Paşti. Pentru bolnavi gravi se ţine Postul lui Hristos de 10 zile, de la Înălţare
la Rusalii. Orice post se începe cu Spovedanie şi Împărtăşanie şi se termină tot cu aceasta. Nu se posteşte
Marţea şi Sîmbăta, numai în cele 4 posturi. Cine ţine alte posturi şi nu le ţine pe acestea rînduite de
Sfinţii Apostoli şi biserică posteste în zadar.

POSTUL

Postul este înfrînarea totală sau parţială de la hrana bună şi îmbelşugată şi mai ales de provenienţă
animală. El este o jertfă trupească care cere a fi unită cu milostenia, cu darurile de tămîie, luminări, etc,
aduse la altar, precum şi metaniile, închinăciunile, etc, toate laolaltă alcătuiesc închinarea datorată de
trup, ca jertfă Domnului. Jertfa Domnului se ridică la cel mai înalt grad, numai cînd sufletul se curăţeşte
prin înfrînarea de la orice răutate acoperind totul cu rugăciunea şi cu gîndirea cea curată spre slava lui
Dumnezeu. Postul este semnul, simbolul că iubim pe Dumnezeu care n-are nevoie de postul nostru, ci,
noi avem nevoie de post fiindcă el este mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi înşine şi pe temeiul
acestei biruinţi, vom birui şi lumea pusă în slujba păcatului şi uneltirile diavolului. "Acest soi de draci, nu
iese decît cu post şi mgăciune". (Matei 17, 21). 1536. -Nu orice post este post religios, ci numai acela
care se face întru numele Domnului şi după legea lui Dumnezeu aşa cum a primit-o Adam (Fac. 2, 16-17;
3, 2-6) şi au învăţat proorocii (Lev. 19, 29-31; Is. 68, 1-6; Ioil 2, 12-16) şi I-aU practicat sfinţii (Ex. 24, 18; III
Regi 19,8; Matei 4, 2; Luca 2, 37). Sf. Ioan Botezătorul a postit în continuu (Matei 3, 4; Marcu 1, 6). Iisus a
poruncit limpede ca să postim şi cum să postim (Matei 6,16-18; Luca 21-34). Apostolii au postit şi s-au
rugat (F. Ap. 13, 3; 14, 23; l Cor. 7, 5; II Cor. 11, 27). Deci, orice creştin trebuie să fie convins de
trebuinţele postului, să-l respecte în convingerile sule şi să-l practice atît cît darul credinţei şi puterile îl
ajută ferindu-se de a-l defăima, întrucît el este de origine dumnezeiască, dat nouă cu scopul de a ne
înfrîna trupul de la patimi, a ne smeri sufleteşte şi a ne face mai buni întru pocăinţă şi rugăciune spre
mîntuirea noastră şi slava lui Dumnezeu (V. înfrînarea, Liturghisirea, Rugăciunea).

- 'Nu ne va învinui pe noi cineva fiindcă postim miercurea şi vinerea, întm care ni s-a pomncit, pe bună
dreptate să postim după Tradiţie. Postim miercurea pentru sfatul făcut de iudei, pentm vinderea
Domnului şi vinerea postim fiindcă a pătimit pentm noi. Ţinem duminica ca pe o zi de bucurie pentm
Iisus cel ce a înviat întm acea zi, întm care ni s-a predanisit să nu plecăm nici genunchii" (cu metanii). -Sf.
Petru 15.

-Avînd în vedere nevoile vremii păstorii bisericeşti care au datoria de a iconomisi viaţa păstoriţilor au dat
sfaturi cu privire Ia aplicarea postului cum este enciclica Sf. Sinod român din 1907 şi cea din 1956 în care
se precizează:

A. Copiii pînă la împlinirea vîrstei de 7 ani sînt dezlegaţi de pravila postului, putînd mînca în tot timpul
anului orice fel de alimente. B. Pentru copiii de ia 7-12 ani şi pentru credincioşii de orice vîrstă care sînt
cuprinşi de slăbiciuni şi suferinţi trupeşti pravila postului să lie obligatorie numai în zilele următoare: a).
Toate miercurile şi vinerile de peste an, afară de acelea cînd este dezlegare la peşte ; b). Prima şi ultima
săptămînă din sfîntul şi marele post al Paştilor şi tot aşa din postul Crăciunului; c). de la 23-28 iunie (adică
cinci zile din postul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel); d). de la 1-15 august (adică 2 săptămîni ale postului
Adormirii Maicii Domnului); e). Ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august şi 14 septembrie. Pentru
celelalte zile şi săptămîni din timpul marilor posturi bisericeşti, copiii de la 7-12 ani şi credincioşii de orice
vîrstă care sînt suferinzi să lie dezlegaţi a mînca: peşte, icre, ouă, lapte şi brînză. -Enciclica Sf. Sinod 1956.
"Dacă cineva sub motiv de nevoinţă ascetică ar posti duminica, să fie anatema". -Gangra 18.

