uLtf Coleclia ATIEFNAITVE

coordonator RADU MARE$

MIRCEAELIADE
Coperta: Liliana BOLBOACA
BIBLIOT'ECA .4STR4

1ililffillilffi[illffiilil[il
*707764*
Descrielea CIP a Blbliotecii N4ionale
ELIADE, MIRCEA
Textele ,,legionale" 9i despre ,,romenism"/ Mircea Eliade - Cluj-Napoca:
Dacia,2001
160 p.; 14,5x2O,5 cm. - (Alternative) TEXTELE ,,LEGIONARE''
tsBN 973'35-1116-1

94(498)
$t DESPRE ,,ROMANISM"
OEditura Dacia
Cluj-Napoca 3400, str. Ospeteriei nr. 4, tel /fax:.0 1429675
c mail edituradacia@hotrnail.com, www ediluradacia'ro
Bucureltl: Ofi ciul postal 1 5, sector 6
'14
str. General Medic EmanoilSeverin nr'
tel. 01/315 89 84, fax:01/315 89 85
satu Mare,3600, B-dulLalelei R13 et Vlap 18
tel.061ft6 91 11;|ar 061U6 91 12
Cesula po9tal;509: Piata 25 octombrie nr' 12
ww.multiarea.ro
Baia Mare, i1800, str. Victoriei nr. 146
|€rl.llax:.06A218923
ffi; tec.r,, i..5TRA
*s IBIU -

Redactor Radu MARE9

Tehnoredactor: Liliana BOLBOACA
comanda nr- 4261 EDITIJRA DACIA
CLUJNAPOCA,2001
 uorA esupne EDlrrEr

Publicdm anicolele ,,legionare" ale lui Mircea Eliade, cirora le adiugdm

gi celeincriminate ca arare de citre adversari doar pennu cder"a fraze desprinse
din context (E/ogru TTansiluaniei, PiloSii or$/etc.). Trarscriem tn acela;i timp
Li cdteva din textele ce dovedesc ci acuza de antisemitism adusi lui Eliade e o
Tilt?.B
inrengie.
Reproducem gi unele articole !e dezbat problema ,rominismului".
ln presa interbelici articolele au fost semnate fie Mircea Eliade, fie
Ion Pleiegu (cele apirute in Credinp in 1934 pi 1935).
Singura controversi asupra paternititii o ridice interviul (nesemnat)
De ce cred ln biruinp migcirii legionara lati
ce spunea in aceastd privinF
Mac Linscott Rickets, e<egerul american al operei lui Mircea Eliader
,Am
vorbit cu Mircea Eliade dtlspre acest articol, dupa ce m.am retntors din
Rominia liulie, 1981 - M.Hl. Eliade mi.a spus foarre rdspicat cd nu el a
scris acel articol. Fusese - intr.adevir - invitat si scrie un astfel de text pe
tema in cauzi, dar a refuzat so faci. La ciwa timp dupd refuzul lui, a fost
surprins si vadi apdrAnd un text cu acest titlu sub semnitura sa. Cum
A{1./l directorul publicaqiei respective ii era prieten, Eliade nu a protestar in
_..-^ mod public, ceci, a$a cum lmi mirturisea, nu a dorit si declangeze un
'<y scandal. Mi-a spus cA $i.a notat toate amAnuntele acestui episod in
jurnalul
pe care.l ginea.Din nefericire, acele pagini au rimas in Romdnia gi s.au
pierdut".(lnterviu luat de Dorin Tirdoran, transmis la Vocea Antericii la
l5 septembrie, 1988)
 Precizam ci roareaceste
articolc (fird nici o exceptie) au fost
in primul nostru v<rtum din Biobibtios!, mentionate CUVANT INATT.ITE
Lirenr, 199?.
n, ui,,* ii,iii eoiiii)),_r*
Cartea de fagd reproduce absolut
, toarc textele hti Eliale aLuzate
legimarisnt ;i anri.cetnidsnt de cdne.".;;; ::::.:::i :':".'
., gazetarii
trq eregerii qi :'*' dc
romdni$i strdini,
in pericracla 1935.2000.
,Am fost pe rend scriitor
'mistic', ,gidiaht, "huligan',
M.H. aantisemit,, ohscisa, . Astizi sunt scriitolfurntffif
"abstract
(am auzit cd .te spune .porcograf" f i ash e i*raletitt
enofionant). Miine wi 11 necrofil, criminal nu inii ptlt) €l)
.EI
(M. Eliade, Vreme4 16 mat 193?1 nr. 487, p. 4)

Nu existd in istofia spiritualidtli romahefti o alti persoani (sau

persotralitate!) impotri!" clr€ia se se fi lansat.-atttea acuze, calomnii gi
persifldri!
S.au nepustit asupta lui ca o haiti, hotirate se-l sfatie, reei de anonlmi
lncul;i, aleturi de valorogi oatneni de culturd invidiogi, din proprie
inifiativn, dar mai ales din dispozigie de la ,,centru".
Cdnd faima savantului gi scriitorului a depdgit granigele girii, au
ihceput sd apari invinuiri in unele publicaqii din Ftanga, Italia, America,
lsrael (traduse cu repeziciune in aproape roate terlle apusene).
Mircea Eliade a fost urmdrit cu lN,ertunafe qi agreslvirate pehe in
pdnzele albe, toati via[a - pe parcursul a gase decenii. Nu numai atit!
$l
drrpa disparigia lui fizici, au aparut noi pfocurori, expunandu-ti cu
luciditate rechizitoriul gi vdntudnd cu ,,obiectivitate" cenuga marelul
dlsperut.
Zecilor de jurnalipti belaciti in mocirla legionatismului sau in cea d
comunismului, mecliocrilor public$ti in solda KOB'ului sau S$ului nu li
s-a reprolat nimic, aU fost qt sunt ldsali sd tragd sforile qi sd pescuiasci in
api tulbure. Atetia opdriunilti, lipsiqi ele coloane vertebrale, beietri de
lrani gata, cu ranguri inai mici sau mai mari ih ddministtatia de stat sau in
 diplomaqie, gi.au britrrt joc de't,ara
l,r, ,ri,i"la sr rru au fost luati de
la rost. nimeni ln lui Eliade incep si i se aduci grave invinuiri ideologice, dirijate
1935

Poetu I $tefan Baciu ii scria de Partidul Comunist Romin, stipendiat de Moscova.

indurerat din Rio de Janeiro la I februarie
l.9521 Belu Silber, executantul sarcinii,fabricat in via[a sa si dlte ,,scenarii".
a
Unul dintre ele a avur un impoltant rol in rsasinarea lul Lucreqiu
Pdtrdgcanu. Atdt amintirile Lenei Constante, implicati direct in procesul
,Nu ud putegi inchipui, iubirc Domnu/e Eliacle,
in ce iespar nturdar inscenat fruntaqului comunist, cat Si propriile lui ft{rtuiii suht o dovadd
trdin .lin punct./e vecfcte ror
t" r,
"r
rrtrl,n'
"r"
;
;; :;; ;r;;::: ;:, ;:: :i::,"::;;rt:::'::::;::,;
i indubitabilS ci sursa de bazd a materialLrlui mAnuit de Belu Silber e ptrra
invenqie.
asa-zisd rcolonidr, care existd numai in chiolh_*d)" ))rr)ri't_
",nu., A fdcut-o in 1935, intr-un ,,nevinovat" articol publicat in$,o revlsti
Elogiilor aduse lui Miicea Eliade ie.cele comunistd faqi de prietenulgi tonrisul de drum de la Criterioh, A rcpet^t-n
mai autorizare voci, li se peste mai bine de un deceniu, in timp ce se afla in lnchisoare, fati Je
aldturi violente acdzalii.
Operele lui au fost interziss sfi6i2llscdteva tovarEul siu de idei pi idealuri, Lucregiu Pitrigcanu.
ori in RomAnia. in iunie Ca si ne familiarizdm cu tehnica acesrei prime acuze, din 1935, si-i
1934, Ministerul Instruc$unii publice a
ftimis.tuturor liceelor din tari
urmiibarii tirculi ddm cuvdntui lui Mircea Eliade,
r:a: ,,Aten ono,area a vd
cominica maj j"" t;"u"Or:;:
intetzise, care nu pot intra in tttti"*^
er"t *tri .li ) r_i1i' ,iun*_u
'ilt*rr"o, ,,Md lnpiietenisent insd destul de bine cu Belu Silber pi cu aat nai
sd, vd cisnitorntayi. "printrb
cirgile infa_"*. * ,n" ".
din'ni. ' : ui;".".i.r1' ntult m.a mlihnit un articol al lui in $antier, ln care printe alrcle spunea
Pentru a doua oari. atelasi minister cd sunt dpulih ntlstic, pUfin agent de sigurantd', Cdteta zile dupi aceea a
il acuzd de imoralitare gi il ex.
t"l:rtildnt,
.1"d...^d_:r unde era suplinitor,onorrn.
rcnfu sd mdbence la nol, ca pi cum nimic nu s"ar fi intdmplae l-ant spLts:

met{fizicd Iui Nae Ionescu de la Universiatea

ir "i."..1i",l"'f.*r.i l, ,,Belu, tu ni cunopti, ptii cum imi
tig viaga, ptii cdt de muft nttncesc ca
cds,
dinBuid*ir, t,j." ,ra. sd-mi pot pldti thifia, sd-mi pot cumpdra cdr;i, sd.mi pot invita prietenii la
A treia intdrzicere masivd a operelor lui
Elia.le ." .
.,..:?" nagibnal, in 194g, cAnd nu mai
!, p.r^i;a
e a
"r."r'0. Or.
ifu)ar."' Jlrqitor,
masd. Cum de-ai putut scrie, atunci cd sunt
,,pufin agent de siguranyd?",
Huliganir, Mttur reinrclrdril Insura A lncepLtt si rdc{d, Epti rnai naiv decdt credeam, mi.a rdspuns, Asm n-arc
rui Euthanasius, saraiar gi revoruria
din Portugalia. nici o impottanlri. Asta face parte din jargonul gazet{tiei rnarxiste, Ett,
Printre titlurile public;tiitor inrcrzise 6unt silit sd atac pozigla ta ideologicd fi o fac udlitend clifee]e clxice, dat
figura insi, aproale in u,,, L-am p vit lnt stat.. lmi pate
ca ont pi prefuiesc prietenia
exclusivitate, toatd suflarea scriitorimii ;in Ia tine
din Romenia.
Mircea EliaJe s-a hucurat a.. rfiu, iam spus. Eu am altd concep;ie despre prietenie si chiar desprc
a."r.i,,i, de un trarament
snecial Li incelrlq prin 1925 26, "*^t,. gazetdrie,.." Cred cd nu ne.an mai vdzut de arunci.a
- a fostconiiderat incompeterit,
incdlt,
rmpostor, supbrficial, lipsit de ialent.
intr:o revibti din 1922, u. arficor se Tot sub zoclia comunistd se afld articolele apdrute in cel de,al patrulea
^_fie cleci consbriat in spirtsi pistiat inintitura
Si
borcan.
Mircea ''.
EJiacre in hoiian.2.
::-"-1 .
deceniu in Cuvintul liber{ Eranoui. ln aceasta din urme, lnnocronici
 literatda Huligani/r.rr, Miron Rarlu Paraschivescu atribuie simplist autorului
lui Eliade' ci
ideile personajel.rr roman u Irr i.{ Nu Mussolini qi Hitler sunt precursorii ideologici ai
pe plac atat e<esele dog'matice
lroniile qi calanrbururile lui Oscar Lemnaru n-au nici un suport real: Eminescu, Hasdeu, lotga qi PArvan Nu-i sunt
,,$eful ai:estei ritlict e generatii, </. Mircea Eliade, in L-lipa in carca trecut ale comunis,tilor' cdt li exag€rerile nagionaliste'
pragul Indiei, (lin cauza unei operatii de hipnozi, trrecventi in ece.rte lo.:uri, De ce nici unul dintre 'letractori n-a desprins
din articolele sale

n.a nlai vdzttt nimic. Drept carc a scris Maitreyi. " (Fac/a, l.935, august Z, fragmente ca acesta:
nr. 1355, p. 2)
oameni carc te socot fasci$ fdrd
Cele mai numeroase insinuirri erau anonime. in plinn glorie, Eliade ,,Md minttneazd pe de o parte acei
pe de al6 pafte cei care te
are o popularitarc inimaginatrih. in rimp ce critici de prestigiu ($erban voia n pentru cd ai pon\enit de "rcntdnism' '
Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Octav acuzd de trddare sau de indiferentism dacd
nu srrigi tle 12 ori pe zi
$ulutiu,,Mihail
Sebastian) elogiau succesele romancierului qi omului de gtiin;i, ratagii )---.nn^.rt sd ptospere"' Multd vreme n+m gtiut ci a vorhi de
9i '"rontinism, n'ant ftiur ci a
invidiogii ridiculizau preocupdrile lui de orientalistici inseamne a fi nercenet hitlerist ' dttpd arm
fi istoria religiilor:
wrbi numai o dart pe zi despre acela1i lutu ihseamnd
a ti subversit'si
,Nu wm area in curen(l o catedrd de Fakirism incredintatd Dlui Mircea
primejdirx sigannlei Sarului' Asupn lui Karl Man un
Eliade ;i una cle Disperare, rezervatd .D-!uj Emit Cioranl', (Revista romen Poare
'rpunr,,rl^"r"u tradigiei hni nescu
burghezd, 1934, decembrie 5, nr. 3, p. 3l). ,nu" s,i nu sesupdri nimeni' f)ar as"Pn
valori rut
Aceste glume alternau cu etichetdri infamante, pentru care autoril - IoW - Pdrtan, nu se poate spune decit 'da"' Peste aceste
Ie poate
nici nu se mai oboseau si fabrice dovezi: ,,Dl Mircea Eliade este un hscist po"i *r" ,i.tni <linae noi. Le poate critlca, le poate completa'
nu le
carese ignord pi un xeno{ob cu prejudecdgi filpsemite, pAnd pi terntinologia 7r,",
-pl*n d"prn, - 9i frecare dintre noi este obligat sQ hcd - dat
lui Mircea.Eliade este hitleristd,'($antier,1935, ianuarie l, p. 5) ^ri
rn r.i(Crio romenismului,ln Vremea l0 februarie 1935' nr'
3?5'

in aceeaqi revisti, la I aprilie 1936, in nr. 4, p. ll, ni se comunica p.i),

senten{ios o altd concluzie: ,,Mircea Eliade *a compromis pe sine insupi
aceastl privin$ cred ca e porivit se citez li din
ln incercerea Dsale de a da in Huliganii, Gdrzii. de Fier o jusrificare doud scrisori
in
prin sinceritatea
ideologicd. " particulare - nedestinate ini$al publicirii, mai elocvente
. Punctul de vedere al lui Eliade e clar: ior. Ele dateaza din anii 1936 - 193?, perioada cea mai
'contestati"'
Mai intii, iaE-l pe Mircea Eliade adresindu'i*e lui N' Argintescu'
,,Autortomia spirituhri inseanlnd a nu explica viala spirituald prin Amza la 21 aprilie 1936:
o scris<nre de *plicagii personale'
prin legile spirirului. Adicd a nu confunda spiritul cu s ngele
altceua declit ,Intengionam sdi sciu in prealabil
(cunt fac fascigtii), nici tu sexul (cunt lace Freud), nici cu fen<nenele ArJica s*gi exptic ,le ce ntt m'ai itzgeles' Niciodai
nu m'am gindit la o
Crcd enotnt inn'<t
ecottontice (cun fac narxi;tii). $tian cti atitudjnea aceasta se nunrcft solidarizare cu esen,tele balcanice ale n'ntinisntului'
va stinge int'un Plaat
spiritualism. Dl Para.schircscLr afinnd cd.aclevdratul sdu nunte este Roininie in etetnitate, cele incepe la Cucuteni ;i se
"lzr* pi aceastd esengd a
cisnt salr aesaocherie,. " (lnrclectualii e fascigti, in Vremea,24 martie t<rnt nesc. Suntem ingelepi pe chestia asta" Tbttt;i'
prea lungd absen;d
1935, nr. 381, p. 6) Rominiei vegnice suli:ri, la o prea ntare depittare' la <t

l0 It
 De ce - nu gtiu nicj eu; <!ar s
Tieluie sd nai resniri pu,;n pi Ia
nteririanur n<tstt u.5, ,r,,6orlt-)'..Yt incriminater Yogd (1936\ gi nronunrentala editie Hasdeu, apiruti in 193?
,t';";;;-;;;;;;;:::;::::;::il::::,,r::::':::::|8:::T; sub ingrijirea lui Mircea Eliade.
pentru fiinla Dtule, si uezi cun in loc de dovezi, autorii ,,opereazd" cu epitete infamante gi injurii
se larc ir*ri" riri _ )).alJ,
mizerubil.,,(publicati de Nicolae face ea ,!t
denigratoare.
Florcscu ," Mr"^;;;;;,;;,'nr.
p. 142) ,, ,r[r, D. Murdragu publicn o broguri de 67 de pagini: Hasdeu - Editja
Mircea Eliade {1938). Citqti 9i nu-ti vine si crezi:
Ldmurind o neclaritate rje.r lui Lucran ,,PrelAta la edigia Hasdeu e un c<tttt/c exenrplu de vorbirle ilogicd.
Blaga privitoarc la interviul
pe care i i-a acordat, Eliade Iee Mit'cea Ehade un nanttal de,a pa1:,teal...) ;i w vedea cd un elev tle liceu
ii soia acesruia, la -5 octombrie
l9J?,: ,,inainte
</e toate voian s;i-gi spun
ci.nu md referea_ t" f .l Cnin e mai bine orientat in materie... Mircea Eliac/e nu are pregdtire stiingificd
in cale critican neincrec./erea dreptei i, o"""u,
rom*"ur, iia, ,riiui"o, fi nu ftie carte; sd s-apuce de invdgat si s-o lase mai donrcl cu pretengiile."
ci nai Jegrabd ta ,,anticib ntei cle^ta ,*_a La peste s,ase decenii de la apariqie, ediqia din 193? a lui Eliade contiDui
eroism. " (Cnnica, l9 martie 19g2,
na"a"aU, i-iii"ii)ror,*pi a, si fie o luctare de referinti, un insrrument de luuu, fiind citati, comentati,
nr. 12, p. 5).
Iatd pi pasajul respectiv din Convorbiri elogiati de filologi, folclorigti, litera[i, critici gi istorici literari - in tard si
cu Lucian BIag4 prtrtlicate in
Vremea ,Jin 22 august 193?: striinitate.
,,Ninteni p"";r;r;;:;i;"in<Joiald
aaurenticiratea, dtale, iominismul ",
pi nagionalismul dZir, ,, )i)*rr"r", Anton Dumitriu e la fel de intransigent:
eu. De aceea, elogiul pe care il
adur, ,, **ii'irirr_" ,in Revista de Fil*otie i-am analizat confuza lucrare yoga...
eforrurile pe care le h,.i de a funda "rr*" Jrd
merafizic acest elan ,:reatot _ m j
r, sceihebriile culturale ale lui Mircea Eliade, genialul miop." (Lumea
se par
nu numat pregioase, dar,si absorut nindneascd,24 kbruarie 1938) uCer solidarizarea cititorilor, a purrdtorilor
necesafe, pen*ua ldmu
unere confuzii
care se fac in cercu/ napional$tilor
ron6ni., de condei, a profesorilor inpotiva acestui parlatan cultural." (Lunea
Intr-o alti revtsti comunisti, Vctor rumiheascd,4 martie 1938)
Iliu ii consacri scriitorului si
savantului Mircea Eliade mai ln periodicele interbelice purem citl cateva articole !i note ce se refereau
multe
".,i.rl" d.;;i;;;;.;;;'jj
asyla rerminologiei argumentafiei, la ttrfloritoarea stare materiali, la opulenga in cate s.ar fl lnfdit Mircea
;fifrca fi reproducem qn scurt p"r"y
ointr-unul din ete, intitutat Eloeiul .
Eltade.
lui,u,riru: ri a*iir)) ii,**' u^.
,, Uneori Mticd e filosofsi rot "ri Realitatea e cu rotul alta. Fird un salariir asigurat in perioade 1937 -
u";;;;;;;",:;:;;';:;:::,;:r,,""^;:::;:;wr::l; 1939 nu e in stare nici macar sd.9i achite chitia. Am publicat scrisorile
carcd... Mircea Eliade ie c.Qnti adtesate ltri i-itus Dwechi qi P. Georgescu-Delafras, prin care expeditorul
arii erotice, eroice pi exotic[...-;;;r" ,r,
ua ntai fi un mai<hn pe irnFlote un imprumut.5
nrartie [938, nr. 12, p.
eare sd <lorntj, neicd ,r*;,\;:;';:r:;;
5 si Z) Epistola lui Eliade cdtte Cezar Penescu e elocventi. Afldn<lu-se inn-
trn fond public, ea poate fl consultatl de oricine:
Surprinzdtoare e adtudinea violenti
impotriva lui Eliatle din parrea a
doi valoroqi oameni de culruri, ,,A fi asisrennl lui Nae lonesar. sc inrelege, este cle-a Jreptul subversiv.
D, Mu.ar"qu giAntor. Dr"r,,.r.'LI..*,". A li redact<>r la Cuudntul este chiitr si nai griv. Cuntuldncl aceste .!oud
1Z
l3
 culpe, eu si fani/ia nlea sLlnteD2 n?...j!1tp^;r .j,, ^-^^-: ,.
^i.;.i
,epaoe,i1,,nr^;";;;;l;;;:if li',i.:i!ljJi,llr"!,,?!;iiJl'i, profesorii atrocitiyilor, invd;tircrii nelegiuirlktr. " (Oscar Lemnaru, Penra
descin<lere /a pntprietar, jandartni pe stracld, cu ace, in Dreptatea, seria a II-a, an1, 1944, sept. 3, nr. 8, p. 2)
sergent la poarrd. Solia
cr:pilul nostru nu mai au sontn. De cinci :ile, ,1" fi
,and )u venit sd ,,ntd Trei sdptemani mai tal.ziu, citim sub aceeaqi semniturd ,,A pescuir
ricfk:e" - fid ntanclat fireye - eu .sunt fugirit ca
'
Lrn vinat t{e /ux, din casi in apa tulburc a unLtj hlisticisnl penihil cir a pLrtut, iar cend undi{a ifi
in. cas,i, din garat in gari, din oras jn ora-.. Am cle tocise virful gi cAncl i se tenninase ntonteala, a c/evenit tleodati diplontat"
lucru ca sd-nti pr.tt pldti
chiria yi cosnita, si nu pot lu<:ra. |vI.an. an.!:ajatsd (idem, 28 septen.rbrie 1944, nr.29, p.2).
e(Jircz, in litnba franceze,
<; revistd tle studii religknse Zaluoxis gi Trei ani la rind Oscar Lemnaru se nipuste-ste orbegte, cu o ura
am p.imit tJe tloui luni ;ase
stLr.lli (le /a savan li striini. NL! pot tipiri ininaginabild impotliva adversarului, inlocrrir.rd calamburulqi zeflemeaua
revista penftu
-un cd nu mai gdsest_
fonduri. $i, ntaj .t!c,,, pentru cd ..unt urnTirj. ca (procedeele lui predilecte) cu invectiva pi insuka' ,,A reptezentat in Crite-
ciine.,6
rion huliganismul, orientdnd prin scris si prin viu grai lutnea spre obscu-
Oricc comentariu mi se pare inutil. runtistn,, A reprezentat in striindtate hitlerisntul rominesc" (idem, 11
octombrie 1944, m. 40, p. Z). Revine cu insistent5. in Dreptatea noud din
3 ianuatie, 3 februarie 1946, din 4 noiembrie 1947, considerAndul pe
Mircea Eliade vinovat de toate relele posibrle. E invidios pe succesui gi
A doua etapd r--.. atacului la baionetd cuprinde perioada prestigiul acestui ,,farseur"' autor al atator,,infamii nefaste". Cere cu
24 august
I944 - I septembrie 1967. vehemenld interzicerea tuturor cdrtilor lui Mircea Eliade (din librnrii 9i
Stabilit ia Paris in seprenrbrie 1945, Mircea Eliade anticariate); 1,Ar trebui sd i se ceard socoteald pentru atetea orori pe care
devine in cdliva
ani un prestigios orientalist gi istoric al rerigiiror p
in Traatul de istorie a le'a liudat, pentru adFia prozeliti al cdr.rr spirit obscur a fost dinamizat de
relerilor (1949), Mirul erernei reinroarceri (1949), gamanismrt scrisul necontestatului qef al genet'atiei, sale." (Dreptatea noud, an I7,
ttSSll.
Numele sdu incepe si figureze in toate dicgionarele 1946, februatie 3, nr. 188, p. 2)
gi enciclopediile Iumii,
operele ii sunt traduse in peste 20 cle limbi. Din cAnd in cdnd este linfierat" si,,demascat", vorbindu-se despre
ln Romdnia insi. aproape un sfert de secol, e considerat tezele lui reactionare gi anti;tiinlifice , ,,Exaltarea decutului urntdregte sd
,,persona
non grata"; cdrqile nu i se mai cditeazi, fiind decretate._. abatd atentia de Ia actualitatea istoricd, de la realltatea htptei inveryunate a
dugmi.,oare.
Imediat dupd glorioasa noasffd ,,eliberare,' rle cdtre clasei muncitoare impaftiva exploatirii" (Pavel Apostol, Iluzia evaddii,
trupele sovi€tice,
acestea igi spun cuvantul prin intermediul redactorilor gi colaboratorilor Editura $tiingificd, Bucureqti, 1958).
fostelor revis te comuniste; La 1 n.rai 1961 cinismul 9i acuzafia gratuitd sunt pur 9i simplu pline
,,Mircea Eliade, cel care nu de nLrlt cerea sdnge pi ntoarte,.. in presa tle nerusinare intr-o notd din Glasul Patriei, pul:licalie destinati romenilor
si ttu ntai irttre ni.i tutul ,linte..ei ..e au ndinile pitatt,,.u (.erneala din strdindtatei
ufii si
a inrtrmiei.Si nu ntai pzituncld in lLtntea n<ribiii a riparuJui, n, ,,Dl Mircea Eliade este prccLutl ftle toatd lunea - unul din
n
scrie, sd nu ntai cugete cu glas tare, a<lici in public, "e
dascilii crimelo4
"i ointelecrualli, legictnari care poafti fispunclerea, laolalti cLt toli carnatazii
sii, pentru nlonstruoasa ucitlere a /ui Nicolae Iorga, A evoca pe lorga
Kenotionat, - chiat'acolo in enigrayie, unLle adtea se uiti, e c/in partea lui
t4
15
 Mircea E]iade un act<le cinism
,;i sfidare, ceea ce confirntd cd toy'legtoitarii, ,Cdntl /.ant nuntir un sexol<>g naniac ant intrebuingat un eufemisnt,
indifercnt de calitatea lor... lntelecruate,
,u urtngi'rrrUrrO'Jr rnriuOrr, ,, in realltate, Mircea Eliatle e un pornogra{maniac, care iqi <{ifuzgazd obsesiile
Tiaate_acestea au fost spuse
,.
idolul.adolesce nge i gi tineregii
despre El"d., p.;;;;; arJ" .."r,,.,, sale sub fornta inpelitoare a stuc:/ii/or erutlite. Scrieri erudit pornografice
lu r. p..o.rparil. "
h Occitlent. Mircea E/iade exceleazd prin tentativa de
o ,.,"r, ,,,, cirt:uld cu <:/triunttt/
putere de munci l-au fascinar. ".,.i.lloJ,'.".
Ori de cdte orr se s,^;" *;r;;; &#;:, a ,/a pornografiei un sens ntisttc, sacrtt i a fi fdcut tlin incest pi t:lin actul
s,
ridica privirea spre cele cAteva
zeci de volume A. ,oafr.nrl"l'..rair, orgiac un principiu cosntic." (lJn sexolog maniac, in Glasul Patriei, 1A
care reugise sd le strAngi in p.
rafrurile bibliotecii r"l. dln m^r_rrJr'd-a.os.i septembrie 1963). Concluzia e pur gisimplu stup e{iantd ,,Pornogralia lui
pe strada Melodiei. For,tele ,1.
ii reveneau ca prin farmec gi constitttie patronaju I spiritual al legionarilor renega;i. "
,,apa vie,, a scrierilor
lui Iorga ii didea puteri nebdnuite.
in spirirul calomniei primului
articol al lui Belu si rber, Grasur patriei
^incearci si.i convingi pe cei Funcgionarii ambasadelor numi{i in diplomatie de cdtre regimul
din exil: ,Mirrr" EI";;,;;;;;iOi.*r,rO*, comunist - erau nigte executanqi servili. Inamicul lor public nu putea fi
unde i,si poate cid una <lin elucubrayiile
,"1, .rr;;;;;;;:;;:.' .. ,, ,, altul decdt Mircea Eliade.
dr!-t cu cazierc inregisrrar, /" ,o"r,
!::!,
1962, p. J)
poti1iilr.,rr.oJrL:r"i *O*** ,,lntenpiondnd sd-mi incredin;eze lin 1946] o catedrd la Ecole des
Haurcs Erudes, ministruleducatiei ceruse auizul legalei (cdci eram cetdlean
Aceeagi publicaqie, cdteva luni
mai tdrziu (10 noiembrie 1962) rontdn); ntinistrul nostru, disrinsul matematician Stoilow, a intrebat
despre spinzurarii vorbeqte
,ra abatorur din Bu**utt, tp+t,'J, )i*r'c^m"rnii Bucure,stiul gi, evident, rdspunsu/ a fost negatlu Cdteua zile in urmd, Al.
ntru.pisnl cruce pi rangd ai savantutui ^ -
La 1 octombrie 1963 e ridiculizatd
de Ia CAb;... "*"' Rosettl ma lnsolit in biroul lui Stoilorzca sd vadi ce se poate face. Naru-
No"p* Jr"s:in.ne, numitd ,,o ral, nu se mal putea face nimic. I-am ntdrturisit lui Rosetti surpriza mea:
imensi plarirudine-. ,.Voind
sd I
nu puteam crede cd un nlate savantat purca preceda ca un agent informator
E 1ia de a i z b u t i t r, ;,
;:;; ;;
pantalon uerde;i cu unul rosu
;: :::r':: :::: :;,';-;:f: ::: y:::: (c6!iva ani mai tdrziLr, asentenea procedee vor pdrea firepti)".l
hc hocus-pocus de in Italia au fost intirziate cu cigiva ani traducerile cd4ilor lui Eliade
i o,
1u gu rd-c a s cd... in s b
ch im "n*Jui"'"d_urr*
f i -" i d i;i; ;;: r;;;;;: :;" ;::;::. datorili,,manevrelor" comunis,tilor.
Pa rri c u la ri ta tea fi ecd ru
ia es te iti "
fu m eazd:,,
,,ln batalA irnpotriva lui Eliade a intrat pi Antbasada Romdniei ldin
In momentur aparifiei acestor
, - (Constantin Noica,
randuri, cdgiva dintre intelecruarii
nostri Italia, M,H,l care pretin<lea rcd va fi /oarte hotdretd impotriva acestor
^de lrunte Sergiu Al.. George, D,., p,ii;;;",';ij: caporalir",s
incd in inchisoare doar penftu
ce.,. cifiserd acest roman. Denigrarea era insi organizatd in mod metodic, cu minufiozitate,
Furibunda desfiinfare a omului
si a ,.ri..ito. rui. irr continuatd ferA nici o fisuri, dqcAnd cu succes 1a... victoria finaln. Din studiul lui
aceeagi publicatie de cdtre in
Nichifor C."i.,i.. a..rt", "d. .r.r"O'.i*** Vittcrrio Lanternari aflim ci Anibrogio Donini - ambasador al Italiei la
din inch isorilc comuuiste, a,.. pactizat
cu diavolul: ,,,Eru dit in obscru-itdtire Vargovia in 1945.1946 ,,a prinit informa;ii dirccte de la un diplonat
sibiJine din Jescdntecele rururor
babelor de pe glob, Uirrr" gtin,f,!"ifi tontdn (ambasac:/or la Var;ovia) ca si tle la colegi francezi <lespre trecutul
rosteste disperarea in stilul
unei C"""ndr, *)r!"inr, ,, )riiirgir;l antisentit fi fi/onazist al lui Mircea Eliaele".e
(Di>perarea renegari/.,r, "
in Olasul parriei,IO ap.liie i963). Efectul nu a intdrziat sd apari: Ambrogio Donini - care a redactat

16 l7
 capitolul .rylic.ea Elia<le tlin Enciclipetlia
religiilcrr._ il numegte pe acesta inffa in scena un vigilent deqiniror al aclevirului alrsolut, punincl lucrurile
antisenft Si fikrnazist la punct. De pildi, in 1970, Romdnia l?er:ri a publicat sub senrnitura lui
f). Micu o tenreinici analizi, ltr obiect, a volumului De Zalmoxisd Gengts'
Khtn.tc
Dupi doui siptimilli numai, intervine Mirttn Constantinesctt (pe
Operele iui Mircea Eliade au inceput pagina intdi a aceleeagi reviste) combitdnd ,,idealismul" ce se degaii din
sd fie comentate favorabil in
Rominia abia in toamna anului 1962. rxegeza recenzentului 9i sugerind ,,/nra "r'iitoarelor interpret.lri ale opelelor
Aceasra a sternit inJignarea unui
glup inrransigcnr r.lin exrl, care
'a
pornlt o campanie acuzdndu'l pe Eliade lui Eliade chiar din titlul interven[iei sale: (bnsi<tcragii nero(lologi.e li
de ,,colaborationisnt ". i,rto ce. tt
in arhiva mea se afla xeroxul.unei scrisori particulare, Articolul met:, Mircea Eha<{e - gazetarul Matra, nr. 5, mai 1984) este
-
Mircea Eliade lui Nelu Manzatti la
adresatd de
12 octombrie iSJo, ;i';*l*or,"o, rilstilmicit inff.o reviste din lsrael, aducdndu'se drept argument tt frazi
spriiinitd pe verbul impersonal ,,se ptie". ,,Se gtie cd, in bund parta clin
,,E vorba de gclozie, invi(Jie, ud, itnbecilitate pi, articolele lui, de atunci, marele filosof gi scriitor a awt o clafti atitu(/ine
Lrneori, bdnLriesc, o
f:art::bil;i acgiune <fe <lezagregare a Emigra;iei... legionard antisetnrrS'l (Marius Godeam, Spdlarea statui/or, Revista nea,
Aracurile, ahtziile, Si
insultele , nu md intpresictneazd; de
altfel, ar' A o tur"i-J, _r_" nni ,u nr. 67 , 3l august 1984).
l: na: De 1a ,,fascist si criminal de .razboi,, la,,.ol"lo.rru. in istoria acuzaliilor la adresa lui Eliade din ultima weme, un rol
:itesc nl
Diavoluiui", sau can a,sa ceva, pen*u cd
n-am citita cu ochii mei, dar lmporhnt l-a avut un text publicat in lsrael. Dosarul Mircea Elia,le in
cred cd expresia apartine hri V posteura,
n, uira Totarlotl, 19?2, pp.2l-77. Afirma$ile din acest articol au fost reluate de
Pe ntine, scrritor roman, nfi intereseazd "olr.,;,:idJ-r"nrr"u,r"n.
un singur lucru: ca literarura pe mai multe ori in publicistica din Italia qi de peste ocean. Calomniile'
care ant scris-o in libertate (in
lafi pend in 1940, ,si in Occk/ent dupd insinuirile, acuzagiile gratuite din Toladot nrt sunt semnate. Ni se acluce
1945) sd circule si sa fie accesibile
dn"rrto, rrn.o;; ;;;;'arctusiv n la cunogtinli ci ,,in nundrul viitor al Bulednului nostru voh publica
proza gi poezia produsd in conforniarc
cu normativeJe ocupantu/ui,,. ,locumente despre activimtea diplonaticd a lui Mircea Eliatle, pe cincl
lndeplinea da rrimis al guvernufui legionat lunclia (Ie etafat cultural pe
Fluxul si refluxur rdspdndirii operelor
lui EIiade in Romdnia au lingd Legagia rontind din Lisabona, Madrid si ulterior Ia Lonclra".
cunoscut in perioada comunistd marivarialii.
CAgiva entuziapti vau striduit Bineingeles ci in cei aproape 30 de ani care au trecut, informaqiile respec-
sd popularizeze via;a
9i opera lui. Ideologii partidulul on, upu" .._uo*.rii tive n-au mai apirut! in fraza citati mai sus remarcim insi qi doui mici
ti rdspandirii scrierilor eliadesti: Leonte Riutu, Mtr". C;;r;,.;..;: crori de infornratie: Eliade a fost numit atagat cultural intdi la Londra,;r,
$tefan Voicu, Cogu Riclulescu. Acesta tlin urmi, din,".t," apoi la Lisabona- in aprilie 1940, atunci cdnd gi-a luat in primire postul,
membru al cornitetului executiv al pC.R.,
ir".,* A.
se impotrivea r..J,ru.,, ,0.*f.,, la conducerea [erii nu sc afla un guvern lcgionar, ci Carol al Il'lea.
lui gi, in articolele publicate in Rotttinia
litenra, il _.frar.l ,l _"a Piesa de bazi folositi in articolul din Tblad<>t este Jurnalullui Mihail
aluziv, firi sil numeascd. Sebastian, care a fost tipdrit in in extenso de Erlirura Huntaniasin 1997.
Atunci c6r.rcl un articol despre Eliade pirea prea laudativ, Mrulentul atac a fost declangatJe aparitia in 1969 a volumului ourtrgial
imecliat

l8 l9
 (:.)nsacrar lui Mirccr, Eiiaiic, pr.rfesol
cie istoria religiilor la Liniversrtatea O astfel de acttzaqie gravi nu se poate baza pe afirmaliile unor asemenea
din Chicago, Miths anLi Syrubols _ StuJies in
ttoiu, uta liini" ati"a.. autorititi.
Cuiegerea cuprinde si un siucliu al profesorului
d. la Uniu.rsitate" din Articolul din revista Tbladot prezinrA deformat gi tendenqios faptele
Ierusalim, Gershon Schoienr, cer,.nrli
ii da is mrr lr-ri.
r
'alor.s ..r..tator ar isturiei cc qin de biografia autorului lui Maitiet'4 nu se liniteazd doar la atit, ci
rusociazi clenigririi acestuia;i pe E. M. Ciolan;i Vintili Horia. Notele cie
Comentariul an<,nim din Tc aCoi _ despre
care am aflat ultcrior cd rubsol ale articolului sunt ele insele o ,,capodoper5" de rea credinqe gi
aparline Jr. Lavi Loeweustein, istoric evreu
tlin RornAnia, e necrutdtor: tirlsificare a realitiqii isterice.
Am publicat gi comentat in frlna lul literar (mai 1998) schimbul de
,,fte;entrt prolisorir/tri tle la Lniversiratea no"srri
ebraici i,t corui scrisori dinme Eliade 9i Scholem precum;i cel (referitor la acelagi
celetr ce,i aduc eliryii lui Mircea Ehe(te
este perribild, ca sd folosi,o un cveniment) cu Burton Feldnran, evreu american, profesor gi el la
cuvdnt ntai b/iind. (lolegulitj dsale de la
Cthicago nu ! se cuuenea un sahrt t lniversitatea din lerusa lim.
,ent oe la lerusalim. trlircea Eliade ferrt parrc
,lir,;Garda de Fier,, Culpabilizarea lui Mircea Eliade de citre Norman Manea (1991) fi
"
orgairaqi: d^*rren.lsti anrisen?itd, a cdrei activ.itzte de asasinete esteinscrisii f-con Volovici (1993) a avut ca punct de plecare articoluliin Toladot, fera
ht ot'-'r!a noastri cu sdngele a mii;i zeci rre
mii Lle uictirne din sinur sir se facd vreo referire la scrisorile publicate de mine, al cdtor original se
e;'rtilor <lin Romdnia ".
alli in arhivele publice din Israel. E cu atat mai relevant acest schimb
c1'ristolar cu cdt el oferi un rispuns la nedumeririle acelora care - asemenea
Zigu Ornea, autorul volumulu i Anii treizeci.
Extrema clreapta a Dlui Z. Ornea - isi puneau problema riscolitoare a unui aqa-zis refirz
ilondniei conftrmi co^vingerea noastrd fermi:
Mircea Eliade n-a fost .:onstant al lui Eliade de a lua in discutie acest aspect delicat al biografiei
inscris in Garda de Ficr. I)eci articolul clin
Lrlador debuteazd cu o s le din tinere[e.
inexactitate (esenrialil).
Savantul evreu Gershon Scholem, care-l invitase pe Mircea Eliade sd
Autorul se sprijini in ,,dezvdluirile" sale pe doud
auroritali supreme: vini la Ierusalim e surprins de articolul din Toladot.EIii cerea ,,acuzatului"
Miron gi Lucreliu pitr{canu. i.,,.-r., ,ruJirr-r..'.n,
-Constantinescu a" la 6 iunie 1972 si se disculpe'
istorie, Miron Constantinescu.esre co rsiderlr'
,una tlin cele t2 petronatitigt
cheie supervi:ate de Krcnt/irt pentru
supnvegherca ewhlyiei stgure a ,,Aceste pagini conlin atacu personale impotriva mea gi a d-ale,
Rominiei pe rutul drunt". (Agresiunea comunismului
in Romentirv<tl..l, in\potriva nea pentru ci sunt ,vinovat" pentfu cd te-an onorat prin
Docurnente din arhivele secrete 19,f4-19g9,
Edigie ingrijiti J" n. Cn. t'tttttributiile ntele la Festschri{t; inpotriva duntitale - pentru cd autorul
Buzatu si Mircea Chiritoiu, Etj. pairleia,
tfe, pp. ti_i+i te in'uzti tle a fi fost o figurd conclucitoare a organizayiei antiseniste ,Garda
Miron Constantinescu scrie in articolul Gartla <le
Fier sub judecaa Jc Fier" <lin Rt:aAnia, pi pentru a {i expt'intat idei antisentite in perioadA
,'!'rc'ne./ci Mir.cea Eliade cste in frunte
a listei ,,stegarilor i,Jeologic-i,i i ittrititiilii lor si ai c(rntinuat in perioada lui Hitler incluzin<t anii c.ehti de
drept ,, a/,4 recunoscut ""rn
ntiscdri". Lucteqiu Pitrdscanu il caracteriza
sefcle <toilea rdzltoi monclial. Autorul - Dr. Lavi (Theodor Lowenstein) este
y-oale gar,lisA" (Sub tei Llictarur).
rrrt istot'ic evreu <lin Rontdnia; /ucreazd la Institutul,/ad Vashent care este
Lrrt rnent<trial a/ mortilor in lt<rl<,cau.rtl...l. Ant citit trat/ucerea in ebraicd