POSTUL PARESIMILOR

"Întru Sfnta Patruzecime, în ziua dintîi a săptămînii cei dintîi, adică luni, nicidecum nu se cade a mînca.
Aşijderea şi marţi. Iar miercuri după săvîrşirea dumnezeieştii liturghii celei mai înainte sfinţite, se pune pe
masă şi mîncăm pîine caldă şi mîncare caldă din seminţe şi se dă şi apă caldă cu miez (zeamă de fructe).
Iar cei bolnavi care nu pot să păzească cu post negru cele două zile dinlîi şi bătrinii mănîncă pîine şi beau
apă după vecernie, marţi". -Tipicul Mare p. 42.

"Creştinii, în săptămînă patimilor, postind şi migîindu-se cu umilinţă, trebuie să-şi încheie postul la miezul
nopţii din sîmbăta cea mare (după ora 12 pentm că Sf. Evanghelist Matei şi Luca, cel dintîi, zice: "în
noaptea sîmbetelor" (Matei 28, 1), iar celălalt zice: "foarte de dimineaţă" (Luca 24, 1) arătîndu-ne
adîncimea dimineţii "de duminică". -VI ec. 89.

"Nu se cade a dezlega postul din Joia Mare din Săptămînă Patimilor şi a necinsti toată Patruzecimea, ci se
cuvine ca tot postul mare să se ajuneze cu mîncare uscată". -Laod. 50.

"În tot Postul Mare nu se cade a se prăznui naşterile mucenicilor, ci pomenirea lor să se facă numai
sîmbăta şi duminica".

"Nu se cuvine a se face nunţi sau a prăznui ziua • (onomastica) naşterii în patruzecime". Laod. 52.

"Aceste 40 de zile ale postului mare, întocmai toate sînt de sfinte şi cinstite că şi slujba lor este una.
Pentru aceasta cu bună şi duhovnicească socoteală s-a luat de se slujeşte în toate cele dintîi cinci zile ale
săptămînii Liturghia cea mai înainte sfinţită, după cum învaţă Sf. Simeon al Tesalonicului" (IX, 56...-Tipicul
Mare, p. 509).

În sîmbăta Sf.Teodor "mîncăm bob fiert şi măsline albe şi negre şi fiertură cu untdelemn şi bem cîte un
pahar de vin pentru sfintul. -Tipicul Mare, p. 512.

"Iar în sîmbete şi duminici dezlegăm numai la untdelemn şi vin iar în celelalte cinci zile ale săptămînii
postim pînă seara şi mîncăm mîncare uscată afară de sîmbăta şi duminica. Iar peşte la prăznuirea
Bunei Vestiri şi de Duminica Stîlpărilor". -Tipicul Mare, p. 42.

În joia canonului celui mare dezlegare la vin şi untdelemn. In vinerea acatistului, la vin şi la untdelemn. în
sfiita şi marea joi dezlegare la vin şi untdelemn". -Tipicul Mare, p. 727.

"In duminicile Sf. Patruzecimi, afară de cea a Stîlpărilor, se săvîrşeşte Liturghia Marelui Vasile... La masă
mîncăm fiertură cu untdelemn. Şi de se va întîmplă bem cu măsură şi vin pentru slava lui Dumnezeu, cîte
două pahare mici; aşijderea şi seara cîte două pahare mici". -Tipic p. 515.
"Apoi intrăm la masă (JOIA MARE după Liturghia Sf. Vasile) şi mîncăm fiertură cu untdelemn şi bem vin şi
altă mîncare uscată fiindcă s-a cîntat aliluia. In tipicul studiţilor se porunceşte a se mînca linte, ori bob
fiert şi bem vin. In tipicul Alhosului se porunceşte a mînca două fierturi cu untdelemn şi bem cîte două
pahare. Şi aceste toate să se facă cum va socoti cel mai mare după nevoile şi voinţa frăţească cea întm
Hristos spre folosul cel de suflet mîntuitor". -Tipicul Mare, p. 556.