20 2l
 a artico/Lt/ui stiu - tr)ublicar h a.eea,ri tipirituri _ si nu ntnt prea urd sau exaltare l-a fel ca
bine ntoarrca sa, nuntele sdtt pr<>voacd o {urtund cle
litnurir asupra acestei c/testiuni. ()are auttru] - a cdruj lucrure citeaze pe
Sebastian nu s'a indePdrtat de N I
nnine 9i ca'mufti atgi prieteni s.i elevi,
Mihai Sebastian - votbjnc/ despre c-.t1tacrcfe per.ronale cu </.ta gi prima c/- Aceastd {idelitare i'a
tale solie in acei ani - te acLtzd tle a fi un nafiona/ist roD.tl.n, sau ,rn,irri ,a*t urno a <levenit itleologztl Gdrzii de Fier'
ronan'1/ Jirr De doua
cauzat tnu!rc nepldceri, nlai ales dupi ''e Publicat
are a
cLtnoltlnfi a.rupn activititij cl,tale in ceea ce ptivefte evrejj din R<tntdnja /r7 aceastd lungi pfefa|d
(,
nrii cleani, cu o plefafd cle Nae lonesctt. Sa vazut
saLt asupt'a uetlerilor exprinate de d,ta in ceea ce p vefrc pe evrer in ge- violent de presa de
lrrrifir"r, o aniirr,rtitirrr,,!,,i 9i Sebastian a fost atacat
tteral.2 Sper ci
vei inte/ege cii sttttt ltreoctrpat (Je aceste prol. ente pi as c/ori
a si scrie o cdrticici intitulatd
retltrLr si de sdnga, in ala fe/ incdt trebLtit
Llin partea cl4ale sd reacgionezi la a<este acuzagii, si ifi exprinj
atitu(linea (lunramdevenithuligan.,4mfostprintrcrariiautoticare'inclouiample
in vremea aceasta, si tlacd este necesar nlotjvele penttu care ti-aj
schinbat cd am htat apdrarea lui
pdrerile. h lunga perioadd de cincl te cunosc (din 1950 . M.H) nu lr'ticole, publicate in rcvista Vremea, nrr nunai
ant
Sebastian,tlarantcriticataceastdprefatd'ardfindcdargumenteleluiNae
avut nici un motiv sd cred cd aj fost Ltn antisenit, cu a6t nai nuk un gAndea el' Ia rdndul nteu'
knesctt nu puteau li iusti{icate teologic, cunt Ie
conducdtor al andsenitisnttt/ui. Tb cctnsjder un ont sincer;i drepr, pe
care il privesc cu mult respect, de aceea nti se pare norntal sd.gi cer sd-nti
an fo sdlbatic atacat de presa de dreapta""'
spui aclevdrul. Dacd este ceva e/e spus asupra ace tui /ucfu sd fie spus qi Mihail Sebasttan'
,t Conrplexitatea relatiilor dinffe Mircea Eliade
atntoslbra acuza;iilor generale sau specilice sd se clarifice.', al ll'lea din Dosarul
srrbrexrul amicigiei lor, le'am prezentat in volumul
veche' 1999' pp'
E/latle subintitulat Cu cd4ile pe nasd, Editura Curtea
in rdspunsul siu, darat 3 iulie Ig?2, Eliade incearca sd limureascd
5.160.
unele neingelegeri
fugitiv asupra
Dintre denigratorii din striindtate ai lui Eliade' m'ag opri
l.,,printre prietenii cot uni pe care ii aueam, Sebastign gi eu, se aflau a unei
Adrianei Berger. D'sa e autoarea cdtorva studii de specialitate 9i
ttnii care erau legionari". Z. ,,Ziarul Cuv ntul, unde Sebastian a fost redac- a lui Mircea Eliade
teze de doctoiat Tintpul ;i spagiul in opera de ficgiune
tor, pdni la interzicerea lui de regele Carol, in 19j4, a dewnit un organ
(1982). Un exemplardin dactilograma acestei dizertalii ginute la Sorbona
ptolegtonar si, la reaparitia sa, ht septembrie 1941, era consiclerat chiar
(te*tul nu a fost tipdrit) se afle in arhiva mea E o analizd corecti' la obiect
organul Gdnii de Fier. La aceastd epocd tttd afTant la [nndn;i nu am trimis profunda recunoftinld li
a beletristicii eliadelti. Autoarea igi exprimi
nici un artlcol".3. .t'n fine, si ntai ales, noi erant, Sebastian gi cu mine, Sale Operele
gr^tit,.,din.^ fatd de personalita tea,,su biecrului " Domniei
e/evii pi {idelii acln iratori ai profesorului Nae lonescu, directorulCuwindui.
lui Mircea Eliade sunt consid erate ,,adevirate minuni"'
Mi-at debui nenuntdtate pagini pentru
Adriana Berger a fost cdteva luni (in 1984) secretara
prczenta figura compexd a a.-esAtj
a vi particularS a
i
lllosofpaslonat tle problbiele religioase, dar si cle problente politice si care i'a
i profesorului din Chicago. in aceastd calitate i'a clasat corespondenSa'
a litst ce/ naibficacc ,srporter" al Iui Iuliu ManiLt si al partitlului sdu national. savantului in a'si
arar.rjat biblioteca. Nu gtiu cat de inportant a Fost ajutorul
gtirinesi, apoi prietenul i L?nsilietul inrint al rcgehri Canl si retlutabilul Cert este
'ajuta secretara se capete o catedri la o universitate americani
critic, l.a aproptiat tle Gerntania Fjer .i, dupe -oart lui Eliade, aceasta a publicat un articolintr-o revisd din
sdL! c.eea cz
;i Ganla de Nae lonescLr a
litst aJorar si t:lefiitnat ar e.qald lerv<>are si chiar lj asrizi, la J2 de ani cle la " 1988)' Apologia fald de fostul sdu men-
lsrael (Minintunt,l8 septembrie
2Z 2i
 tor s-a transf()rmat brusc in defiimare. Acuzele sunt clare: lascism, Publicat initial in America, incetul cu incetul articolul lui Norman
Iegionarisnt, antisetrritisnt. La un
congres tinut in America in nremoria
lui Eliade a fbst singura participanri ."r. Manea a fost tradus aploape in intreaga Europl. Ecourile lui nu s-au stLns
.,=tu* .r'".i...n,, *"*,, incd. Au apirut fel de fel de disculii pe marginea textului' Mie insd, nici
idei, incredingate ulterior tiparului,
Office din anii
Cr..,ana a..r_.ilffi ;ilii autorul gi nici revista 2? nu mi'au rdsPuns incd E drept ce nu au trecut
1940-1941,
Adriana Berger inventeazi si interpreteazd
gresit decdi noui ani.
unele texte. Bryan Rennie, tenir savant
scorian, profesor in momentul cie
fagi - la un colegiu din pensvlvrnia, Nucazulsi reiau toate er.emplele qi argumentele replicii rpele Rernarc
e
a mels pe ,rrnr.l" Adri^.,.r B"rge,
a cercetat aceleasi documente. D-sa,
si tloar faptul ci editorul articoiului (Dan Pavel) insistd asupra acribiei
care nu are nici o leglrura lu Romaniil
sau cu Univercitatea din Chicago, prezir,td redactorilor publlcaliei americane The New Republic ,,Fiecare afirpagie,
aminungir rezultatele stucliilor in{orntatie, iudecatd cle valoare pi concluzie era cendritd, verificatd"'"
sale, demonstrdnd falsurile Adrianei
Berger. Cele peste zece p^glni .. I t.
consacri in monografia sa constituie pledoarie Atunci cum se explice inexactitd(ile gi erorilel Numai eu am semnalat mat
o .onuirrgdto"-r. pa.,,ru mult de zece inadvertente...
civtsm.: ,,A;a cun trebuie sd ne abtinen
sd nu idolad.izinip, ni_rni, tot
asdel trebuie sd ne l.erint ca antipatiile Norman Manea eiteazi numai ce'i convine pentru i.lustrarea tezelbr
personale sd nu actioneze ca o
D-sale. lati-l referi ndu'se la Memorii, ,,Eliade uiti sd men1ioneze crintele
preiudecatd in montenrul prezenti ; faprclor, (Br;* 'i.'
R"". i., contise cle acestmartir (Corneliu Zelea Cotlreanu) s,i nu ezitd sd se identifice
Reconsideriindu-l pe Mircea E/iacle, o
nou, ,r,rn, )r))_'rjig,ri, rn cu acea genefarie f! chiar cu destinul ei politic'| intrebarea este de ce se
rom.4rregte de Mirella Balt;r gi Gabriel
Stdnescu, Criterion p"nfirni,X f
SSS, preface a nu fi observat gi ur6{toarele pasaje:
p. 177).
,,Antintesc intecliatcd in celg lrei luni de guvernare coaliyia
generalului
Mare vAlvd a provocat articolul lui Norman
Manea Culpa liricitd _ Antonescu pi Horia Sima (septembriedecembrie 1940) teroriptii legionari
Mirc:: E/iade, fascistnt gi soarta nefericird a
gust 1991 in revista americand The New
RornAniei, tu S aLt siveryt nenuntdrate gi odioase cfime'. D
teroarea Istoriei se fdcea
Republic.f**i "OUru,,*-a*"r. necontenit simfitd, Cu groazd am a{|at de asasinatea lui N' Iorga pi a hi V
in traducere romeneasce in siptdmAnalul Z/, numerele"?"r,
februarie 1992. Revista Contrapunct (iunie
O, Z 9i A a," Madgearu, precum pi a unui grup de deginuti, in afteptdrile anchetelol la
1992) ,.publi.a o for.rla lnchisoarea Vdcdregti. Ptin aceste asailnate din noaptea de 29 noiembrie
prescurtatd a articolului.
echipele </e legionari care le'au in{lptuir credeau cd rdzbund pe Codreanu'
Opera lui Mircea Eliade fiindu_mi familiard,
arit in mod concret inexactitdgile erorile eseului
m_am simtit obligat se ln fapt ele au anulat semnul religios deiert{a al legionarilor executayi sub
9i lui Norman Manea. Carc| pi au compronois irentediabil Carda de Fier consideratd de atunci o
Anr prezentatdeci replica mea redactiei revistei
Z/. Bineinteles ci publicatia mifcare teroristd fi pronazisti. Uciderea marele istoric si
lui N. Iorga,
,de.dialog social" nu mi-a tiperit,,lh tervenyia" nici
,i nu mi_a oferir vreo genialul pro{et culnral, va pdta pentru ntultA weme numele de rontdn
explicagie. Articolul meu a apdrut iny' rnalul literar(n-rar
l99Z). Am revenit 1...1 Inhrnta;iile pe care le primeam erau, desig14r,
sumare fi multe din ele
in aceeagi publicatie aducilnd noi rlate, cu speranla (se citeau
ci voi prin.ri un rdspuns. inexacte. An pflat totugi de excesele;i crintelg legionarilor
sau nu clreptatel Faptele gi citatele n.rele
T-*u:
Culpei fericitd Pentm a treiir oari am reluat
sunt inexacte, sau ale exentple t/e pogromuri, in special cel de la la1i)".t1
discuqia in ,4 ,lrudrull l,rcro, Norman Manea este pur 9i simplu indignat de atitudinea lui Eliade
artisric (Y, 1996, 22 ilecembrie, nr. 350, p. g). "i atet de nare, lncdt bdtrinul
fali ,Je ,,ltrocurorul" Furict')esi: ,,lritarea este

24 z5
 ot77./e ftiinti pon(./erat calirtca
t/rept calctmnjoasd o carre pe
care n-a cittt (),
ba chiar nu are c./e.gAn./ tii nremorialistica lui Eliade, Dubuisson procedeazd exact ca Norman Manea:
o citeascd,,.
Dar Norman Manea a citit citeazd ce-i convine si interpreteaza conform ideilor lui preconcepute.
articolele lui Eliacle pe care le combatei
Singur re.unoaste ci sursa ILri principald este monografia Afirmatiile lui par plagiate din articolele vehemente ale revistelor comuniste
se aflj Jr_rrr exl71?.{e _
lui Ricketts (unde
romAneqti. Am putea chiar sd le punem pe doud coloaner Miron Radu
:i ;tcel(r in tralucere englezd).
Cartea lui Daniel Dubuisson Paraschivescu, Era noud, t'n. l, 1936; ,,in loc snl li citit pe Marx, dl Mircea
Mirclogiile secolului al XXlea (Lille,
Presses tjniversitaires, 1993) Eliade /-a cltit pe Heitlegger. Or, Heidegger este, clupd cunt se qtie, filosoful.
este consacrate lui Dumezil,
Levi _ Strauss si
Mircea Eiiade. Subtirluriie ce oficial al hitlerisnului, fiii lui spirinrali vor fi prin defini;ie huligani".
se referi la savantui romdn
orice comentarii qi demonstreazi, ne;;::: Daniel Dubuisson (p.292[ ,,Heidegger ;i Eliade au fost ;i au itemas
prin ele insele, ori.r.rt".." ideologica
a partizani convinfi ai ideologiei lasciste".
1. Fascisnt fi misrlcisn;2.
T:"irl:i, Ont<>logia p mjtivi ;,'
Eliat/e; 3. Eterna reitltoarcere " ;;:; Am remarcat, cu altd ocazie, informalia lacunari a autorului
at
rctigios; 5. M,," r;; ; ;;;;,';:;:;; :J:
;; " i
is m u I om u t u
Mitologiilor secolului al XX - /ea gi minimalizarea de cdtre aceasta a
Daci primii doi cercetdtori
:i';:,,"{;;::- inceputurilor $tiintifice ale lui Mircea Eliade. Re1in, ln paginile de fatd
r, i e r'"a. . a. r" in.;;;,
se adaugd acuzatiilor si invectivelor
lH:J*fi:::fl Til?i.:.,1:::,:::Tii
dorr un scurt citat dintr-un articol semnat de Eliade. A api:rutin Credin;a
(14 februarie 1934) qi se intituleazd Contra dreptei pi cantra stdngii.Eliade
fdrd ac"r;;r.. ;;.;;;.lir", ."0,
tol este exprimatd de Dubuisson irii aratd aicl, fdra echivoc, repulsia, in egald misurd fagd de fascism gi fagd
cAt se poate de ftangant:
de comunism;
,,... quasi.totalimrca dispoziriwlui eliadesc
pare sd fie conceput cu
scopul de a oputle ,,Huligani pi barbari suntgi con'tunigtii incendiatori de biserici - ca pi
frijnlei societdFii, principiilo)
ntotalei gi drepturi/or ntoclerr
politil ,,i'rO.rr,, prigonitori ai eweilor...
fascigri i
,,h,i""ntin,;*;;;;";;-:;;::,;::;r,::;;7"!:;:::t;7;^T: Priviri dreapta: oameni decapia;i in Germania, genditori progonili
netafizici, amesrccarc cu obsesjile ln kalia, preoti creptini schingiuiti in Germania, ewei decapitati.
t,lr"l;r, f;;;;;;;;;
fascipti ai anilor '30". Privi;i st;|nga: preogi crestini pusi Ia zid in Rusia, Iibertatea degdndire
"u'n)rr"r,t",
ir.rcd din prirnele pagini pedepsitd cu moartea... "
ale Inrroducerii, autorul foloseqte
senrcnlios, referindu_se la imperfecdunile un ton
;i lacune/e*..., r*""r",",
romdn, reprogi ncl u-i,, nt is ti cu nt
u I p i i n o n a Iis m ua1,,;i;;;;
Cdtd urd cumulatd cu minciuna gi reaua credingd se afla in acuzatia
inglijo,rat ci aceasti operi,,a
;i ;".. . de antisemism adusd lui Eliadel Repetati obsesiq aceasti incriminare nu
exercitat gi continud sd exerclte
ntultiformd si cllfuzi asupra a o influentd e justificatd absolut cu
nimic.lj
nltneropi isrorici ai religiilor"(r.
lg). F;.j::l
r)u capere prozeliti, .r.r.,"t a,n-t-,ti. $i atunci nu rdnane decdt sd ne intrebim pe ce se sprijind Dl.
::"::,:1-:11":..r ^oi ;;;--r,, Dubuisson in afirmaliile finale ale capitolului consacrat lui Eliade, unde
...un"r,,.1.,,reroionarc..si aldturi de invinuirile agresive, negdnd cu o rard violenqd gi indarjire intreaga
,,ar)risriinriFice,, foio"lr de prr.t-eo"r.f
sfrirsitul cleceniului rl srrselca. t, opera stiintificd a lui Mircea Eliade, apar sftanii si neuciroare, fari sens,
Desp.inrdnJ." *"r.*'rlli a,,, afirmaliile:
26
z7
 ,,Oricare ar fi tleli;tele jor incdite date la iveali,le Nicolae Florescu, spre a inlitura neclreptele acuze.
. , a opere rezttntd aportul
a_/ /ui Etiale,
,r/ r,;;;;;';,'*:;i:,ceste fieuy iai ripic
cel Irr rcest. con.litii, clesigur nrr am pretentia ca Dl. Volovici s[ fi citit cartea
rrvi.straussprinlrre :;,-,;;:; ale ruri <!e Fnzetl Dumizit, ntct Mircea Eliade (Editura Minerva, 1992) si cu atet mai pulin cele zece
--' :;;
eu |ase cunoscdtori at mitologiei
in acest sea/,, (p. ' " '- "::": care conteazd nrateriale pe .:are le.an consacrar comentit-ii Ei ,Jezbaterii rechizitorului
rnitiar.le Adriana Bcrger si c<rlalti.
:
Intdlnesc in cartea iui Nu intenqionez sa deturnez sensul faptelor. Am convingerea ci adevirul
Le< lJeokpia nagionalisri
eweia'tcd in R('men'" gi problenza tlcbuie spus $i cunoscut fdlir iclei preconcepute si firrd incerciri de denafurare.
rq carte publicatd in 1992 in
9i aperuti """,''\!]'o'ltci
t. lsti-rr'ii,, ediqia englezi (lonstatdm mai intdi ci Eliade este autorul a lZ articole ce pot fi incrimi.
urmdtoarea .".r.r".,,"1.""101:: aparqinind ,,ideclogiei"legi<nare. De asemenea i se atribuie rdspunsul
trate ca
:Jffi:::: i:,;::::;;il1';.;; (ncsemnat) Ia o anchetd De ce cred in biruinta ntiscdrii legionarc (Buna
ve.'t/iq nr. 244, 17 decembrie 1917), deli Eliade neagi pater nitarea acesruj
subunsrientutui, roate
,, ,":',!:,',!";;::.";:";i:!::.a oP us e p uarorire currurale ultim text. Biograful american al scriitorului, Mac L. Ricketts cc.rnsenrnase
roera m a dc ra u n
sp iri ruI u i criii c s ;,
;i ; ;; ;;: : ;i i i, a deud r u I u i, in ampla sa monografie Rdcldcinile rotninegri ale fui Mircea Eliadehpni cit
o"t,,,,r,*iii' u;";;:;::r::,,r},, r-,*,
jffiy; in tr.o expresie rcesta nu a recunoscut textul in c u26. ,,Cunl directoru/ publicafiei rcspea.
tive ii en prieten, Elia(le nu a protestat in m<xl public, cdci aSa anm mefturisea
Imi propun sd md opresr - nu a dorit si Lleclanseze un scan<lal." Leon Volovici respinge vehement
p.rron"lit"t, ,"' feluJui cum vede Leon r.lreptul savantului rom6.n de a restabili adevirul la o vdrsti, de altGl, ;i
Volovici
il,t" .Tupra "sa
t".atrt",o-iri)rri;.
"tr.."J#:"" ""':reza istoriografi cFt. Depi Prefaga dupi o perioadd de timp cdnd mistificarea faptelor nu ar mai fi ar,tt nici o
romAneascd lggl autorul ignora bibliografia raqiune, ci, dimpotrivd, adevdrul asupra lor putea si preocupc o conqtiinfi.
" ,.;il;,;.; ;tecenbrte in.dis"ugie' Interesat
tnternagional alcdrrii de .'ecoul' Mai mult inci: Domnia sa citeazd masiv tocmai din rispunsul la respectiva
sal.. ol. vlLlunenu pierde din vedere
na.'un.' n.*. u;';;:' nici r1d66lgls
.;:;,"t'*'ciD1.''t1 Dubuisson, trecand anclreti (pp. 102 . 103, cu notd I a p. 226; p. 109, cu noti la p. 227; p. 141, cu
tdcere sau .r;rJ ;;";.;,o' ,'-"', insd sub noti la pp. 232 .233), ca gi cum aceasta firi nici un dubiu i.ar aparqine lui
despre srudiire;; surse Nici un cuvant Eliade. Comentatorul nu aduce nici un argument care sd-i confirme opinia,
;;., ff:::,:::involturd:lte
spulberar cu documenre '";;r#:^
scogian Bryan S' Rennie (cel ce a in contradiclie cu negagia tardivi a autorului si fird ingelegerea istorici qi
micar o simpri trim;.;;;;.J"i?
nsinudrile Adrianei Berger), nici psihologici a faptului cd indicarea unei asemenea paternitdti in Jurnalul lui
aceeasi temd ale lui
din ultimul 0...";;. ;. Mac L Ricketts Mihail Sebastian venea pe o evidenti rupturd a relatiilor clinne cei doi
;; rnal
;:-:/e-pe
spunem cd sunt trecute
.ont.ibugiile .lo.u;.,;; j,f, cu vederea scriitori gi tinea loc de exemplu al unei acuze ugor pdtimage, plecind de la
c.t acte ce infirnrd sup,zitiiie
c PoPescu-cadem (rdspunzdnd aonsiderente particulare, pe care istoricul Iiterar avea datoria nu numai sd le
direct,
o.it?llll'l"r' acel"r
pe care Ie ridici Dl. arziroare", verifice, dar si le gi interpleteze ca atare.
v"tr",.,l "chestiuni
i;;;.,;,,:;';":;:,,:v'1en: ci despre carrea rui corner
Ungureanu Opera Iui Mircea Eliade (literarii $i stiintifici) e alcdruiti din peste 80
nusdenimic.r;;;;;;:.;'ff de volume gi din circa 3.000 de arricole si esetrri. Consiierand fiecate
;::1",i:il:1ii1xrli.",;":,:::,!:i volunr avind in medie 300 de pagini si fiecare articol 5, un calcul sumar
z8
29
 ar ajunge Ia rezrrltatul de 19.000
tle pigini. Dinre
acestea, doar rnaxi_
rnum 60 de pagini incriminare superficialitatea sau indiferenta confragilor creptini, de completa lipse de
sunt puse in discutie cle Dl. r_eon
Volovici creftineascd a acesrci drame.."
de pe pozigii ,,nationaliste". Domnia
sa se mai r.eferi s,i la cdteva
lntelegere omeneascd fi
din 79ZB (preciziri ltentru o Jiscuyie, articole
Conli:siuni;i sentnificatii, Avenrur),
unde i se reproseaza lui Eliade Numai pennu a-gi ilustra aceste aspre consideralii autorul articolului
.a ,ur,i,.,. lp.r.r-,irr'ffir"rrrrr,,.
Observim, de asemenea, ci, in,cartea sinrte nevoia si recurgd la o parantezi persrrna,Li ce urma sd demonstreze
care o analizim, nu ii e pe plac
terrnenul cle rrrndrzia, folosit _pe ce inseamnd ontisemitisn, in prcsa noastd de toate nuaalelg cici Mircea
de Eliaa.. Oornni" Sl n..
cuvdnt conqine aiuzii sovine si ch j,rr...
,rno.o,o., u..r, Eliade nu avea sd qtie in 1934, cum ilva califica in anii '90J pentru asemenea
xenofobe. i, r..Ou*, .f"nrf
de t{nirul Eliade icleilor lui Ul paragraf pentru
F111ngs61, pdrvan, Hasdeu, "am Paranteza, Leon Volovici. E interesant sd reproducem acest
incredcrea nesftdmuratd a acestuia precum si n ilustra, poate gi astfel, intoleranga recenzentului de azi al lui Eliade:
in spiritualitatea ro_an.*,Ji.
Cea mai pregnantd si m,
v" b;.; ; ";;:':, L i:',H*'::T,.::T ,Acum un an am fost inuitat de cercul studengi/or ewei din B:irlad sd
;; ;..
publicistic interbelic ca si in ffi j:,T :.. j:" i:;l le gin o conferin;i. Tiei zile dupd aceea, nu ptiu ce {oaie a L.A.N,C.'ului
oot:ra gtiinfifici din aceeapi perioade
r- ^-,:^^__,-,pe care volumul
uL d,,'rcrnrrrsrn, _. esre cea nd f;cea ,,jidi\nit" , ,yAndut j idanilor" ;r'apa nai departe. N'au trecut cebva
ldeologia nayionalistd,.. o pune cu
deosebire in evidenti- htni pi apdrea aici laYremea, un articol de.a/ meu intirulat A nu mai fi
Cornentrind rormdnl O revistd nay'onalistd il reproduce pi il comenteazd, ldsdnda inlelege
a.stfel articolul lui Mirc eaEliade Iudaism
prin care autorul lui Maitreyi intervenea ;i antisentitisnt, cd n-am cowettit la romdnism (deci pi la oarecare antisemitism). Din
in clisputa .ru ,,u^"i id.otogi.a
creatd in epocd in jurul romanulu nefericire, ln cadrul suplinirii ntele /a Facultatea de Litere, am vorbit;i
:,.t:l,yt-.Ti
Mihail
i De doud mii de ani de
despre iudaism i am vorbit aga cum cred. in aceeagi sdptdmdnd auzeam
Sebastian, Leon Volovici abo.a."ra, s.
in .on.l,lrii[.1,., l""O*.
,,ngu!ri", linand insd sd sublinieze ironic: " cd sunt,,jidan" (dupd cun vedegi, Iucrurile erau destul de iidntate; se
antecedente filo.seniste de care
,,Ca si Nae,'i"i"in'i)a, *, preciza gi numele meu adevdnt: Elias). Dar jocul cu antisemitismul nu se
vt *,*"nira mandrie de oprepte aicl. in urma unui articol publicat tot in Vremea (articol teribil de
om care a -,urerit din *,*r, *::it;Ill.'o'i
ln ceea ce ne priveste, nu cunoartem ntasacrat de cenzurd, e drept, se nuntea Compromiterea rcminismului), o
qi nu am rerinut in nici un
o asemenea ,,m6ndrie" la Mircea caz foarte interesantd revistd sdptdnena]d introduce o noti;d in care eram numir
Eliade. Ca fi in ar;icolui ;;;;trt
sus, problema care se ridicd mai pe rdnd: antisemit, huligan gi gogontan". (Vremea,22 iulie, 1934).
este ace

.rl::i:i,1,";;;,;;;;,;:::;:'.x'*:l^;:,N:';:iil:::::;:;
Mihail Sebastian, Despre ceea ce au insemnat articolele lui Mircea Eliade pe marginea
romanului De doud mii de anr, in perioada cdnd autorul sau era atat de
,,Sunt intl.ignat <!e li:/Lr/ cunt a fost privitd neloial lovit, vorbegte, cred, destul de elowent dedicagia pe care Mihail
aceastdlc_arte, batd
,":"o*!1 i({loatd a celctr ce
<Je Sebastian a inscris-o pe pagina de gardi a volumului Cum an devenir
;tiu si itljure aenci cdncl nu i,
rdspunde, t/e ticerea pi lanent.area
ascunsd a confra;ilor evrei, ", o""o huligan: ,,Lui Mircea, care nu nti-a dat drepml sd disperez in suportarea
cle adtor mizerii aici povestite..."Despriod de asemenea un scurt pasaj dintro
scrisoare a lui Sebastian citre acelaqi in terlocutor, 27 august 1934 ,,Ultintele
30
l1
 este integral sub ochii
nispunsuri ale lui Racoveanu mi.au fdcut riu. Mia aproapc mili de el. Nu Acun, cAnd textul Jurrtalulttilui Sebastian
consemnate in acest document
in;eleg cunt poate cine+e ci(lea pend aici. Rlspunsul tiu, tlragd Mircea, ,,,,0rr,,.J.",* t,,tOil ca multe 'lin scenele
nemijlociti a nromentuluis-at fi
excelent Mai ntultpi nai l:ine nu se poate spune. imi pare ptulun.l niu .:d Irrrinriru fost scrise la caltl, sul. inpresia
sulr lu;ta cotnentariului ct'itic
obicctiv' nu acreditate
ai l6st tirit in port'itia asta, oarccum din cauza nrca". t r.t ttt ca ele si fie pttse
(Sunt not()rii reacliile tttnoral' ale
in loc $ ini seama de mdrturii indubitabile, cu o valoare docunlentari ;;l;;,;;, .; 0,0,. ,,., ''.tu.l ^1"'lut intimpliri
sau ciescrierea unor
certi, dl. Leon Volovici colporteazd in cartea sa informagii fdri nici o bazi ..llir nt rturgu lui prlvitQarE la piesa 'lpilgenla'
reale, ba chiar indoielnice. Iati cc scrie D.sa la pagina 12? din cartea pe llr,,rL.acestanuaParticipat'nuafostdecin-raltorqipecarele-aau:it
tinrp, nic,nu nararsjJin
care o,discttem: vi<;lent negatiw /a .spiritul iudaic, au fost ,.,.',,,","'.i.l'',"r^.diari). in acelasi {::,'^".:i"''
"Reliriri o artuserttin" a ltri hlralte' ala
sennllarc ln unele izbucniri onle ale lui Eliade, noate de p etenii sdi, ;r:i",rr;^,t tt" surprinde cu adevirat "ie;ire
cazul lui Camil Petrescu' N Daviclescu'
f)rago;
dar nu / in scris, poate un semn ci se lndoia de talabiliarca /rrri lmi face .' r ,r,
". it ,a*pfi in asemenea
it.rtr'o
pldcere ci contrazic aceste afirmalii ale lui Leon Volovici prin opinia unui i;,.;;;,;;p;;.t,;",tgrstrati de autorul Llltintei ore tocmai
rnabrle poscure crvi' 5'
cercetetor american, Seymour Cain, care intr,un amplu studiu, datAnd ({
-N;;:i*.**
" 'n(l.rn carte remarcabild' ce necesita
din 1989, Mircea Eliade, The hon Auad, and the Romanian anti+emitism, aicr Jurnalttlrtri' Sebastian'
,, ,,'.',ilr-^0",""J"t oot'"t "'hi*,nt' .lesrule,dovezi *
l:l.1:')t'o'
menfionat, dar necomentat in ldeologia nationalisti (p.238), tinea se
prietenie, in care' prin ani' Mircea Eliade le'a pastrat cu lamilia
subliniezet rlrctiLrne si la
r'asment dintr'o scrisoare expediatd
i:;'i:.t-'"i.io i'i;;;' a'
otrau'
"" ""t ton
in care Ehade marturisea'-inft-un
pentu a folosi prop q lui
cd lEliadel este un om de drcapta, ; ;;;;;.'tr;, l;t B"no Sebastian' prietcn'
"frian ptttea pernttte decdr fata Je un adevSrat
l,rrrtilirr, pc care nu si l'ar
expresie, in timp ce euenm un antifascist inaehbil, dat n'am vdtut pici r t. , "i R, nt hinci. tstent si-|i au<l glastrl' sd te
atrd vorbinJ desprc "De Joui
un motiv de neintelegere din cauza adrudinilor n<nstte idalogice opuse. ",',,'ii,ii,:i)i *i)-,i,'"r' u'n''' Sa'mi Jea voie.Leon voll]:l si mr
Ba mai mult, nam descoperit nici cea n ei mici urmd de antisemitism ln
itrcloiesc cd asetnent^
p""ot'"It put""u *tnlittt tu un "antisemit"'
'"lntii "
a'cat sd jigneascd cele mai sofunde
opera El m.a impresionat intotdeaune ca un otn bun, un inudpt de o
sa.
l:.,'il;;;;"^ ;;r' re'ui
"tt""l manifestiri Sunr "ariruJini"'va {i
mate cfeativitate gi, mai presus de foate, ca o fiingi de o omenie ,:,.il;;;;;udit'"o 9i utthilt
'"lepor u ita ntciodata' nu se pot trece cu
extnotdinard". ,p.t, af Volovici care nu se
.f. E,
"..ri,
;*I"-;;;il;i inffe comlterea lor 9i momenrul elaboririi
mult cdncl
sr prin altele' relevanJ, aceeaqi
Dl. Volovici trece cu vederea faptul cd orice relatare asupra unor ,rtstolei in cauza (cerriitcara Je altfei
rr'rterpLlne () moarte' r' Jisprritie
intampliri gi fapte omeneqti nu se poate extrage din contextul istoric in ;,l.;l'"J,J. ";t; o''tt"" 'rt frate Jivinizar'
o viJrx)
"e
care s-a manifestat. OricAt ar pdrea de banal, nebuie remarcat cl un jurnal cttnl rr fi cea a unui
,*,,,1r,,o.r..
EJificrt,rr, cre(lcm' Jc "'"nt"nt"' lr
fi pentru elucid area "do,sarului"
este o foaie de temperaturd sufleteasci, spirituali !i nu un act oficial, lcleologiet n'tgiontliste"' t'l
capabil si exprinre o judecatd obiectivi. Prin urmare,,crrnwrtirea gar<listd nbuziv gi rechizitorial - pe t"" "uto"tl
din 2 ianuarie 197J'
,,,'*,-r,.^ru'i* V,t.t^ Elindt' f'og"tt"tul 'lneisctisori
.2i iegirile anrisenlite ale lui Elia<Je", pe care se gribegte si le denunge,
Mictt'
t linrisi lui Dumitru
etichetAndu-le astfel Leon Vokrvici (pp. 236 . 237).plecdnd de la Jurnalul
lui Mihail Sebastian, se cuvenea si fie analizate cu mai multi griji.
J3
 ,,Ap fi publicat bucuros antintirile despre Seltasrian, dacd n-ar fi
intervenit un incic/cnt neafteptat: lntr,o revisti rontdneascd tipdritli itl 1991' p l44'
t.i)r, nunan"""t' nr' 10 - l1' octombrie-noiembrie
Israe/ a apdrut, astd vard, un articol insulrdrcr, in cate pe renteiul ) Frtars, an l {1q27) l m:'r' nr' 2l' n
l
I997' pp
f'f r II-'r' EJ'rLrlr Hurl"nrras'
)urnaluhi" lui Mihail Sehastian sunr clenuntat .a antisenit j t scist. l.Mircea Eliade, Mt'ntttrii' 190'1- rqOb'

LIt tragic ntalenten</u /-a clepdrrat tle mine pe Sel.,astian in ultintji Z-J ani 296 .79'l.
"
;u.t' Lt,, Ilottx lg\'' fcl'rrrrrie l nr'
l p l t8 l12'
ai vietii - ,lar stiu ce g)n(lca pi ..e scria Mihtil Seha*ian ,lespre nine A''c'(? Corespondenfa I A - H Ed'
5-Vezi voltrruul Mircea Elt
c' Eun'l'r' Asr''
(nti-a citit ntu/te pagini c/in ,Jurnal" ht anij c(,nrft)rersei protocate de
lluurrnit.rs, 1999' pp 2l9 si ']59'
""' ; ili'.;";;;".lemiei (l) Dccxcvl'
Prefata hri Nae lonescu)". Rontinc' Seclia mirnLrscrise - s'
1

i.f,tu,., et,^.f., M,tn.,i, rc,A1 l960'up cir'. p 4C4 Corirlinul' lJ

at ziartrlui
Intr-adevdr, Eliade nu a rispuns niciodati, dupi un principiu deviaqi S.Lirrnello Sozzi, in Litere' ar@"irui ['upiint"n"t'ltutal
fixat cu rigoare incd din anii interbelici, acuzelor deplasate in care era La critica sociolttgica' 1986'
"'* iTi:i:i:'i".,. rnari R4'ensattJo a Mircea Eliale'in
implicatd persoana sa. A spus-o, de altfel, in repetate rdnduri. ,,singurul
rdspttns eficient la orice fel <le criticd esfe creatia. Este atit de pugin oth'bri . Ji( emhre, nr' 79 pp 07 84 lianri' nr' 27' 2 iulie
l0 D. Micu, () careJespre arhaicul
roninesqin Ron,llhia
interesant pi atdt de pulin glorios sd stau de vorbd,bundoard, cu un otn
1970, p. 1t
care, fdrd a cLtnoafte mdcar alfabetul sanskrit, ctiticd o operd de "'" nr.2a' 16 rulie l9?0' pp l-2'
iiU.'' Romdnia hrerar1.
india n is ticd ". (Cuvd n rul, 4 martie 1938). 12. Menttrii, oP cit ' PP 368'369' 20001 - a
la stalpul infamiei - in'anul
Majoritatea celor ce l-au contestat pe Eliade (/n ultimii Z5 de an) nu 13 Etot atAt de gubreda ca punerea rccente
r-iiiinn,, constderali antisemili de citre
Edgar
au cercetat cu atentie imensa operi publicistici a eseistului. Iui Nicolae Manolescu 9t G^bri"r exemplare
f'"ntt" cu un tirai de peste un milion de
Se impune ca cei ce vor intentiona sd revind in,., atacul la baioneti Rcichmann et comp ' int'-ttt' totidi"tt unadmiratol
al Slea - tor in -Le Monde - era
impotriva lui Mircea Eliade, sd parcurgd operele direct si nu prin {Acelasi Edgar Rerchnlann care in deceniul un inverlunat
a devenit
:lilHiil;:;" iLt"J"' o' dupa moartea scriitorului
intermedieri, sd transcrie extrasele cu atentie gi si-;i noteze cu exacritate a fosr legionat' fascist $i antiseNjt)
baioneteidecteran'l' Mircea Eliade
sursa. """"'ii al
fitinui@t
r"gi e departe de a fi exhaustiv' Alte
aspecte 9i exemple concrete
pot
U"gu"^nu pttblicaeir. Luceafdrul
Fiecare afirma{e rrebuie si fie justificati prin documente indubitabile, ^l"."i"ia"
fi uisite ln
ltticort"l
cele peste 2o at folttto"nt "lt
iar memorabilistica se fie folosiri cu circumspecgie. ll.-;;; ,;;;;J;;;.] u^,,r uinu rta));i ti'"'*o uit'h'i'p'"cum s'i in textele mele
Citatul trunchiat, acuzele, calomniile Ei insinuirile gratuite, trimiterile Jir Jurnah lkerar (199O1999)'
gregite sau... nemenlionate, generalizerile pripite nu sunt compatibile cu
Mircea HANDOCA
profesionalismul istoricului literar (indiferent de ce coloraturd ar fi el).ra

l4 35
 ARTICOLE,LEGIONARE" - in Spania - ii'o alesesera
plecarea
Aceastd ultiml 9i fatald incercare
eroism creqtin Nici cea mai
.l ,irrguJ." o rupreme dovadi de credinld Ei lor
;r;;;;;;; nu-i silea si se jertfeasci; pentru ca.tinerelea
"-;neasci fanatismul lor cregtin 9i nagionalist fusese de
fusese o jertfd continui 9i
,-r.r-ru-ar","orilncercat'semnificagiamorliilortrece'deci'deasupra qi Vasile
ION MOTA Sl vA.sILE MARIN Ut eroismului
viril' Moartea voluntard a lui lon Mola
""f.rrf", .t mistic' jertfa pe'tru creqtinism o jertfi care sl
verifice
;;;;;;;:;t si
eroismul credinla unei intregi
qi generalii O jertfe meniti si fructifice;
.''--^i." crettinismul, si dinamizeze un tineret'
intdreasce
un duEman' Era un tAnir
nO.f" avea adversari, dar nu avea nici
nici un fel de eroism ostentativ
Rareori se intdlr.regte in istoria unui
neam o moarte atet de palid, calm, concentrat; nici un gest ftenetic'
Ghiceai insi o
semnificative ca moartea acestor doi
fruntagi legionari, .;;r;;.;;; i" .u-"r.t" p.Virile lui' Avea priviri limpezi' orizontale'
li
lui in lurnea de dincolo'
spaniol. i"#it ""i.*.irte macerafie leuntrica; siguranla mai mult de pugindtatea
. in rezboiul civil din Spania * devenit repecle un rizboi intre ideologii i" *ffa*f"t aupi moarte, il ficea sd su{ere 9i aceasta
politice 9i interese economice extra-nationale
- au murjt, fdrd indoiald, *"ra "i.gi plmdntene Nu se temea de moarte' a doveditjertfeascd'
"i",u
^i"raer si se
sute de mii de oameni, de ambele perti;
oameni U, ;r,'fr*rl,'."", .U,,
.r"J, t"^4" a. olecarea lui in Spania Aqtepta nerlbditor inseamne
ciesperati sau mercenari, eroi sau asasini. ,iirr.reg. p. d-mul uneiviegi eroice' impersonale' "Martir"
E greu de c.rezu,, a*i,, 0.,.o. "lgl pentru ea'
acele cdteva sute de mii de morti
,je pe frlnturile ,o"nioi" "o
l'*"'*r, cel care moare pentru o credin(i marturiseEte
. numira jeftfe atat de voluntare ca a lul *, "m4rfor";
dovedeste celorlalli ci o asemenea
oedinle te mantuieqte dd spaima mortii'
lon Mo;a qi Vasil. tulurin. R.uoiu1i, lon Mota
nagionalisti - ca si rezistenta guvernului .u r"l" uur.u,t sprijin, dupe ce ai gesit un sens al existengei
d"rnoaroroaornunlrt - garit "" al existenlei' Singele lui
desigur, incd din primele zile, aderenre
f",.,"ri... g;;;;;;rir'*,r",".,
" dovedise dg mult ci lqi gasise sensul suprein
-..1o. lui de
pentru ambele tabere gi din toate girile.
f)ar pl..o.*n f"-ilia lui de aspri 9i incercaii nalionaligti' educagia qi
gup,. "rd.l.nerc, me4irea si-qi
i,rp,ua. _'a*t contribuise ca Ion Moga s[.gi
comandanti legionari romdni in Spania _ ghiceasce
und. ai luprat., ,i,noi ,]rf
inlelege e[ siJ dea existenlei sale, inci
in nupede soc - a fostsimbotic,i. sim6oil";;;r;'d;;,".#,Lr*,
""or, -lrt rriruur.e .i.rrtit sensul pe care
Ci1no, a lui Liwinof sau a Generalului
Cn"ring - li,r"r'jnn de pe bapcile Universitdtii'
- 'in
::ltelui
acete nupe de foc care au Z0 la
a1n
vlqga politici a Romaniei de dupd rdzboi - innansigenga 9i
:utd pierderi...
de advetsari' Birbdlia
Problematica morali a unui sef este
inrotdeauna mai clur{ ca n ul)r.ti a.-nitat.u tui Ion Mola il ficuseri admirat chiar
viale religioasi' Rom6nia
simplu fanatic. De foarte multe ori rrn
sef nu Jr.n,ri **ra _,f.r*o tuf,.i tui igi *"" radicinile intr-o sinced ti bogata jertfeasci incd
direct, personal, misticei pe care o promoveazi. "* pqternic5.r ginstiti
9i creatoare,
pentru care era gata se se
Atit lon Moga c6t gi Vnsile toate o Romanie cre$tind' Ca
Marin ddduseri ninum.imre probe de ,o,r,,uf
fr.A. ia ..u arniu, ,, fuptei sale - era inainte de
i.iJfn,lnt n,r,,r,, " cd misiunea
suferingd, prigoani morald; o tinerere
rrditd eroic, responsabil, ascetic. i"i"iuipt*""tf
ui.
siu, Corneliu Codreanu' lon Moqa credea
generatiei tinere este sA impace RomSnia cu Dumnezeu Si transforme