"De va cădea Buna Vestire în săptămînă Patimilor se dezleagă la peşte afară de vineri şi sîmbăta cînd se
dezleagă numai la untdelemn şi vin în cinstea praznicului". -ILT, 383.

"De s-ar întîmplă Buna Vestire în Joia cea mare sau Vinerea cea mare, nu păcătuim dacă gustăm vin şi
peşte". -Sf. Nichifor 5.

"Femeia care va naşte în postul mare sau în săptămîna cea mare, aceea să nu ţină poruncitul post de vin
şi untdelemn, ci fără de păcat să mănînce şi să bea. Pentm că postul s-a făcut pentm înfrînarea trupului,
iar aflîndu-se bolnavă şi slabă ea cere şi primeşte hrană ca să ia putere şi sănătate. Şi tot cel ce va fi slab
şi bolnav nu se opreşte în zilele care sînt poruncile a le posti, ci să mănînce untdelemn şi vin, iar carne să
nu mănînce, măcar de s-ar afla şi la moarte". -ILT, 382.

"Postiţi în zilele săptămînii celei mari (a patimirilor)... gustînd numai pîine, sare, legume şi apă.
În vinerea şi sîmbăta cea mare dacă sănătatea vă îngăduie să nu gustaţi nimic pînă la cîntatul
cocoşului din noapte..."în ziua sîmbetei ţineţi postirea pînă la lumina zilei învierii Domnului. Dar din
seara sîmbetei şi pînă la lumina zilei învierii, staţi în Biserică priveghind, citind legea, profeţii şi psalmii".
-Const. Ap. V, 18-19. 1588. -"Am luat din Palestina că în această zi a vinerii celei mari, a nu se face
Liturghie mai înainte sfinţită şi nici liturghia cea desăvîrşită şi nici masa nu putem, nici mîncăm întru
această zi a răstignirii. Iar de va f cineva foarte mult neputincios sau prea bătrin şi nu poate să rămînă
postindu-se, să i se dea lui pîine şi apă după apusul soarelui. Că aşa am luat poruncă de la sfinţii apostoli
(Matei 9, 15; Dionisie l) a nu mînca întru sfinta şi marea vineri"... Tipicul Mare p. 563. 1589. -La Paşti
"Pravoslavnicii carne în Biserică n-aduc. Iar ouăle şi brinză aduse fiind, se pun în pridvor iar în Biserică
nicidecum nu se cuvine a aduce... cum că, came şi prinosul cel alb nu este paşte, nici mielul precum zic
oamenii şi primesc dintru dînsele cu toată evlavia şi că dintr-un oarecare sfinţenie se împărtăşesc, ci ele
sînt ca o proastă aducere. Căci nu se poate aduce aceasta ca întru jertfa lui Dumnezeu, ci numai ca o
blagoslovenie spre mîncare..." (Apost. 3, VI, 99) -Tipicul Mare p. 577.

"Dacă tu din cauza slăbiciunii trupeşti, nici o zi nu poţi petrece fără hrană, nimeni, fiind om înţelept nu-ţi
va reproşa pentru aceasta, căci noi avem pe Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, care nu cere de la noi
nimic care întrece puterile noastre. El nu cere de la noi numai înfrînare de la mîncare şi post, ci El vrea să
renunţăm la ocupaţiile lumeşti şi să ne îndeletnicim cu cele duhovniceşti... Dacă noi am mînca numai cît
ne trebuie pentru întreţinerea noastră şi ne-am feri de cele rele, n-am mai avea nevoie de post... Cel ce
mănîncă şi nu poate posti, cu atît mai mult să facă milostenie, să se roage cu mai multă rivnă şi să asculte
învăţătura Domnului de la care slăbiciunea trupească nu-l împiedică să se împace cu cei certaţi şi să
alunge din sufet duhul răzbunării". -Sf. I. Hrisostom. Fac. Om. 10.

"Iar în miercurile şi în vinerile toate-i Cincizecimi dezlegăm monahii la untdelemn şi vin iar mirenii la
peşte, afară de miercurea înjumătâţirii şi de miercurea odovaniei Paştelui, căci în acele două zile
dezlegăin şi monahii la peşte şi la vin. Iar al{ii dezleagă şi întm celelalte miercuri şi vineri ale
Cincizecimii". - Tipicul M. 4344.