36 37
 litera nroartd in^viati crestini.
Sd Iupte cu orrce mijloace
intunericului. impotr:iva puterilor
in ceasul cdncl simtit cd Lucifer se inclegteazd
MEDITATIE ASUPRA ARDERII CATEDRALELOR
tupo .u c.irro, l; din nou in
;::'
lr*,o,,, J;.,,;:,.:;";.T;.:Tll;;';,i:;;":,i]ilil fil ;]JJ;
in Spania, au cdzut pentru
un i.i""l un.,.n"r. _-ir#"i
Ion Mota a fost clinke aceia ,",l".nr.0.r,.
cr pentu un ideal supra-uman
au cdzut
pentru birui.ga lui CrisrLrs.
;rre
asemenea moarte fructificd
- De cdte ori, la Berlin, md plimbam prin fala frumoasei sinagoge din
pe pamant,.. ' chiar gi aici,
Charlottenburg - imi aminteam de 6 Februarie. Nu md duceam cu gAndul
Vasile Marin aparginea unei la revoluqia bolgevici din Rusia, la sutele de biserici arse, la miile de preoqi
alte stucturi spirituale:
pasionat de lecturi pi era bitdios, ironic,
de conn impugcaqi, la milionul de ,,albi" executati de histeria fratricidd qi de demenga
p,," n",, o gt,-,, ;;;;, J:l:::#::"':;::U"1',T:ili.il1ff:
;; lui Djerjinski. Nu voiam sd merg chiar atAt de departe. Dar md innebam
de roaie inreiiscn!a, cduta pretutincl.., numai atat: Cum se {ace cd, sub o dictaturd fascistd, de un antisemitism
acum weo 12,L3 ani, ela "r"";;i.
;;.;;; i;;-..'r.*.",,
un ce violent, ca cea a lui Hitler, Ei o sinagogd std totugi mAndri 9i reculeasd in
al ,,reacgionarilor" francezi,
era a6c;nat la Action fr",rrrr".,::.'_l::tonat inima Berlinului, - in timp ce.la 6 Februarie, la Paris, cel dintdi lucru pe
r4",,,", A;";**J.'#:ffi :, ;:T:i:ii::iHJ:,j care l.au incercat comuni$tii francezi a fost sd puni foc catedralelor?l
inci din lic€u. Nu binuiai totu;i, i:,f:;_3#:TX Sine ira et studio... Nu gtiu daci se mai poate scrie, astdzi, 9i asupra
fo".. I;, ;;;;;:;,rri,rlio". ,,
i.,
intotdeauna ironice _ hotirarea unor imprejuriri ca cele de fagd, srhe ira etsrudio. incerc totu;isd inleleg
n u mi-a niciodati ..
sp us
dovedit insd tuturor cd nu
;: T;i.J,f"#H:l:ii,r,T [#' : acest lucru simplu: de ce comunigtii francezi - ca gi cei ruqi, ca ;i cei
spanioli - s-au repezit intdi la biserici, iar antisemigii germani s'au multumit
se teme cl" .o,_" .aur",
cu b,,curie, ca gi unul care
_o"i*" ."'r""**a*.,
stie cr de-ab" ;,.;i;;;r.,*ffi*r*o sd aplice legi riguroase impotriva evreilor, fdri si se dedea la acte de
viaf6 vegnicd. silbeticie? Orice mi s-ar spune despre teroarea hitlerista, nu pot uita un
Jerda lui e tot atAt de semnificativi lucru: ci, in plin centrul Berlinului, o siiagogd sti solemna gi nesiluite -
si tot atdt de fertild ca pi a
Mo,ta. Doi oameni de structuri Iui Ion
sufletesti atdt de deosebite aqa cum n-a stat nici o bisericd in Rusia. Orice mi s.ar spune despre
moartea cu aceeagi bucurie. - primesc
masacfele hitlerister nu pot trece peste un fapt simplu: cd nici mecar presa
Destinul i.a ales pe ei. ca sd cea mai anti-fascistd din lume n a vorbit weodati despre ,,mii" de asasinate
mz sd arate celorlarti senindtatea
pe care tlo
dd cred,nr", ,"nrrr .r.tttt""t'"d in Germania - in timp ce jurnalele sovietice publicau mai acum un an
care ir capdrd via[a atunci
c6nd esti gata, in orice clipi, ,, .J:';;t;::.1:.* cifra oficiale a executiilor contra,revolutiona rilol un milion gi /umitate.
AtAta recunoqteau er'cd au ucis...
[Veneq anX (1gJ1), ianuarie 24, Staqi acum gi judecali: o revolulie fascisti-antisemitd, care nu siluiegte
nr. 472, p.3.]
sinagogile si nu executi evreii in masi; o revolufe comunistd, care arde
mii de biserici gi executd un milion gi jumitate de oaneni.
Si fi fost oare adversari politici toti acegti nefericiqi executagil Nu o
afirmi nimeni; ar fi fost dealtfel qi greu de crezut. Cam prea mulgi preogi
t8
39
 3) reforma
pusi la zid, cam prea multe femei
spinzurate, carn prea multi copii arsi de l) clezrobirea giganilor, 2) secularizarea averilor mindstireqti'
vii - ca sd fie vorba numai de adversari politici, ne gAndim bine'
E mfli simplu, . *rbn, *"i agrari, 4) etatizarea subiolului, 5) conversiunea Dacd
.1." .. in Spania (inainte de rizboiul civil, adicd in primivara 1936)
ales, cle histerie, de acea bestiali nevrozi se
protiusd tle vedcrea sangelui. Aga
intdnrplat 9i in Revolutia Francezi, ala preotilor - la noi
s-a
s_a intimplat asti.vard in Spania, incerca sir se oblini prin arderea bisericilor 9i terorizarea
in primele zile ale rizboiului civil. Militienii
si femeile, se obline de la jumitatea veacului trecut
prin legea secularizirii averilor
la ve<Jerea singelui,
erau cupringi cle o isterie colectivd, carc
ii indemna minastiresti. Tot aqa gi cu reforma aglard' S-a spr'ts ci rorninul n'are
si masacreze pind la
cand este
extenuare. La Passionaria nu este o fericiti
exceptie a ercismului hispano_ congtiin(d de clasA (de ex. boierimea) 9i de aceea nu reactioneazi
comunist. Este un exemplar ceva mai apisat de clasi"?
a unei ferocitdqi neurotice, depose,lat. Vi se pare atet de grave aceastd lipsd a "con$tiinlei
judecat'
destul de r.r9or de explicat clinic. Din ziarele
engl.r.qri p".rr;'1..i,""* t" F.n,,nt.ttrl ,urt.tjrr"r. prezintd' din orice unghi de vedere este
inceputul rizboiului civil - aflam amrnunte caractere dc unitate pe care nu le are fenomenul
francez bunSoafe' 5au cel
inspdimdntdtoare: femeile
de clasd in
. care sileau pe milifieni si ucidd, sd nu ia prizonieri; femeile care
masacrau german. Mi se pare foarte natural ca si nu existe con$tiin[d
poporul romdn
pe rinili, dupi lupri; care amenintau
cu revolverele pe militieni pentru cd
Romania - cand stiu cd limba romeni nu are dialecte, qi ci
acegtia refuzau se execute, obositi gi
dezgustati tle at6ta sange... s-a fonnat in centrul unei vaste arii incepdnd
din munlii Tatra 9i starqind
in Balcani, fd.ri aga numitele ,,mi9ciri ciclonice" Mi se pare iarigi
CAnd se spune, despre rizboiul civil din Spania, natural
ca atrocitdtile sunt
oarecum
egale de ambele pdrti - se exagereazd
din exces prudengi.
de ca revolugiile sociale sd se fi fecut in Rominia firesc"'patriotic"'
Atrocitdgile sunt mai sdlbatice din partea juste' sd se susgini nurnai
alelei ,,nr-"t ,,
in .u.. in familie. Nu inleleg de ce revendicarile sociale,
Petriceicu
intervin femeile 9i, in general, oamenii pagnici (miligienii,
in cazuI Spaniei). prin KarlMarx. Noi avem pe un Nicolae BSlcescu, pe un Bogdan
Soldalii sunt obignuiti cu singele; bdrbagii obosesc Hasc{eu, pe un Eminescu - care cereau re{orme sociale pe temeiuri
mai reOJ.a.*L..rf" "rasiste"
cind e vorba de masacrat rdnilii (cazul Sarmizegetuza, se ficeau, adicd, exponenrul lddnimii autohtone impotriva
cazul bulgeroaicelor $i ,,patriotice";
de la Tirrtucaia). DealGl, dacn intr-o zi acel fanariogiilor gi a strdinilor (nemgi, ruqi, evrei, bulgari)'
oaspete sosit de c"urend din
Spania s-ar hotiri sd ne povesteascd felul in Sa rle intoarcem acum la al doilea argument al
comunistului de bund
care au fost executati 20.000
d.e oameni la Madrid - am afla, fdrd indoiald,
amlnunte fo"*. credinli: Biserica Romano'Catolicd este reacfionard qi s'a ficut
RimAne bine stabilit un lucru: cd or.ice miscare 'n,.r.r"n,.... instrumentui capitalismului. De la inceput fie spus' aceasta n'ar
fi un
revolulionard cu
preolilor' Si ne
caracrcr comunist este sengeroasi
!i anti-religioase. Comunigtii de bund, argument pentru distrugerea catedralelor 9i executarea
totus'i' n'au
credinri, daci ii intrebi, igi dau intotdeauna acelagi
rdspu nsr Tieb uie sir fie amintim ce, pentru hitlerigti, eweii sunt,,duqmanii umanitigii";
de evret ai
sdngeroasi, cici altminteri n ar mai fi revolurie
- fi rre6ulesi ardd bisericile, fost incendiate sinagogile qi n-au fost masacrali cei 600'000
pentru ci crestinismul se confundi cu Cermaniei. Mi se va rdspunde, ,,in Germania n-a fost Revolulie" Sd
capitalisnul gi regimul burghez.
Rispunsuri care mi se par complet nefrn,lat.. r.-u admitem cd, inff'adevdr, n'a fost; dar a fost o cucerire a puterii;
Liitler are
ert-..1.1o.
cd o revolugie ttebuie sI fie cu necesitate "i.uirat
sAngeroasd (adici, ur_n.rata astdzi puterea deplin:r; ar fi putut incendia sinagogile 9i
ar fi putut masacra
sau
intrefinuti prin nrasacre in
ntas,). Nu vorbim cle Anglia, tari clasici pe evrei. N.a ficut nici una, nici alta Din prudengd' clin slibiciune'
din
a
firi Daci
revolutiilor sange. Vorbim insi de Rorr.rdnia, und.
*u
fa.u,, i.,70 a" spirit de tolerangn? Hitler n-a prea dovedit asenenea virtu!i cre$tine'
ani, cel pugin cinci mari revolutii sociale pi
nalionale, firi vdrsare cle shnge,

40 4r
 n-a incendiat, gi n-a masacrat - ficut o pur gi simplu pentrucd n,a
asta a (monogamia, familia, caritatea, frumosul mediteranean' personalitatea)'
Lucrurile acestea nu se intampld in <trice revLtlugiq fascismul
sau
incurajat histeria lucifericd, n.a provocat fiara umani prin executit
nici
preliminare. S-a mulqumit cu lagirele de concentrarei mai putin grav, in hitlerismul, bun sau rdu, cum o fi, nu cunoalte nici incendiile'
orice caz, decAt revolverul descircat in ceafd sau spenzurdtoarea. Asasinate masacrele.
a cunoscut gi hitlerismul. Dar indriznerte cineva sd men!ioneze
asasinatele Lucifer e in deplind libertate numai in Rasdrit'
lui Hitler aldturi de acel milion si iumdtate din Rusia bolsevicdJl...
m' p' 3'l
Cei care vorbesc cle reactionarismul ,jBisericii Romano-Catolice,, uitd lVrentea, aoX,1937, februarie 7
'
4'14'

cam repede tot ceea ce datoregte Europa acestui catolicism. Uiti cultura
pestratd, adencitd gi transmise de Biserici. Uitd cd
,,europeanul', ar fi
ajuns o fiari histericdsi ar fi pierit in cdteva sute de ani - ca hunii lui Atila
- dacd n-ar fi cunoscut catitatea crestini, morala cregtind, filosofia crestina.
Poatefi fdcutd vinovati intreaga Bisericd Romano-Catolicd pennu citeva
greseli ale anumitor Papi sau Episcopii Dar regii, gi impdrafii,
fi
democratiile, 9i republicile, $i dictatorii - au ficut gregeli de o mie de ori
mai grave si mai numeroase. Este biserica lmpotriva revendicirilor sociale?
Dar secolul XlX cunoagte un socialism crestin alituri de un socialism laic
gi marxist. Dar opera de ajutor social a Bisericilor cregtine intr.un sigur an
intrece tot ,,ajutorul rosu" de la inceput gi pdnd in 1936. Este Biserica
organlclegatEL de capitalism? Amintiqi-vi cd ea a fost legatd de toate formele
economice 9i sociale ale lumii; a acceptat gi feudalismul, si monarhia, si
republicd. A fost in luptd cu foare aceste forme de viagd - gi s-a impecat cu
roare. Biserica Romano-Catolicd (vorbim de ea, pentru cd. ortodoxra
9i
protestantismul, evident din motive diferite, nu prea se amestece in
treburile Statului), promoveazi gi ea revendicdrile qi reformele economice.
(Citifi de pildd Codul Social, asupra ciruia se gise$re in altd pagind, o
scurti notitd). O revolugie sociald, dacd se poate face fdrd Bisericd, se poate
lace foarte bne aldruri de ea, nr inpotriva ei...
Si cu toate acestea, cel dintdi lucru pe care il atacd bravii comunigri
francezi, spanioli sau ruqi - sunt bisericile. Meditagi pulin asupra acesror
aminunte care se explici unul pe altul: setea de sange, de selbdticie inurild;
patima de a arde bisericile; refuzul primatului spiritualului (aI oricdrui
primat spiritual, fie el laic sau budhist); umilirea valorilor europene

42 43
 coMENTARTT LA uN
JURAurArur nobililor gi popilorl", iar comuniirii sccoluiui nostru srigi de cdte ori au
prilejul: ,,moalte burghezilori"- Cei care au jurat in faga sicrielor lui Moqa
si Marin nu s-au legat sd le rhzbune moartea - ci sA fie ei insisi gata de
moarte in orice clipd. JurimAntui n-a gintit sii le potclleasci set€a omeneasc,

De la fiontierd.si pdni Ia
de rdzbunare -ci, dimpotrivd, se srrirluie sa.i rupd de omenesc, si-i
mausoleuldin Bucuregtii
mii cle oameni, intampinAnd -ll'V""i.,i4"rin,
Noi, multe zeci de pregireascdr'le rnoarre, ca pc cdlrlgrri.

ascultat gi s-au legat prin

sicriele lui U.,p f"; ,u Ca pe cdlugiri - mai niult chiar decit pe eroi. pentru cd eroul e
aces Mom -st Marin'
Dumnezeu, in fap jertfei voas:li:1t"t' iuI in fafa iui stiiFanit nunlai de gAndul victoriei, al ilpoteozei finale. Singur cilugdrul

l1:.'"'1.
il,;il ;;;;;;:ffi:ffiT""j:'fi
pentru invierea Neamului ::"':il::":T:i
ftaiegte toati viala cu gindul rnorlii mereu viu in sihe.
Asceza cregrini, via(a cilfigireascd - de renungare, de lupti cu
mer orice clipd si stau gata de
moartel pimAntescui - insuflegesc acesr jurdmant. Sd rup din mine bucuriile
. Rareori o migcare tinereasr'
nuporiticd-s.aexr.,^;;;;;;;:",-"r:::::ll#il'li;;"T:J::JffJ pdnanrc,sd, sd md snulg din dragostea omeneascd!... Numai intr.o
cd s-a schimbat ceva imprejurare atdt de tragici, arat de bogatd in semnificalii religioase mo.
in rom 9i
,tara si ci.ne apropiem de timpul ralc - cum a fost moartea celor cioi legionari - sufletul era destul de
cand
vom putea face isto.,.
0.",., ., L},llli' pregitit ca sa primeascd o asemenea luptd cu sine. Niciodati in istoria
d. .e t .,p . tu, i,; ;:
r ;; ;: ;$H::: lT:T ::ffi :J# Lli:Tl; Romiiniei moderne cregtinismul n-a apdrur mai robust ca in aceste zile,
se inspire. Sensul poritic
ar luprei cade pe un plan
L!pta. acliunea, efortul _ toate cu torur secundar. cAnci zeci de rnii de oameni s,au legat in faEa lui Dumnezeu si rupi din ei
gesturjle_care ,.pi,.r,
cd nu se puteau infeptui "0.',"*, i, 0."rru bucuriile pimdnteEri. Niciodati fiinga romAneasci mr s.a voit pe sine mai
decat renu nfend L
- isicapdtd acum un sens nou. cl
..."..
r. .,u.,i"r,.
.o"*.pfrgo tragici, mai substangiald, intr.un cuvant mai cregtind.
d,'- n u p. - i |
",, ;; il
il;. ;::';T' il:::::,:'':"j"l,T;,Ji:fi
de sine, adici pentru renuntarea ff ; -
Viziunea ascetici a viefii pe care o ftadeazd acest jurimdnt este nagice
intrucat presupune luptd cu sine, renunfare, infrAnare - dar nu este
l:tu:*:n."
mistic: luptd impotriva
de sine. Acgiune in
I sens pesimistd. Dimpotrivi, solemnitarea si gravitatea hotirdrii de a se smulge
omenescului, o*rir". J*."r,'.rftu,rc
Semnificaria acestuj juremant din dragostea omeneascd , nu izbutesc sd ascundd bucuria celeilalte
,.
el implinit 9i fructificat va dovedi
esre coplegitoare. Mdsura
in care va li dragoste, cregtine, ceresti. Renunlarea la bucuriile pamantegti nu este o.
capaciratea de innoire irnpufinare a fiingei, o sterilicare a substanqei - ci dimpotrivi, o cre$tere
Romdniei. Ceea ce_ loveste in primul_si spirituald a
rrind pe un Jr;;,;il';r".:
care nu cunoagte addncimea ***,,,
spirituali ,si berbdtia vietii d,"llr""r
frenctici a fiinlei spirituale, o victorie a realului impotriva trecdtoarelor,
- este prezenla atet de gravd a Mortii. i" ori.. .lipa
*r_",, iluzor iikrr, clezniddjduitelor bucuni orneneqti. Dragostea creqtine, dragostea
,a ,tr. *,r'J. i.*a, oamenilor ce triiesc laolalti sub semnul iui Cl.rristos,. iatd limanul dupd
Nu mai e vorba de o miscare
oolitici _ ci de un Razboi, de
insufJegiti rle ideea jerrfci o Revolutie care tenjeste sufletul Oricdr ui cr.estin; singura clragoste nestricdtoare, fertih,
de sine. Moartea nu .r,..,i.iod"td
pentru sine intr_o revolufie politicd. inul'l.,,i in care bucuriile sunt neschimbdroare Ei addnci.
Dimpotrivi, la 17g9;-;;;l;;;,:;r".,. Ce revolufe naqionald gi sociali, in afari cle cea a lui Gandhi, strebituti
de duh cregtin gi tolstoian - a inclriznit si-si facd ,,propaganrll" cerdnd
44
45
 oamenilor sd se apropie de cilugdri si sA fie
in orice clipi gata de moarte/
Semnificatia revolutiei pe care o nizuiegte DE UNDE iNCPPB MISIUNEA ROMANIEI?
d. corneliu cocrreanu este atat
cle plofund mistici - incdt succesul
ei ar insemna incd o dati victoria
cluhului creptin in Europa; intr-o
Europd in care Christos.ro p.." to*
biluirur. deqi mili,rane de orn
acesta, care exprim,
"dr,l.
l,-;';:: :;"::i:l-I J:il:l."l:';#::::l*
de departe este mifcarea Legiurrii cle o,,revolulie Aga cum stau astdzi lucrurile, Romdnia nu poate ajunge o putere.
.^r"".r=.
Nu e vorba de cucerirea puterii cu
orice pret "r1,"""f,"1; polidci cle mana intdia in Europa. Vor fi intotdeauna mai mari decdt noi,
- ci inainte de toate de ,n
on1 nou, t\n om pentru care viata spirituald sd existe, iar erestinismul rurai puternice, mai bogate si mai inarmate - liri ca Anglia, Germania,
fre trArr responsabil. adica rragrc asceric.
si
Italia, Franta. Tiebuie sd treacd foarte mulli ani pAni cdnd nalii intrate
Mdntuirea Neamului nu e posibili fird jertfd; astdzi in decadentd - ca Anglia gi Franta sd lase loc {orqei de expansiune
.
. nici o inviere, in nrci un
ordin al existenlei nu se poate face fdri a unor popoare tinere, cum ar fi poporul romAn.
moarte. S..rr,_rt .r.rrin
afirmafii^este atdt de limpede, incdt
nici,.r, ."i h.b; "i "."*.i
r; rrurr,_. Pe aceastd cale, deci, treptele de mirire ale RomAniei sunt destul de
aceasti ,,lnviere a Neamului,' nnddjduitd
O*
prin minunea .r"9ti.,ir*rlui si
mediocre. Vom face si noi ,,progrese", firegte, dar ritmul lor este mult mai
prin trdirea cat mai sincerd in duhul
cregtin nu numai., *il;;;;i lent ca al tdrilor occidentale. Nimeni nu ignori faptul cd si in China s-au
istoria romaneasci, realizend destinul ficut, pe o scari intinse, opere de culturalizare gi de occidentalizare. S.au
neamului nort u, d* i.rr.l.na ri
aparifa unei noi mistice nationaliste cheltuit miliarde in China pentru sanitatie, culturi, agriculturi,
in Europa. O*e, a"pa ** ," ,p"".,
nazismul se fundeazd pe Neam gi fascismul
pe Stat _ atunci miscarea Legiunii militarizare. Daci n-ar fi existat Japonia aliruri, poate cd astdzi am fi in
are dreptul sd se revendice ca
singura misticdcrestini a,,"* au admiratia ,,progresului" infdptuit in colosalul imperiu chinezesc numai
a$ezeri omenegti. -"0*u
O migcare, la baza cdreia std un asemenea jurdmanq irltr-o sute de ani. Dar intervenlia Japoniei in istoria Asiei a azvdrlit in
este
inainte de toate o revoluqie cregtini; umbri toate celelalte eforturi de civilizare, tot,,progresul" asiatic. Ce mai
o revolulie spirituald, ascetici si
bdrbdteascl, Ea cum nu a cunoscutinci istoria Europei. inseamnd astdzi ,,occidentalizarea" Chinei, fagd de magnifica organizatie
Astdzi, cdnd primatul
aproape neconrestat, jurimdntul politice, militari si culturali a Japoniei?!
Legiunii 9i al unei bune pdrs
::]t::_::"
qln lumea romaneascd, dovedeste cd
invierea u nui Neam si mdntuirea unui Si luptdm din risputeri pentru ,,progres", dar si nu ne legim prea
om nu pot fi nndejduite decat prinrr.o nrulte iluzii de el. Dacd acesta ar {i destinul nagiei noastre - 9i numai
prin cea mai aspri luprd cu sine;
,",^td fdra;;;;;; ;'.-.".*r",,
inrr_un cuvdnt, prin cre;rinizarel acesta - am avea toate motivele sd fim pesimisti.
ln nici o parte a lumii, astdzi oamenii Semnele ne aratd, insd, cd Romdnia are si un alt destin. in foarte
nu_si propun un scop atdt de
putin lumesc, atdtde spiritual. multe din articolele pe care le publicem de cAtiva ani in aceastd foaie,
Numai in aga numitul ,Grup de la Oxford,,
se mai speri astdzi o salvare a intempinArrt cu oarecare neincredere ,,voga" primatului politic]Nu o datd
Eur.opei prin crestinism. Dar nici acolo nu s_a
ponenit un jurdmenr atet de aspru, an afir mat ci RomAnia moderni este opera cdtorva generatii consumate
un jurdmAnt aproape cilugiresc...
in poiitici - gi cA misiunea tineretului romdnesc nu poate repeta aceaste
lVrenea,2l februarie 1932, vointd de cri:atie in orc/rh politic a generafilor trecute. ir.r deosebite prilejuri
nr. !76, p. 2.)

46
47
 omeneasci pe care
am accentuat ca nurrrai un printat al spiritualului poate fructifica munca spirituali, pentru creQtinismul ei, pentru Perfec(iunea
tineretului. Cend in toate tirile,,inrelectualii" erau f.,rscinati de,,politici", .r..alU"s.'C"lrrin.Oameniidinaltelocuriigiindreptauprivirilespre
gi aclerau in rrasi la o irleologie cle stinga sau cle dreapta - noi ue Genevacaspreunnoulerusalim'lstoriaRt'formeiadoveditapoi'cetde
incipi[ananr sa afirnrint ci misiuneir RonAniei este (ie a face istorie, rirr lumesc era larur"li- genevez' Dar pe noi nu ne intereseazi aici
"c"qt unicul ceas
nu de a face po/raci. Si a face istorie insearrni a crea un ,,ont nou", ctr ur-r nlinciuna Reformei' Ci numai un singur fapt: ca
aclevdrul sau
sale creqtine'
alt sens al existenii. c6nd Geneva a <lominat Europa a fost ceitsul revolu{ici
o
Seurrrele ne ar ati ci destinul Roruiniei moclerne cu acest ,,om nou" in Romdnia de astezi nu se intampla o noud Reforme' Dimpotrive'
ortodoxia' Dar
incepe: ci dintr-un primat al spiritualului, adici al valorilor cresrine, isr atlincire a celei mai vechi forme de viagd creqtineasce!
vor trage lrrana 9i tdria noile generarii. Conentariul no stlu la jurimAntul ortodoxianoastriarputeasistraluceasceintrcziaplopiatigisidomine
pe cate nu o are li pe
legionarilor incerca si puni in lumina srrucrura creinni a vieqii rrneretului intreaga Europi. Nu prin puterea ei de prozelitism -
universalismul
romanesc de astizi. O inspiimantitoare voinli de cre$tinare stdpine$te .".", .ir".,tr"l, ." o poa; avea' deoarece se deosebes'te de
prin miracolul unui
rstdzi sufletul elitelor tinereqti. Mistica aceasta - care nu e /roua-, ceci se catolicismului ql de atomismul protestantismelor' Ci
afli pe lrrcurile noastre din tin.rpul cAnd se zimislea poporul romAnesc - neam care crefte, se fortifici pi i'i iustifica misiunea
lui istorice' numai cu
cA oamenii
coinciele cu setea neamului intreg de a se improspita sufleteste, de a se alutorul valorilor creltine. Cend intreaga Europe recunoaqte
pohdc de semnifica$e
intdri si a se spiritualiza. nu pot fi conduti cae.t, anes;fe - li cA numai un ptimat
ce o
Veti intdlni pretutindeni astdzi, in toate sftaturile sociale, oameni unui neam - Rominia i;i ingnduie ,,nebunia" sa arate Apusului
care-gi cautd un sens al existenlii prin valorile crestine. Jertfd, munce. perfecte viaF civild nu se Poarc implini decdrprintro
viali autendc creqtini'
sd facd
viati asprd, temnige, renunlare la bucuriile lumegti - au ajuns tel si sens al li.a -"i superb d€stin pe ctr€ qi'l poate gisi un neam este
".1
existentii pentru {oarte multi oameni, care trdiau peni acum la intdnplare, isbrie p n valoi suPn'istorice'
RomAniei
in afara oriciror valori spirituale. Togi acegti oameni cred pi vor sd Daci ne invrednicirn si aritim lumei acest lucru' misiunea
pe recunoscut'o Grecii'
creadd.Toti nddijduiesc o tard noud prin harul lui Dumnezeu si asprimea se aliturl, in istoria Europ€i, misiunei care fi'au

vietii lor crestine. Romanii, Germanii 9i Slavii.

Iatd, prin aceste schimbiri adAnci, nevdzute gi neauzite, se pregdteqte
destinul Romdniei moderne. O tari si un neam care trdiesc roral sub
semnul Crucii. Ceea ce n,au izbutit sd realizeze sau se pestreze neamurile lVremea, anX, .47'1,ZB februarie 193?' p'3'l
Apusului - se incercim noi, si infiptuim noi. Daci poate fi vorba de o
misiune a Rominiei, de un om nou creat de romAni - aici sunt, in aceastd
colectivi sete de sfinlenie, de creEtinare totali.
Geneva n.a inseurnat plea mult in istoria luntii. Dar a fost un veac
cincl Ceneva clomina in intreaga Europi: acolo ffiia Calvin, acolo incerca
el sd realizeze o vinli creitini (dupn capul iui, e drept), Atunci Ceneva
strilucea ca urr far in Europa, Era c{ati ca exemplu g:entu libertatea er

48 49
 REVOLUTIE CRE$TINA
in isoria RomAniei moderne. De aici mirarea indignati a oamenilor lumii
v.:chi. CAci tineretul, care se arati t<rtugi dornic de luptir gi de sacriiiciu - nu
voia Ei nu fdcea pohticd. Lupta era dusi pe cu toml alte niveluri - inaccesibile,
firefte, poliiicieniior. De aceea mi s-a pirut lipsiti de sens formula
,,despoliticiani;area tineretului" - cirnd nici unul dintre dnerii cresculi in
Anul 1932 a insemnat in eputul.luptei
intre Nu lupta rnisdca noud nu era preocupat tie nici un fel de itlee sau scop politic. Dealtfel,
intre bitrini gi tineri "generagii"'
-cums-a e':r revoluliilor politice fiind incheiatd in 19lti
- istoria care incepe acum nu
intre croui r".,, o" i"
"
;;;;. ;,,1'"'l:il:.fi:H.Tfin.iir:*il1 vr cuno.ire, pentlu o buni bucate timp, decit revolugii spirituale.
clc
economicului gi al politicianismului),
iar pe a. rtr, p".,. Iu*1" nouu,
.care indrdznea
sd creada in Duh (prim".,
$i nici una din rerolugiile t:are s.au fdcrrt, sarr sunt in drum de a se
,oo,.rli",f. ii".".J" 0".."rr., face nu s-a desfdgurat atdt de total sut' semnul spiritualului ca cea a
din 1927 s-a ndscut cu constiir
,"n.*in"-u.,.ii.i"T;'ll'ii. jH.:Xj:.i;.,1,*: tineretului romenesc. Nici una, mai ales, n a incercat o ate! de des5vargiti
spiritul. Subordonare care inseamnd,"l'iJ:::li ,,reactualizere" a crcitinismului res{ritean. De multe sute de ani se pirea
mai ares in faza eroice - sacrificiu, ci cregtir-risrnul risititean nu mai poate crea forme istorice. Lumea
renun!are la sine, ascezi.'sensul
istoric al rn,u.ln^i.*.r,ri .ru .*. rno,.lerni, de la F.enaqtere incoace, ftecuse pe llnge acest crefrinism
deloc greu de descifrat. Avdndu+i "..rr.,
izvoarele vii in cregtinism _
inseamnd Ei creptinismul risiriiean, ignorinduJ sau dispreguindu-l. Tot ce mai pirea ,viabil" din
..rdsturnarea
nou. Cdci omul timpurilor modr
tutur.. *1""1".,;_ .;';;.:il;;;';T''J.r, .. mesagiu I Mintuircrulrri era cir.rtat gi gisit in formele occidentale gi nordice
ale cregtinismului. $i iatd, deodati, la zece ani dupi sincopa ottodoxiei
Iu.'r.,.,.u,'.roor,,uiri,;;.,*:"
De cdte ori apdrut in istorie un
J"";,T,t'.ti:: I-,'jbl:il;T[?,I ruqetti (desrul de aproximative, dealtfel) - apare o nou[ formd de viatd
a
on nou, el s.ainftptuit prinft_un pfimat istorictr, revolu$onarl, alimentatl de ortodoxie. Deabia acum lncepe a fi
al valorilor spirituale. Lupta inne.
luminu U, ,"*"..f ao. i,". lngeles seruul acestei revolugii cregtine care incearce sa creeze o Rominie
nu ra fi curmati decdt la sfdr;itul u, ,u"
veacurilor. Dr;;;;;;;r" troul, crgdnd intei un om nou, un creqtin perfect - 9i cate inlocuiegte
spiritualului, a luminii nu
,
imnlinit a..u, p.,"o_. *.r"f"rli.rir.r.u
s_a
vechea ,,via1d politice" printr-o ,,via1i civild", adicA rcstaureazd raporturi
la insti nctele de conservare individualr.
O."l ; ;;.;;;, ;;;;:il:t: de omenie 9i de cregtinitate in sdnul aceleeaqi comunitdqi de singe. Deabia
toate, depdgirea fireascd a acestor
instincte. . acum incepe si se vorbeascd despre o ,,misiune a Romdniei". Cdci o misiune
Depiqire de care istoria
!ine intotdeauna seama. Este deartfer istorici nu poae fi justificati decdt printr-un ,,imperialisrn spiritual", ptintro
semnificativ ci nici in istorie, nici
ln eternitate nimic nu r" a.Ua"aq,. noud valorificare a vielii omenegti, la care participl un neam inneg. $i
decdt printr.un acr de renuntare.
lstoria unui aceasti valorificare a vielii umane o incearci pi o realizeazi tineretul
renunlarea la viagd a unui numir "."rnr,, " o.riliu r*u
imens tje oameni. Dar, d.;;;.".", romdnesc de astdzi, prinrr,o triire cit mai aproape de idealurile creftinete$i
mantuirea nu poate fi nedeiduiri
decdt clupd .. o*ut ,".runrre to rdslritene. Daci ea va izbuti pdni la capit - daci va cuprinde, adicd, intrega
limitele indiviclualitdtii ,in., t"
.r"1.
comunitate romAneasce - va fi cea mai mare revolutie a veacului.
Asemenea ,cauze,,, asemenea
se mai intAlniseri demult
"iclealuri,,nu
lBuna Vestire, anul I ( 193?), iunie 27, nr.100, p.3l
50
5t
 PILOTII ORBI dupi care se va qti cine meriti sd supravie{uiascd gi cine iqi meriti soarta
de rob - elita noastrd conducdtoare isi continud micile sau marile afaceri,
micile sau marile bdtilii electorale, micile sau marile reforme moarte.
Nici nu mai gdseqti cuvinte de revolti. Critica, insulta, ameninprea -
toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acegtia sunt invalizi: numaivid, nu
hnoralitatea c/asei <:ondt maiiud, nu mai simt. Instincrul de cipetenie alelitelor politice, instinctul
potitic,icleh,tit;:;:";:,';::::::::::;::i:;::,::,::;::i:,,:":',, statal, va stins.
in coclru, distus lsurghezla nagiot.laln
ca- s-a
nkr.rut rl)rrnllnr rn
")),ir-oo"ru Istoria cunoaste unele er<emple tragice de state infloritoare gi puternice
cd s'2 ndpistuit
rifinintea, cii sa intodL," 1roliririnnir.r,,,l t "rr,, care au pierit in mai pulin de o sute de ani feri ca nimeni si ingeleagd de
t: cd ,e-au desnatktn.ttio, prnfr"iunit.
!ildyn6nt,
crine inzp.rriua sigurangei sarulLri;i
tiirrr' l'.)n ,ror, ce. Oamenii erau tot atdt de cumsecade, soldagii tot atdt de viteji, femeile

rteantuhti nostu, ar purca _

toar, ,;r;;-r;;";;;io nnpi tot atAt de roditoare, holdele tot atat de bogate. Nu s-a intAmplat nici un
clupd narea ,,,r;;;r-;;;;'_iii* cataclism intre timp. $i deodatn, statele acestea pier, dispar din istorie. in
Mentoria generay'ilor viitoare *n^n.
w pdsm, ctrn se cuvine, eforn rile cate!€ sute de ani dupd aceea, cete,tenii fostelor state glorioase igi pierd
n ilo r cu mpliti 1916 Si eroisnzul
a
I 91 8 _ lxe id se se rr,r;;;;; ;;;;;;;';;:: :: *** limba, credintele, obiceiurile - 9i sunt inghi$fi de popoare vecine.
epoci care a urmat uni i tutLtror ront6nilor.
*,
Lunnea condusd de pilogii orbi se loiise de stdnca finali. Nimeni n-a
inleles ce se intampli, dregitorii fdceau politicd, negugdtorii igi vedeau de
Dar cred cd este o crimd cr afaceri, tinerii de dragoste qi giranii de ogorul lor. Numai /storle ftia ci nu
aproape douizeci d.,",
cd i-am pierdut (Fi cdnd
.;;T:;:;T:T,:: Tl$::,::,:f .X.ffI;
-
va mai duce multi weme povara acestui stdrv in descompunere, neamul
vom mz acesta care are toate lnsugirile in afard de cea capitald: instincrul staal.
pace atat de inderungate?l) I ;:: ff;,':j'J.l::ff;?T:,:'i:11; Crima elitelor conducdtoare romanegti consti in pierderea acestui
surparea lentd a statului romanesc
."d.r". ch;;;"-r;;;;;;:"**, instinct !i in infioretoarea lor incongtien(i, in incipigdnarea cu care \i
care a avut frinele destinului
ro de Ia intregire incoace' s'a fdcut apdrd ,,puterea'. Au fost elite romdneEti care s-au sacrificat de buni voie,
vinovatd de cea mai gravd ,.udrJ,'uttu"
pi-au semnat cu mana lor actul de deces numai pentru a nu se impotrivi
contemporanirors,;r*i,,*.,ilirlil:"'i,::::;:;),::l;'::fi ,rsro.r/er; numai pentru a nu se pune in dalea destinului acestui neam.
capacitate politicd. Nu e vorba ;rll
d o simpld geindrie poriticianisti,
de un Clasa conducdtorilor nogtri politici, departe de a dovedi aceasti
mirion sau o suti de milioane fur
resemnarer intr-un ceas atet de hagic pentru istoria lumii - face tot ce-i
r". *.,"," n",, *., *.J::":: ;:'"::[:,*;:Til,tl1T::J sti in putinti ca s6-gi prelungeasce puterea. Ei nu gAndesc la altceva
:-11::
sforrcd a neamului romdnescr
oar renll care ne-au condus qi decdt la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care Ei le
tnai vdy'. ne conduc nu
mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. $i nu in aceste
cele mai tragice, urai furtunoase
^_ _-,ln*.uno,Otn
epoci
si nrai primejdioase cdteva miliarde risipite gi cateva mii de congtiinqe ucise sti marea lor
pe care le-a cunoscur rnult
incercata Europd ; iu ,,","i",,.*,r,
nrr." crimd, ci in faptul cd mdcar acum, cdnd incd mai este timp, nu inteleg si
este condusd de nigte piloti orbif Acum, .*j* o*rr*U,. .r*" *OrU se resemneze.