POSTUL SF. APOSTOLI ŞI AL NAŞTERII LUI HRISTOS

In postul Sf. Apostoli, marţea şi joia mîncăm untdelemn şi vin. Iar luni, miercuri şi vineri nici untdelemn,
nici vin nu gustăm, ci ne postim pînă la al nouălea ceas şi mîncăm întru acele zile mîncare uscată. Iar în
sîmbete şi duminici se mănîncă peşte. Iar dacă s-ar întîmpla vreun sfînt luni, marţi sau joi avînd
slavoslovie, se mănîncă peşte. Iar miercuri şi vineri dezlegăm numai la vin şi untdelemn şi mîncăm odată
în zi. Iar dacă s-ar înlîmpla miercuri sau vineri vreun sfînt avînd priveghere, dezlegăm la untdelemn şi vin
şi la peşte. Şi dacă se va înlîmpla pomenirea sfînlului şi a cămia este hramul Bisericii miercuri sau vineri,
asemenea facem". -'Tipicul Mare, p. 44.

"Postul Apostolilor se face pentru cinstirea lor, căci de multe bunătăţi ne-am învrednicit prin ei şi s-au
făcut pildă de postire, de înfrînare şi ascultare pentru propovăduirea cuvîntului Evangheliei şi
întemeierea Bisericii prin care ne sfinţim viaţa". -Sim. Test. IX, 54.

POSTUL MAICII DOMNULUI

Postul Maicii Domnului n-a fost prevăzut de canoane pînă în secolul 10-11, ci a fost ţinut numai de cine a
voit. Abia în sec. XII, patriarhul Luca (1156-1169) l-a impus să fie respectat de la 1-14 august. Acest post a
fost practicat cu severitate în cinstea schimbării la faţă şi a Adormirii Maicii Domnului de către monahii
aghioriţi, fiindcă Maica Domnului este patronul Sfintului Munte şi de la ei, s-a întins obiceiul de a se
socoti mai aspru decît cel al Crăciunului şi al Sf. Apostoli cu care este egal.

"In postul Adormirii Prea Sfintei Stăpînei noastre Născătoare de Dumnezeu, în 15 zile, afară de
Schimbarea la Faţă a lui Hiistos, postim pînă la al nouălea ceas din zi, luni, miercuri şi vineri, mîncînd
mîncare uscată şi facem şi plecare genunchilor pînă la împărtăşirea cu Sfintele Taine. Iar marţi şi joi
fiertură fără untdelemn. Iar sîmbăta şi duminică facem fiertură cu untdelemn şi bem vin. Iar peşte nu
mîncăm pînă la Adonnirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, fără numai la Schimbarea la faţă a lui
Hristos mîncăm peşte de două ori pe zi". -Tipicul Marc, p. 44.

Are dezlegări: 6 august -Schimbarea Ia faţă, peşte; 15 -Adormirea Maicii Domnului, dezlegare la toate,
afară de miercuri şi vineri cînd mîncăm numai peşte;

29 august -Tăierea Capului Siîntului Ioan Botezătorul, dezlegare numai la untdelemn şi vin şi post în orice
zi s-ar întîmpla

14 -înălţarea Sfintei Cruci: "La masă se face mîngîierea fraţilor cu untdelemn şi vin şi alte mîncării de
seminţe.

POSTUL NAŞTERII DOMNULUI

In postul NAŞTERII DOMNULUI, marţea şi joia mîncăm untdelemn şi vin. Iar luni, miercuri şi vineri nici
untdelemn, nici vin nu gustăm, ci ne postim pînă la al nouălea ceas şi mîncăm întru acele zile mîncare
uscată. Iar în sîmbete şi duminici se mănîncă peşte. Iar dacă s-ar întîmpla vreun sfînt luni, marţi sau joi
avînd slavoslovie, se mănîncă peşte. Iar miercuri şi vineri dezlegăm numai la vin şi untdelemn şi mîncăm
odată în zi. Iar dacă s-ar înlîmpla miercuri sau vineri vreun sfînt avînd priveghere, dezlegăm la untdelemn
şi vin şi la peşte. Şi dacă se va înlîmpla pomenirea sfînlului şi a cămia este hramul Bisericii miercuri sau
vineri, asemenea facem". -'Tipicul Mare, p. 44.

"Postul Naşterii lui Hristos simbolizează postul lui Moise de patruizeci de zile cînd a primit cuvîntul lui
Dumnezeu scris pe piatră, iar noi postim patnizeci de zile ca să primim cuvîntul cel întrupat din fecioară,
din care ne împărtăşim, nu numai cu auzul legii ca la Moise, ci cu însuşi Trupul şi Sîngele vieţii veşnice".
-Simeon Tes. IX, 54.