52
5i
 Sd amintim numai careva fapte gi vom
.,
pllotlt orbl.
inqelege de cdnd ne conduc
de foarne. Am luat sate de romAni din Banat qi am colonizat Cadrilaterul
Cel dintAi lucru pe care l_au fdcut iugoslavii - in loc sd pSsrrim pe baneleni acolo unde sunt gi sA aJucem ia {rontiera
_ dupd rizboi a fost sd
bulgard numai macedoneni, singurii care rdspund la cu;it cu toporul gi la
color-rizeze Banatul rom6nesc aducAnd
in *"r, a.." iu"guf?-***i *f.
mai pure elemente sarbeqti. lugoslavii, atunci insulte cu carabina. Astdzi romdncele bAnagene cerqesc in Balcic...
ca $i ,.u_l .r"u d.p"n d. Dintre toate minoritdtile noastre, in afari de armeni, numai turcii
a avea linigtea gi coheziunea politici pe care
am fi pututo rrol, froUt.."
erau cei mai inofensivi; i-am lisat si plece. Pimdnturile lor, in buni parte,
acestea, gtiind cd^*"
croatd isbucnise cu violentd. Cu toate
ac/eudrata granitd
nu e cea insennatd pe hdrti ci limita pdni au intrat in stdpdnirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva
unde se poate intinde un neam
(Nae Ionescu) - au fdcut tot nrai mult. Am ldsat pe bulgari si.gi cumpere qi sa cultive pdmiLnt pdnd la
ce le.a *", i., pu,ingJ." ra i.r""i"."f"._
jude,tele romanegti. Si se pare Gurile Dundrii. Pilotii orbi s-au fdcut unealta celei mai inspdimAntitoare
cd au- reusit. in or,.. .*
Banatului, stau rnasive coloniziri "**'il ur"rr,o
sArbe$ti, sate care nu ex;r,;;i;';;;r;;;
crime impotriva fiingei statului romdnesc: inaintarea elementului slav din
pdcii... josul Dunirii spre Delti;i Basarabia. N-a fost un singur om politic romAn
La ,,plebiscitul" din 1918-1919, rcate sa6e care sd inleleagdci ultima noastri nddejde, aga cum suntern inconjurati
fvdbefr.r au votat alipirea
la Romdnia Mare. ga obEinut astfel o impresionanti de oceanul slav, este sd ne impotrivim cu toate puterile unirii slavilor
majo;it;te. N1b1.url
guvern romdn n-a ficut, insd, nimic penftu dundreni cu slavii din Basarabia. in loc sd alungdm elementul bulgdresc
aceste .l.a"r,t" germanice,
din intreaga Dobroge - noi am colonizat pur gi simplu Gurile Dundrii cu
singurii aliali sinceri pe care i-am fi putut
avea pentru ca sa .ona.""l"urrra.
elementele maghiare. Dimpotrivi, de la gradinari bulgari.
unire *-".. ,"gi, ff 9*Ur, *
in acelagi timp, pilotii orbi au deschis larg porgile Bucovinei
fost necontenit umiligi _ iar ungurii favorizati. gr
tC.. i.i"Jij-'r""_pU a,
inlrerioritate am dovedi, fiindu,ne teani Basarabiei. De la rdzboi incoace, eweii au cotroplt satele lr.-ramuregului
de urnguri).i., fSfg r"r;.,u
r.
int,elegeau cu gvabii. Am fi putut profita s,i Bucovinei gi au obginut majoritatea absolutd in toate oraqele Basarabiei.
de **,. *rr,g.t.*j N,"-
profitat. Dimpotrivd, am ficut tor ce ne., \r.r," Ceva mai grav: rutenii s.au cobordt de-a lungul Basarabiei gi astezi mai au
^,,,,^-. ^:--.'^_- foarte puqin si-gi dea mAna cu bulgarii care au suit pe Dundre. Reni este
unirea tururor ele,'.nr.lo,
gi sunt impotriva noastrd.
r.r,.ii.,,'L:,";HUliffi i:":':::ff punctul de unirq a ceior doud populafi slave - pe pdmant romenesc.
Ungurii au colonizat granita ince din 1920, lmediat dupi rdzboi, in Basarabia romanii reprezentau 68 Ia suti din
degi 9i astdzi se gdsesc
^inapoia acestei centuri de fier nu populagie. Astizi, dupd statistici oficiale, ei sunt numai 51 la sutd.
;tiu c6te sute de mii de rom6ni. Noi
Elitele politice romanefti, in loc si se intereseze de-aproape de
n-aveam nevoie de coloniziri, pentru cd toate
satele de pe frontierA sunt
romdnesti. In schimb, am stat cu mdinile in problema Ucrainei prin incurajarea agitagiilor separatiste - a$a cum au
sdn si am privitcum se intereqte
eleme_ntul evreiesc in oragele din Transilvania, fdcut guvernele austdece pand la rdzboi, incurajdnd sistematic pe ruteni
c"rn'nlr, ,_r'*rri".r"
conplet, cum fara Oagului s,a pdrdginit, crrrn ca si loveascd in romani gi poloni - s-au multumit si tolereze intinderea
s_au fecut coloiirdri .le
plugari evrei in Maramureg, cum au trecut ucrainienilor nu numai in Bucovina, dar gi in Basarabia.
pdclurile din Maramureg gi
Bucovina in mina evreilor gi maghiarilor in anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina
erc. eti.
Cei 10.000 de ldrani romdni veniqi clin Ungaria pentru provincia lor (Galitia), care ar fi rrebuit si devini semi.autononi
continud se moard
in reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Rominii
54
55
 brcovineni de atunci au sdut si se apere (rn constituanta austriaci
de Ia cism", ,,hitlerism"1 Oamenii acegtia, care sunt oameni vii 9i cJarvizitori,
Kremsir). Dar rutenii, dupd rizboiulcel
nrnr., .u gari, un n."9-rf,",
in pilotii orbi aj Romeniei care, in loc si Iuptl "lin, i;i apird primatul econornic 9i politic pe care l,au clobdnclit cu atdta trudi
pentru ,evend,.ur,l.
ucrainiene dincol<;de Nistru (crear.ea risipirrd atdta inteligenli 9i atitea rniliarde. Ar fi absunl se te aqtepfi ca
statulultampo; Uctainaj si.au aritat
prietenia fatd de acegti slavi lesandu_i evreii si\ se resemneze de a fi o minoritate, cu anutnite elrepturi qi cu
si se inmulteascd peste masurd in
Bucovina gi si coboare cdt mai jos in foarte nrulte obligaqii - dupi ce au gustat din mierea puterii qi au cucerit
Basarabia. Astdzi, un savant ucrainean
de la universitatea din Varpovia, refugiat atdtea posturi de comandi. Evreii lupti din rdsputeri si-qi men[ind
politic, expune ia."rnln.rut a.
geografie dir.r Berlin hdrti ale viitorului cleocamdati poziliile lor, in aqteptarea unei viitoare ofensive - si, in ceea
inglobate Bucovina gi Basarabia. Nddajduiesc
stat uctainean in .or. l.
gar"r. ce ni priveqte, eu le ir.rgeleg lupta gi le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
acestea, prietenul care rni,a at
cd la ceasul cu"ju,il"**,f. Tristelea gi spaima mea i9i au, insi, izvorul in altd parte. Pilogii orbi!
ucrainean (piofeso, 1", n,*., ir"::; Clasa aceasta conducatoare, mai mult sau mai puqin romdneascd,
;,';ljjffii:1,ilT:Y,:r.',,i::";lj::
pe toate - pentru ca 6d facem amAndoi dovada, daci va
politicianizati pdni in mdduva oaselor - care atteaptd pur Ei simplu si
fi nevoie.
trcaci ziua, sd vind noaptea, si audd un centec nou, sA joace un joc nou, si
sd mai continui. Si am fost stepanit rezolve alte hertii, si face alte legi. AcelaEi gi acelagi lucru, ca;i cdnd am
.lnutil de acest.inspaimintetor
sentiment al inutilitetii in tot timpul trii intr-o societate pe ac(iuni, ca gi cind am avea inaintea noastra o suti
Foarte bine
car am scris paginile gtiu ;;;!a, cle ani de pace, ca gi cind vecinii nogtri ne-ar fi fra1i, iar restul Europei
ci ele nu vor avea nici o urmare.
$tiu fo".tl Ui.,..U.lr"ii *. unchi 9i nagi. Iar dacd le spui cd pe Bucegi nu rrai auzi rominegte, ci in
tipa ci sunt antisemit, iar democragii
cd sunt huligan sau fascist.
-,". Stiu
foarte bine cd unii imi vor spune cd Maramureg. Bucovina ;i Basarabia se vorbegce idi5, ci pier satele romdneqti,
,,administratia,;.
imi vor aminti rratatele de pace, cla-uz"l. O-"""
_ ;i.i cd se schimbi fata oraqelor - ei te socotesc in slujba nemgilor sau te asiguri
.inorltaqilor. C" fr.i"a
tratate au putut impiedica pe Kemal paga ^."f""U, cd au fdcut legi de proteclia muncii nagionale.
si rezolve problema minoritdfilor
mdceldrind l0O.O00 de greci in Anatolia. Sunt unii, buni ,,patriogi", care se bat cu pumnul in piept s,ili amintesc
Ca 9t cand trg"rf*i, qlJ"frar,,
s-au gdndit la trarate cdnd au lnchis ci ronAnul in veci nu piere, cd au trecut pe aici neamuri barbare etc.UitAnd,
scoliie 9i Uo.ii.il. .orn-arr.9rt,
dczrrltiona]izind cdte zece sate pe an. siracii cd in Er.ul Mediu romdnii se hrineau cu grdu gi peqte gi nu cunoEteau
Ca si cdnd ungurii nu 5i.au Dermis
sd persecute fdtis, cu inch
isoarea, ch ia , ," t 1, grr,rr nrl r
nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitdnd cd blestemul a inceput
ra nu .ul *.1.r.
de celelalte. Ca gi cdnd cehii au sovdit si apese neamul nostru odatd cu introducerea secarei (la sfAr;itul Evului
r sd paralizeze' pand Ia sugrumare'
minoritatea germand! Mediu), care a luat pretutindeni locul grdului. Au venit apoi fanariogii
C.red,ci suntem singura lari din lume care care au introc{us porumbul - sldbind. considerab il rezistenla qiranilor.
respectd tatatele
minoritdtilor, incurajdnd orice cucerire Blestemele s-au tinut apoi lanq. Mnlaiul a adus pelagra, evreii au adus
de-a lor, pr.u.arinarl..rlturn
ajutdnduJe si-si creeze un stat in stat. ri alcoolisnrul (in Moldova se bea pAni in secolul XVI bere), austriecii in
$i asta nu nun,"i ai., lru.,er"rl J"u
prostie. Ci pur gi simplu pentru Arde:rlsi ,,cultura" in Principate au adus sifilisul. Pilotiit-rrbi au intervenit
cd pitura conclucitoare nu mai stie
inseamni un stat, nu ntai uede. ce gi aiir. cu imensa l,.rr putere p.rliti, i $j c,lminisrrativi.
Pe mine nu mi supiri cdntl aucl Toatd Muntenia gi Moldova de jos se hrineau iarna cu pegte sdrat;
evreii tipArrtl: ,,andsemitism,,, ,,fas.
ciruqele incepeau si colinde Bir iganul indatd ce se culegea porumbul gi
56
57
 colc'ntza
pe$tele acela sirat, usclrt cum era, alcdtuia totu;i o hrane substanliali. stitu lucrurile nu vdd de ce n'am
lor rim6n tot in tare Dacd aqa
Pilotii orbi au creat, insA, nustul pegtelui. Nu e atdt de grav faptul ci la taracuenglezi,cicilieisuntmuncitoriqiinteligenli'Datunneamin
vorbegte despre calitilile
Brdila costi 60-100 lei kilogramulde pegte (in loc si coste 5 lei), cd putrezesc ;;;tilJ;tiot"" *a'"tatqtt asfel' fi-!i
ntttk de trdit' Fl' ca neam' nu
mAi are
vagoane intregi cu peste ca sd nu scadd pretul, cd in loc sd se recolteze 80 unr:r oameni striini - nu nai ate
de vagoane pe zi din lacurile clin jurul Brdilei
se recolteazd numai 5 vagoane in'd.Jreptul sd se misoare cu istoria "
unelte in m6na strdinilor -
pugin
;i se vinde numai unul (restul putrezeqte), grav e cd tdranul nu mai mdndncd, Cd pilotii orbi s'au fbcut sau nu nici
cle vreo 10 ani, pegte sirat. $i acum, cdnd populaqia de pe malul Dundrii Singurul lucru care interese azi este faptul ce
t*.;;;;."*^date' nu qtie ce inseamnd
e secerati cle malarie, guvernul cheltuiegte (vorba vine) zeci de miloane ;;;;;it;t. romdn, de la 1918 incoace' n'a $tiut 9i
cu medicamente, uitAnd ci un neam nu se regenereaza cu chinind qi un stat.
aspirind, ci printr.o hrand substanliali. asta e destul ca sa incepi si plangi'
$i
Nu mai vorbiti, deci, de ceie lapre inimi in preptul de arama al
v.505, 19 septen.rbrie 1937' p 3l
romdnului. Sirmanul roman, luptd ca se-gi pestreze mdcar o inimd obositd lVremea,
care bate tot mai rar Ei tot mai stins. Adevirul e acesta: neamul rominesc
nu mai are rezistenta sa legendard de acum cateva veacuri. in Moldova gi
in Basarabia cad chiar de la cele dintdi lupte cu un element etnic bine
hrdnit, care mdnancd grau, peqte, fructe 9i care bea vin in loc de tuici.
Noi n-am ingeles nici astizi cd romdnul nu rezistd bduturilor alcoolice,
ca francezul sau rusul bunioard. Ne ldudnm cd ,,tinem la beuture", iar
gloria aceasta nu numai cd e ridiculd, dar e in acelagi timp falsI. Alcoolismul
sterilizeazd legiuni intregi gi ne imbecilizeazi cu o rapiditate care ar trebui
sd ne dea de gdndit.
...Dar pilotii orbi stau surazdtori la cArmi, ca gi cdnd nimic nu s.ar
intAmpla. $i acegti oameni, conducltori ai unui popor glorios, sunt oameni
cumsecade, sunt uneori oameni de bund,credingd, gi cu bundvoingd.; numai
ci, a9a orbi cum sunt, lipsili de singurul instinct care conteazd in ceasul
de fagd - instinctul statal - nu vId guvoaiele slave scurgdndu-se din sat in
sat, cucerind pas cu pas tot mai inult pimant romanesc; nu aud vaietele
claselor care se sting, burghezia gi meseriile care dispar lisAnd locul altor
neamuri... Nu simt ci s.au schimbat unele lucruli in aceastd (are, care pe
alocuri nici nu mai pare romaneasci.
Uneori, cAnd sunt bine dispusi, lti spun cd n-are importanfe numirul
evreilor, cici sunt oameni muncitori gi inteligenti gi, dacd fac avere, averile

58 59
 MITUL GENERALULUI slugii lingugiggare ca qi feciorul iobagrrlui bntut la alpi - aduceau. intr-o
Romdnic liber i, cor':rplexele de infcrioritate ale strdbunilor; le tremurau
4,inir-ile, l. ,*nrur"u ininriie, le trenura i,ratul. ii:r tinrp'ul Iui Enrinesctt,
cr s.i astizi, la;itatea, lingugirea, turpitudiuca, ipocrizia, viclenia - euu
armele dc iupti si cle apiraie ale acesinr rol,.i tlezrobili. ;iiugi care aveau in
Mitul care s-a creat in jurul Generalului i,in,:le lor ur sdnge tot a$t de hicisnic, fie ci veneau din Fanaq din Balcani
^ Cantacuzino_Grdnicerul _
atAt in lumea militari cat si in r rlu din Bdragenul ncstru...
civi ie' presu ieste' el ngur, cdt
ibli",..; ;;;;;;;'; ;;u J.';.'*ele si c,
simlul or,carer ,,d.rs pAni li absurd" (cum se
;;;; ;
r,
Cu rrlul,. vtecinrcia,
M i tu r acesta ;", #':.:i:; :l THili ::Tili,",T: cxprin-,d belferul modest) - au izr:,l.i, in rnijlocul unei clase conducitoare
vrednjcia fird seamdn a cetdfeanului; r:<.rrup.tc, ii,;ure iml:erial!. a Generai,riui CantacLtzino. Ft)arte pulini dintre
inspeimantdtoarea descompunere
il;;;.;;,;ir'i:::
morali a intregii noastre clase contemporanii sdi.il ,,intelegeau"; erau mulli chiar, care, spre onoarea lui,
conducdtoare gi politicianizate.
nici mdcar: r,u-i luau ,,in serios". Ctrm ,si infclegi" sau ,,si iei in serios" un
Profilul spiritual al Generalului on: c.'rre-gi aperd onoaiea in orice c1ipi, care nu primegte nici o tranzaclie,
Cantacuzino capdti parci o nai
cutezdtoare unicitate. nici un cornpromis, nici o ,,interpretare"i! Un om care-gi respecte cuvanui,
Ihteleg acum ce inseamnd !si inlelege iurdmAntul de oltean ca o logodni cu moartea qi iqi valorifici
o tadi;ie si un sAnge erojc. Generalul
Cantacuzino, nAscut si crescut viaga cu o serie continui de acte de curajl
cu o respirade medievald, fiind
foarte rarii contemporani care n unul dintre
in cl"-a sa sociali - cu crre nu ea solidarizat niciodati - domnea
, r.-",,;;.;,;:;;ffi I :H:,J:.:';fi :::H:]::f ;*ilj::;
i
ac:.aqi iesct mpunere morali ca qi in clasa cuceritoare, a slugilor gi
unei societeti fdrd traditie eroicd ler antinilar. De aici, profirndul dezgust pe care-l marturisea Generalul
9i fdri simgul onoarei. O..Ur.r"'r.**,,,
clientela politicd romdneasci fali. de romeneasce, intrati, in marea ei majoritate, in putrefacEie...
era coplegita de tigani .Jezro;,;;;'r;.lj 'boieria"
9i de.copiii iobagilor romAni, care nu inrbrntigind idealurile kgiunii, Generalul Cantacuzino a recunoscut
izbutiserd incd se.li starpeasce
complexele de inferioritate. in noua sa familie spirituala aceeaEi iubire de libertate, acelagi simg al
in miilocul unei onoarei s,i demnit5lii, aceea;i nepisare fali de moarte, de suferingi;i de
asemenea
srouoziiror, iobaei n"ilil;H:':::il:ffi;',::l:1H: ::l:i:i prigoand - pe care le pistrase intacte in sufletul sir.r de oqtean, apirAndu,le
impotriva tuturor.
parcd.din legendi. Nrc, rin t.,trnptex Je inferioritare,
lir1,::l:l:".:*ra
(J oe
mnrtate aristocratice, brrbir A recunoscut in Cipitan gi in legionarii sdi morala medievald,
birbiteasci, romdneascd, pe care deznidijduise s-o mai vadi stdpAnind
veacuri de u m i ri
libertatea, simdnta adevdratelor
nse,," :";:::1' #;;:::'1, ?:lff l'::::,1":; sufletele contemporanilor. De aceea a pdrut multora mireculoasi
neamuri boierqti;ise pdrdginiseri soliclarizarea unui General clin alti generagie cu idealul ascetic gi eroic al
rdzdsiile
era fo.arte greu sd traiegti liber
-
tdu umilirea gi frica strdmogilor
Era greu si .,u simti ,r;rr",; ,^*;;;; tineretului legionar. Alirturi c{e cAteva adeviruri mantuitoa{e pe care
tii, sd re reinrorci,
or,;*.";:;i;;;rr*, l" Generalul Cantacuzino le-a dobdndit prin integrarea sa in Legiune - Ei ce
mdnclria 9i bdrbnfia din timpurile
lui $tefan sau Mihai u,"rri'i..,.r", laudi mai rnare poate fi adusd unui om care are atdta prospetime sufleteasci

60 6l
 incet se invele, in amurgul vieqii,
de la nigte copilandri?! -
Al6turi de ANCHETELE BUNEIWSTIRI
aceste cdteva adevdru ri noi, Generalul
Cantacuzino gi.a regisit in ijealurile
legionare crezul siu intact. Opera
de educaqie ,pirituali a Ll.gi,,nii,
restauaarea strdvechilor virtuqi
virile in intreg neanu/ romirefc,
cultivfrrea
simrului de rispundere qi jerifi - toate acestea $i re recunogtea Generarur
Cantacuzino in propriul sju trecut...
,,DE CE CRED iN BIRUINTA MISCARII
,,Mitul" crear cle lumea veche in jurul numelui
QepplglltlUi izvora LEGIONARES''
tocnrai din ,,unicitatea,' si
,,curiozitatea,, vieqii *fg, rqf€ Ui,nu",;;;rr rru
inspiimenta pe contemporani. Dar
pilda ,"fiir"f"'"" ii .o'u.,rlr.r.
Credinta si vrednicia nu ii erau insusite. Rispunsul domnului Mircea Eliade
Mitul Generalului Can[acuzino a fost prelqql
gi fructificat de Irrmea
noui, legionard, in care viaqa sa de rn"grifig
prceuri;f n;;";;;"ir, *
o curiozitate psihologici sau sociali
= €i ; infd# il;;*u* ir"*, *
admiragie, dar gi cu dragoste. Tinepii DI. Mircea Ellade, ntentbru al Societigii scriitorilor romdni, a binevoit
ggtrg iSi ineep
Via[a pr.p€Afindu{p de
moane alcitu iesc astizi marea familip sd ne rdspundd unndtoarele ]a ancheta ziarului nostru: ,,De ce cred in
qq*inuuni in ,u* nir*il.
pre-fanarioti, realizate de c.ngmiul iii"nrr* bir u i nya M$cnrii Legionarel ":

veacului intreg.
dilil;;.;'iljr*_rli"l,,**
Cred in destinul neamului romdnesc - de aceea cred in biruinp
Mi.scdrii Legionare. (Jn neam care a dovedit uriasre putei de creayie, in
IB'ry,v,e#nranl toate niuelurile realitdgii, nu poate naufuagia Ia periferia istoriii' intro
(191?I scr,pmhie 14, nr. lF9, p.2l
democngie balcanizatd fi Intro catastrofd ciuile.

Pu$ne neamuri europene au fost inzestrate de Dumnezeu cu atetea

virtugi ca neamul romdnesc. Unitatea lingvisticd este aproape un miracol
(limba romind este singura limbd romanici fera dialecte). Romdnii au
fost cei mai buni creatori de State din sud-estul Europei. Puterea de crealie
spirituald a neamului nostru ste merturie in folclor, in arta populari, in
sensibilitatea religioasd. Un neam hdrezit cu atitea virtuli - biologice,
civile, spiritr"rale - poate el pieri feri sili fi implinit marea sa misiune
istorici? Poate neamul ron.rAnesc si-$i sfArgeascd viaga in cea mai trisd
descompunere pe care-ar cunoagt?o istoria, surpat de mizerie qi sifilis,
cotropit de evrei qi sfdrtecat de strdini, demoralizat, trddat, vdndut pentru

OL 63
 intotdeaunadintr.orevoluliespilituale,dintr,ovastdprefacerelduntrici'
citeva sute de milioane de leii Oricdt de mare at fi vina pdrinlilor noqtri, etc dintr-un
;;; omul nou ai Cregtinismului' al Renagterii '
pedeapsa ar fi prea neinduplecatd. Nu pot crede ci neamul romdnesc a ";-";r.t,
i"*"u.Un primat al spiritului impotriva temporalului' dintr'o bjruinle a
rezistat o mie de ani cu arma in mdnd, ca sd piard ca un las, astizi, imbitat traire qi
Iti"f"l *p."Lv" carnii' Omul nou se naqte prinft-o adevdratd pentru ce cred
de vorbe Ei alcool, imbecilizat de mizerie si paralizat de trddare. Cine nu
i".Oi .^r. " ttt.r.alii Cred in biruin!a Miqcerii Legionare biologic 9i
destinul neamului nostru, nu se poate indoi de biruinla
se indoiegte de
;;,il..,-it-., ;ttterea su{letulur impotrrva determtnismulut lnstinciele
iscirii Legiona re pentruce simt-libsrl
economic. Cei care vin in Legiune vi"
M
'e
Cred aceasti biruinli pentru cd, inainte de toats. cred in biruinga fieciruia' frica toate acestea
de conservare, lagitilile care zac in sufletul
ir.r

Ei alimentati de spiritualitatea cregtini, e robul determinismului 9i al

instinctelor
.duhului cregtin. O migcare izvoratd sunt infrante. Legionarul nu mai
o revolulie spirituald care lupti in primul rAnd impotriva pdcatului Ei biologice. El;tie cn ,,n'are nici un intetes"'
ci "n-are nimic de cdqtigat"'
in interesele lui'
nevredniciei - nu este o migcare polittgii. Ea este o revoluie crestini.
,",.rtd"at'r.r" Legiune Dimpotrivi' Etie cd va fi lovit poate va da piept
Cuvantul Miniuitorului a fost in,teles ti triit in felurite chipuri, de cdtre va intra in temnile' sau
cd viata va fi mai grea, ca poate
toate neamurile creftine, de-a lungul istoriei. Dar niciodatd un neam intreg acestea' cate "determinS"
chiar cu moartea. Toate ,,interesele" 9i instinctele
n-a treit o revolulie cre9tind cu toate fiinla sa; niciodatd cuvintul libertate al aderirii la
ui"[ fi".arrri o*, sunt infrAnte prin marele gest de
MAntuitorului n-a fost in,teles ca o revolulie a forlelot sufletegti impotriva fdre urmd de paradox' ci singurii
Migcarea Legionari. Se poate spune'
picatelor gi sldbiciunilor cirnii; niciodatd un neam intreg nu gla ales ca legionarii'
l ;;;;;i ."r;t""rc Ei ndiesc libertatea sunt astezi' in Romdnia'ei' continue
ideal de viald ailugdria gi ca mireasd moartea. cunosc Legiunea' ca 9i cei care luptd
impotriva
Cei care nu
Astdzi lumea intrega std sub semnul revolufei. Dar in timp ce alte miri cd tinerii intelectuali adel c1
,u uor-be^ro i.rpre ,,diitamra" 9i se
popoare triiesc aceasti revolufe in numele luptei de clasi s,i al primatului in care este strivite fi
atata spontaneitate la o migcare "personalitatea"
economic (comunismul) sau al Staului (fascismul) sau al rasei (hitlerismul),
libertatea suprimatd' Am avut prilejul si md ocup-altddatd de subita
Migcarea Legionari s-a niscut sub semnul Arhanghelului Mihail 9i va pentru de teama lor
admiragie a oamenilor nogtri politici "personalitate"'
birui prin harul dumnezeiesc. cdinRomdnianuseVormaiputearidica,,personalitd.lile',.liinnebam
De aceea, in timp ce toate revolugiile contemporane sunt politice, lor' Unde sunt? Care
.at. ,,personalite{" a creat regimul libertigii
revolulia legionard este spirituald 9i creqtini. "tu..l
,uJ ,St -;,'a.r"Uam ce au {ecut politicienii noltri pentru
oamenii cu
in timp ce toate revoluqiile contemporane au ca scop cucerirea puterii geniul sau
L care au iegit la lumini prin munca'
de cdtre o clasd sociali sau de cltre un orn, revolu{a legionari are drept "a."a*ru,,personalitate", jertfi' Ce au
,"i.",J it' au fost osandili la o viagS de mediocritate 9i
ut
tinte supremd: mantuirea neamului, impecarea neamului romanesc cu pentru un Lucian Blaga sau
ia.,t, potio.i.rrli nogtri, din bate partidele'
Dumnezeu, cum a spus Ci.pitanul. De aceea sensul Migcirii Legionare se allii? Ce'au fecut
' Aron'Co*,-rq, un Camil Petrescu' un Perpessicius 9i
deosebegte de tot ceea ce s-a fecut pend astezi in istorie, 9i biruinla legionard artigti' tehnicieni Ei
politicienii pentru generalia tendrd de certurari'
va acluce dupd sine nu numai restaurarea virtugilor neamului nostru' o pe care l'a descoperitvreun
*u"i,ati.l C"*."e tandrul cu ,,personalitate"
RomAnie vrednici, demni gi puternici - ci va crea un om nou, pe care'l meritd' i-a dat putinla se-qi fructifice
o"r^Jo"f n. U, l" ous la locul Eu gtiu ca au fost
corespunzitor unui nou tip de viaqd europeand. i"r.f *"p sau t;lentul pentru binele 6bgtesc?
Omul nou nu s-a nescut niciodatd dintr-o miEcare politici - ci
65
64
 ,,descoperiqi" o sumd de at-aceristi precoci, secretari ,,inteligenti,,si lichele
domestice, cu care s-au ,,intinerir" cadrele partidelor.
Apolog.tii
LIBERTATE
de ultimd ori ai ,, persona litd[ii', sulrt tot atat.l. ,idi.rli p. "..gti"
cai sunt d.
ipocrigi. Le aminteam cu alt prilej ci in cele mai disciplinate
gi mai severe
ordine cdlugiregti catolice s-au putut indl[a totugi destule personalititi.
Un Thomas din Aquino nu seamini cu un Francisc din Assisi,
un
Bonaventllra cu un Francois cle Salle. personalitatea Existi un aspect al mi;cirii legionare arupra cdruia nu s-a stiruit
ct-este si rodeste
pretutindeni, si cu cdt e mai severd disciplina, cu
atat indeajuns: libertatea omtlui- FiinJ in primul rdnd o migcard spirituald'
"personalitatea;'se
definegte mai precig. Disciplina nu e rotuna cu,,dictatura',,
cum lasi a se ar.,'itr.l ca scop cieaiea unui om nou;i cl nidejde nAntuitea neamului -
intelege ponegritorii Legiunii. Discipiina creste promoveazd
9i legionarismul nu se putea na5te qi nu putea cres'te decet-valorificend
personalitdgile- penftu ci orice act de ascultare poate fi u n o.t du cu*"ndi liirertatea omului, aceasd libertate astlpra cireia s'au scris biblioteci innegi
asupra ta insufi, asupra instinctelor sau anar hiei tale lduntrrice.
ascultare
Actul de
de tie comanda asupra bestiei din tine, asupra viegii biologice
1qi
fi eau linut uenumeratb discursuri de nocratice, flie ca sa fie tniiti 9i
valorificati.
care incearci si re menEind in evazi\,, in comoditate,
in cdldicel. Disciplina \icrbesc de ,.!iberate" gi se deciare ga-ta de a rnuri in numele ei, oameni
te intire$te pe tine, iti fAureste peronalitatea. De aceea
cavalerii medievali
care cred in rjogma materialisti, cred in fatalititi' clase sociale, lupte intre
;i feudali au fost atdt de liberi de derji; pentrru cd juraserd
9i credintd in numele
(Irdes, lrust, lreve) unui sef... clase, primatul economic etc. Este cel pu{in straniu se auzi r'"oci6rdnd