Decembrie are dezlegări: 4 -Sf. Muceniţă Varvara, vin şi untdelemn; S -Sf. Sava cel sfinţit, vin şi
untdelemn; 6 -Sf. Nicolae, vin şi untdelemn, unde-i hramul şi la peşte; 9 -Zămislirea Sf. Ana, vin şi
untdelemn; 24 -Ajunul Naşterii Domnului, numai la vin şi la untdelemn pentru cei bolnavi. Post riguros;
25 -Naşterea Domnului "dezlegare la toate".

5 ianuarie -Ajunul Botezului, post riguros cu dezlegare numai la vin şi untdelemn, în orice zi ar fi (Teofil 1).

"Se cuvine a şti că dacă s-ar înlîmpla praznicul Naşterii Domnului Hristos şi al Botezului Domnului
miercuri sau vineri dezlegăm la brinză şi la ouă, iar mirenii la came. Iar cele 12 zile după Naşterea lui
Hristos şi în săptămîna dinaintea lăsatului sec de came şi în săplămîna cea luminată şi săptămîna
penticostandui (după Rusalii vinerea şi miercurea) dezleagă monahii la brinză şi la ouă, iar mirenii la
came. Iar în săplămîna brînzei dezleagă şi monahii şi mirenii numai la brinză şi la ouă cu deosebire că
miercurea şi vinerea întru al nouălea ceas dezlegăm odată în zi" (harţi). -Tipicul Mare, p. 43-44.

În cele patru posturi, precum miercurea şi vinerea este ca soţii să se înfrîneze de la împreunarea
trupească ca semn că iubim pe Dumnezeu. -Trebnic p. 519.

-în săptămînă patimilor se fac metanii în Biserică numai luni, marţi şi pînă miercuri seara. în chilii se fac
pînă în vinerea mare (Tipicul Mare p. 554).

Randuieli speciale in Saptamana Luminata

In Saptamana Luminata, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu "harti". Biserica ne ofera
dezlegare la mancarurile de dulce datorita Invierii Domnului. Conform Tipicului Sfantului Sava,
miercurea si vinerea, in perioada cuprinsa intre Invierea Domnului si Duminica Tuturor Sfintilor
(prima dupa Rusalii), avem "dezlegare la peste".
De la Invierea Domnului si pana la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar inchinaciuni si nu se
ingenuncheaza.
In Saptamana Luminata nu se citeste Psaltirea.
In aceasta saptamana nu se fac parastase pentru cei trecuti la cele vesnice. Amintim ca
incepand cu praznicul Intrarii Domnului in Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru
cei adormiti. Aceste slujbe sunt reluate dupa Duminica Tomii. Acest lucru nu inseamna ca ei
sunt dati uitarii. Sa nu pierdem din vedere ca Biserica ii pomeneste pe acestia in cadrul oricarei
Sfinte Liturghii. Chiar si in Saptamana Patimirilor cei adormiti sunt pomeniti in cadrul Sfintei
Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praznicul Invierii si la orice Sfanta Liturghie de dupa Sfintele
Pasti.
Slujbele de inmormantare din Saptamana Luminata sunt oficiate dupa o randuiala
speciala. Slujba inmormantarii este inlocuita de slujba Invierii. Asadar si cantarile acestei slujbe
vorbesc de biruinta Vietii asupra mortii

Metanii mici sau închinăciunile pana la pamant se pot face oricând, fără nici o restricţie.
Metanii mari nu se fac conform canonului 20 al primului sinod ecumenic, canonului 90 al celui de-al 6
sinod ecumenic:
– după ce am primit Sfânta Împărtăşanie (în acea zi);
– la sfârşitul săptămânii, de la rugăciunea „Învredniceşte-ne, Doamne…“ de la vecernia de vineri şi până
duminică la aceeaşi rugăciune de la vecernie, cu excepţia praznicelor închinate Sfintei Cruci (Duminica a
3-a din Postul Sfintelor Paşti, 1 august, 14 septembrie, în Joia Mare la Denia celor 12 Evanghelii la
scoaterea Sfintei Cruci) şi în Vinerea Mare la scoaterea Sfântului Epitaf;
– în biserică, de la vecernia din Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, iar în particular (la chilie,
acasă), de la vecernia din Vinerea Mare până la Înălţare; – de la Naşterea Domnului (25 decembrie) până
la Bobotează (6 ianuarie).