,libertdtii" un om care nu crecie in Dumnezeu' nu crede in

prima lsPiritului'
_ Cred in biruinta Miqcdrii Legionare pentru ci cred in dragosre. nu crede intro viatd de dupi moarte. Un asemenea om, cdnd e de buni
Dragostea singuri preface bestia in om, inlocuind instinctele
in libertate.
Dilige et quod vis,6q spunea Fericitul Augustin: credinli, confundi libertatea cu libertinajul ;i anarhia' Nu poate fi vorba de
,,iubefte fi ce vreil,,.
gi
Cel care iubegte cu adevdr4t e liber. Dar dragostea tranrfigu.""ri pe libcrtate decat in viaF spirituale. Cei care se refirzi primatului spiritului' cad
orn 9r
libertatea pe care glo dobendegte insul iubind nu va stdnjeni pe autrmrt in deterrninismul mecanicist (marxismul) sau rresponsabiliate'
nimeni,
nu va face sd sufere pe nimeni. Legionarii nu sunt numai camarazi, Oamenii se leagi intre ei prin concupiscen(i, fie printr-un destin
sunt
fragi. $i este atat de puternic valul de dragoste, incAt ilaci familial sau economic' Sunt tovardq cu x p entu cd s'a intdmplarse-mi fie
n-ar fi decdt el
singur, si tot ar trebui si nidajduim in invierea neamului romanesc, rude, iau pentru ca *a httAmplat s mi fie coleg de munci' 9i deci de
adicd
in biruinta Miqcirii Legionare. salariu. Leglturile intre oameni, de cele mai multe ori, sunt involuntare'
Cred in destinul neamului nostt tt; cre</ in revoluyia crestind a
omului sunt date. Nu-mi pot modifica destinul familial' Iar in ceea ce Privefte
nou; crecl in libertate, in perconalitate si in dragoste. De aceea cred
in destinui economic, oricate eforturi ag face, pot cel mult se-mi schimb
biruinga Mi;cirii Legionare, intr,o Re.tntdnie ntdndrii si pltternjcd,
int Lrn tovariqii de cigtig - dar intotdeauna voi fi, firn voia mea, solidarizat cu
stil nou (le yiafd, carc va transtbrnta in val<tri spiritua/c Lle univensald anumiti oameni pe care ntt'i cunosc qi de care mi leagi numli intAmplarea
iirculatie hogitirIe sufletulu i romdnesc.... de a fi bogat sau sdrac.
Sunt insi miqciri spirituale in care oame nii se leagi prin libertate Oamenii
IBuna Vestire, an l, 1937, decembrie 17, nr. 244, pp.l _ Zl sunt liberi sd adere la aceasti noui familie spirimali' Nici un determinism

66
6't
 exterior nu-i sileste si devini fra$. Bunioard, creitinismul a ftrst, in
timpurile
sale de prozelitism pi ntartiraj, o asemenea mi$care TFARATITLU]
splrituale la care aderau
oamenii prin libertate, manali numaide doringa de a4ivalorifica
spiritualicqte
viata gi a birui moartea. Nineni nu silea pe un pdgen
sd se cregtineze,
Dirnpotrivi, starul pe de o parte, instinctele sale cle conservare
pe de alti
parte, ridicau nenumirate obstacole conr.ertirii
la creqtinism.
Dar cu toate acestea, setea de afi /iber, d.e a hotdri asupra
clestinului
tau, de a infrAnge determinismele biologice gi economice _ ion M:rqi;L ;i Vasile Mll in, rlc;i ile farnilie spirituald' deosebitd, au
era ntai
puternici. Oamenii aderau la cregdnism desi cre.;ut iir n{iarte cu ac'i'er;i tirie 5i au c;utat-.'cu aceeagi arddare'
$tiau bine cd pot sdrdci pc6te
noapre, pot fi_rupti de familiile lor rimase pdg6ne, pot fi Ei' ..1rc"si inchirraseri tinercIe: I-egiunii - adicd inchisotilor qi
inehisi in tenrni{e
pe viafi sau chiar cunoagte cea nai crdncentr ' !)rigoanei - n-ilt! pfegetat se'si iertteasci 'riala ca si gribeascd mantuirea
moarte, moarrea de martir,
Fiincl o migcare profund *estini, av6ndu-qi justificarea F+'amui',i il'\tres
inainte de lsato .
ir.r plantrl spiritual - legionarismul incurajeazi Moatiti aceasla aftuctifical A FeL'etluit sensul vielii si al creagiei
$i se lnle meiaz| pe li&rtate.
Vi in legionarism penrru cA eFti liber, pentru cd te.ai hoGrat ei depd;efd gilnetalre!' Iloastre. Prirn,'tul spiritualr'rlui, impotriva primatului
cercurile de fier ale determinisn.rului biologic (frica Tefnporar.,lui, inirite au crezut generaqiile precedente' $i ne'au ai6tat ce
de moarrc, de suferinti
etc.) qi ale determinismului economic (frica cle a rimane .l*inine de ticur !i ceea ce 5e poate face cu aceastd trecitoare viale
pe drurnuri). Cel
dintdi gest al legionarului este un gest de totald libertatg orneneasc[: O R|VOLUT\E CRESTINA!
el lntlr.irne$p ,A re
rupd de toate langurile robiei sale spirituale, biologiee gi
eeonomica, Nici un
deteminism exterior nu-l mai poate influen;a. ' lBuna Vestire, anll, rt' 262,14 ianuarie 1938' p 4l
ln elipa canrJ Fa hotarer si
liber toate spaimele 9i toare complexele rlp inferioritate
le diepar ca prin
farmec. Cel care intri in kgiune, imbracd penhu gtdeauna in grupajul Prinos de lacrimi 9i rugdciuni penlTu sfbnta iertfd de
ca;aga morfii,
Asta inseamnd; legionarul se simte atdt de liber, incdt
nlci ntoattea nu_l mai
inspaimenti. Dacd Legionarul cultivd cu atita paslunp
rpirirul de jertfd 9i
daci a dovedit cd gtie si facd atatea jertfe - culminAnd cu
noartea lui lon
Moga si Vasile Marin - asta sti mdrturie de nesfdrqita
liberratg pe pnyp g[,o
dobindegte legionarul, ,,Cel care gtie si moari nu va fi rob niciodati'r,
$i nU
e vorba numai de robia etnicd sau politicd - ci, in primul
rend, flc robia
sufleteascd. Dace etti gata si mori, nu te mai poate robi
nici o fileii niei o
slibiciune, r.rici o timiditate. impdcAndu-te cu g6ndul morlii, q1i69l
Egg $ni
totali libertate care ii este ingAcluitl omului pe pdmdnt.

llconar (Cerniuli), an Ill, 193?, nf, g, p. 2l

68 69
 STRIGOII...
,!....se apropie stipanirea srrigoilor, cumplid". /qa igi incheia /on
Mota prefa;a cdrtii sale, Cranii de lenn din Martie 1936.
incd - va mai' fi.'Schimbarile suht posibile, dar nu aici, pe pimant'
Si
Neamurile acestea se solidalizeazd cu anotimpurile statornice: cu Vara 9i
Iarna. Ele nu cred ci, pe pimint, se poate intdlni ,,o gurd de rai"' Ele nu
cred cd on.rul Poate, candva, trii intr'un paraclis terestrut moclest, fireqte'
dar totu$i un paraclis (aclicS: firi istorie). Romenii, care gtiu ci Raiul se
as€amlni mult cu un plaiu, cred deasemenea ci pemantul acesta al lor nrt
e atAt de blestemat incat si nu se poatd cAndva realiza, chiar aici; o simpli

f)e unde apare, in scrisul Ei in gdndul romanesc, gravitater acersta beatitudine paradisiaci- Nu se impiedicd prea mult de destin; cdci acesta,
sumbri, sentimentul acesta tragic al existenii, sentintent carc nu4i gisegte pentru romani, nu e nici absolut nici definitiv...
model in nici una din normele m€diterBneene? Pentru c[ nu e vorba aici . ,,Strigoii" lui lon Moga r-or stipani o bucatl de weme' Pdnd
cAnd se

de tragicul grec - izvordt din lipea de semnificagie a devcnirii irniversal€ va faca,i,o tari ca soarele mandru din Cer".

sau din silbdticia destinului, $i, furigi, nu recunoaftem aici cxasperarea

pe care nu s.i-au putut-o stapeni cetevt genii eermanice in ta[a ncputintei . ICuuinrul, an XV, 1938r ianuarie 21, nr' 3120, p 2l
omului de a se depifi. Sentimentul tragic al lui Ion Mola, qi algcnerpgiei
sale, este izvordt gi alimentat de istorie: nu de orice istorie, ci de ceasul de
faq5. Cdndva, intr.un viitor mai mult sau mai puqin apropiat, inrr"o aLd
Romdnie, premeniti sufletepte - gravitatea sumbri giprezenfa pgrmanenti
a tragicului isi vor p{erde rostul. Nu vor mai fi. Vor pieri in rtrdlucirea
acelor zile de ,,22 Mai" - zi glorioasd, impdcati, €ar! induiofase cind,,,a
sufletul zbuciumat al lui Ion Mo;a.
Ce hotirati intoarc€re la normele rominetd! Ppporul nostru s.a refuzat
intotdeauna ftagicului gi sentimentului tragig al exirtengii. Moartea
ciobanului din M/o4ra, esre o moarte ,,impicata'. Melancolie, din belgug;
dar niciodatd deznidejdea cumpliti, niciodafi tragicul considerat ca o
categorie fundamentali a condigiei umane. Rorninul a lntdlnit ,,tragicul"
in istorie, nu in viatd. Mai precis, inn-o anumiti istorie, ir\ anumitF
episoade; in 'intemplSri. Astizi bate crivdgul - miine va fi senin,
Nestatornicia soartei seamind mai mult cu nestatornicia primiyepgi -
decit cu legea implacabili a {estinului. $i dacn ar fi si ceutim adercnp
sufletului romAnesc la unrrl din anotimpuri, apoi feri indoiali cd acpste
ar fi: prinrdvara.
Sunt neamuri care nu cred in schimbarea istoriei: ceea ce a fost este
71
70
 NOUA ARTSTOCRATTE LEGIONARA
Suntem contemporanii, norocofi, ai celei mai semnlficative prefaceri
pe c:rre a cunscut.o Rorpdnia moderni: fdurirea unei noi
aristocraii:fineretul legionar, odati cu alte miracole realizate prln jertfi,
elan 9i voingd creatoare - a pus temeliile unei elite romAnegti care p menitA
si schimbe sensul istoriei acestui neam, Vechea noastr{ aristocr€fie, atflt
de mult legati de pimdnt 9i de civilizaria rireneasci - a fost zdruncinafa
de o seami de domnii nefericite, ca si,6i giseasci sfhrgitul, lamentabil,
sub stipdnirea fanarioti. Cele cAeva neamuri inft.adevdr gare
:
"boicrepti",
supraviefuiseri, n.au mai jucat nici un rol de frunte dup6 restaurarea de la
inceputul secolului al XIX.lea. O alte aristocratie a luat locul elitelor
romine;ti din epocile glorioase. Cdt de dubioase ar fi fost originile acestei
aristocragii, ea a dar totugi Rominiei nroderne cigiva oameni gi cAteva
lozinci. Nu i-a putut da, insi, niciodati, o tradigie 9i o educagie aristocrati,
Si privim acum ceea ce se intAmpli in jurul nostru. Suntem fag,p
fagi cu un tineret de curati oblrgie rurah. Dar au pierit toate complexg[g
de inferioritate care apAsau asupra clasei farine{ti. Avep in faga no3cg16
un fiu de liran, sau un firan, darz, cu fruntea sus, nep6setor de moarre,
iubitor de libertate. Un om nou care a descoperit odati cu ascultvrea gl
propria sa vroinqd, propriul siu destin. Disciplina gi ascultarea i-au diruir
o noui demnitate, o nesfdrqitd incredere in sine, in qef, qi in dertinul
major al peamului sdu.
Cel dintii semn al unei aristocragii este indifetenga ftgd de caloanie,
de atacuri, de c ricd pi de contplo4tri Privigi pe legionari; fie cd su41
muncitori in fabrici, studenqi sau firani, cirturari sau ,,analfabegi" -
legionarii au o superbi indiferenqi faga de toate prostiile sau calomniile
scornite impotriva lor. Legionarii se simt atet de striini fata de lumea
7Z
aceasta pu$edi si ridicLrla - incat nici o imbecilitate li nici un venin,
pornit d. aicr, nu izbuteste si le atragi, rndcar pentru o clipa, atenfia' Ce
nr'rgnifici forriri i, Jisyrreqului! lndiferenqa aceastu aristocratici ucide nrai
rapiJ pi mai eficienr decit invectiva 9i sarcasmul. Bielii imbecili deqtepli
se simt iritr.'adevdr zdrobiti de seninitatea aciasta berbeteasci, pe carc nici
,, armd democratici lau marxiste nu o iioate tulbura. Descoperi uneori in
ochii legionarilor o inlristati mili faga de acetti adversari ncputincioqi'
.ar. op,,n eroismului gi sincerititii - lichelismul' calomnia. slordria ;i
complonrl.
Al doilea sernn caracteiistic al aristocraliei este increderea in birbilie,
in selectia fireascd pe cale o poate hce trumai lupta' Ldgionarismul a
introdus din nou in Rcimania bucuria qi pedagogia luptei cinstite, fe fap'
Cl iar dugmanii de nroarte ai Legiunii sunt siligi sd recunoasce schimLatea
atlusl de accasil mitcare revolu$onire iomaneasce: nolmalizarea luplei'
Conduc€rea migcirii legionare anunli mai dinainte cind, cu cine qi in ce
corrdilii wa da lupta. Au dispirut din viala politici romeneasci strategia
p<.rli1ist6, serviciul secret de informatiuni. lntocmai dupd cum Mahatma
Oandhi a silit si. qomeze cei o mie de agen$ secrefi ai lui Inteligence
Service in India, anun$nd ei insugi, cu o septim6ne mei inainte, toate
atacurile pe care intenlioneaze si le dea guvernului engl ez. Acest fair'pla1|
cale a cegtigat simpatia intregului popor englez, a schimbat in acelati timp
stilul acticei gi strategiei poli{iste in India. Pentru orice informagiuni ,se'
crete", agengii englezi erau invitagi si se adreseze direct conducerii M$cirii
insureclionale...
Promovarea bdrbnliei gi a spiritului o{ensiv - valori europene,
aristocratice - a adus dupd sine oalti prefacere a sufletului tinerei generagii
romAnegti. A creat cons,tiinla unei misiuni istotice, sentimentul ce ne'am
nescut ca sd implinim o revolugie unici in istoria neamului. Legionarul
nu mai rdiegte la intArnPlare. Viata lui are un sens precis !i major: revolugia
cregtine, mantuirea neamului romanesc. Eroismul gi sfinlenia sunt valorile
superioare in care cred tinerii de astdzi' Am scris de mai multe ori despre
spiritul rwolugiei cregtine, aia cum incepe s5 fie realizati ea de migcarea
l)
 LTBERTATE $l CREA.TIE iN ltrnR.rruR4
legionari - fi rniam ingiduit, acunr, si mi opresc numai asupra valorilor
eroicg, agistocratice, pe care le cultivd legiunea, Conqtiinga unei misittni
LEGiONARA
istorice a fost intotdeauna caracefistica oricdrpi arisrocraqii.
Urmatii directi ai celor care aq f{uri1, qg sPada fi c(t geniul, Europa
- s4q simfit intotdeauna purtatorii unei misiuni. Chiar atunci cind ace,sri
urmapi qu aiuns bicisnici, stdrpi, degenerati - rimisese in sufletul tor
obosit;i in trupul lor yliguii amintirea orgolioasi a udei demniteti p€
ioniuzia de planuii' care stl la tenrelia marxtsmului'
ficca pe anumigi
care nici un viciu Ei nici o infirmitate nu o pr.lteau sdnge.
comisari ai poporului si compare pe Maxim Corki cu un
oarecare
in locul aristocragiei de s{nge, Legiunea cree,rzd o noui aristocragier q scribi 9i
s'au inspirat
spiritului. ln tocut elitelor care4i moqteneau drepturile - odati cu virrufilE lv:novici penftu simplul nrr-'tiv cd amindoil,,au cunoscut 9i
pe Goethe pentru
Ei picatele strlmoEetti - o noue eliti care.Si cucere$te libertateg
se nagte din viaga prolearilcr". Critica literari marxistd valgrifica
3a ir tilspitalisti" 9i accepta, cu rezerve'
pe Flaubert in
irwilAnd si moari qi sn lsel jertfeascl
' Dar in aceasti noui aristocragie legionari cafe se naqte, reinvie hul "ufi,uiin"a burgheziei"' 9a
i"nr"onul."*.i numai pentru ci acesta eta ,,imPotriva
Mediu rominesc; cons.tiin[a misiunii istorice, wednicla $i bltbitia, diqPKful p.tr.aut -rlti t r.me, ln toati lumea, pe seama acelei savante trolgevice
a dragostei antiburgheze'
qi indiferenp fag de neputincioqi, canalii fi blielii de$tepli. care inrcrpreta ?'rrs tan { Is<:hla ct pe oprefiguiare
confuzii'
Literatura critici gi istoria marxistd abunde in asernenea delicioase
cd literatuta ptoletard
Nu sprrnea un t{ndr rus - din aceia editali de N'R F -
gariste in cap cu
lVremea, anXl (19.18), 21 ianuarie, nr' 52lrp.?l din U.R.SS. a intrecut, in cdgiva ani, pe to{i titanii Rusiei
Tolstoi, Dostoievski si Gogol?!
de
Am amintit toate aceste orori, ca si ne dlm 9i mai bine seama
grava primejdie a confuziei plangrilor' Si invelem din monstruoasa
judecim
ii"rrlit"t" ,pi.itu"la a marxismului aplicat in arta cum nu nebur'esi
o operd de artd revolugionari.
ajunii
cu caliva scriitori legionari
Astazi, in plin6 ofensivd legionard rsi
legdturi cu o
la maturitate - suntem datori sd facem cAteva ohservagii in
poezie cu fagi
eventuali confuzie de planuri' Spunearn altddati: nu orice
este o poezie
sau stejari romdneasce'l' Astezi putem preciza: nu
,,specific
orice pagind scrisi cu verde,este o pagini legionari'
pe care'o
Talentul scriitoricesc, fird a fi cea mai de seami virtute
poate omul, este totugi un talent anevoie de intdlnit pe toate caririle'
avea
Nu trebuie si ne indoim de sinceritatea celor care scriu versuri 9i pr'')zi

75
74
 Lupta
luptd - prin gazete si reviste - nu le putem cere si scri€ capodopere
literard,legionard". Dar simpla sinceritate qi buni intenlie r1u q de ajun".. ..r. ult. .^liiag dec6t cele necesare marilor crealii literare' in lupta ta se
Acesti tineri scriitori por.fi excelengi legionari, pot avea o via[d morali 9i cere sd dovedegti o inaltd viagi spirituali, curaj, informalie 9i putere de
spirituali cxcepgionali; dar daci n-au talent, nu sunt scriitori. muncd.
schimbi insi lucrurile cind scrisul tdu nu mai e nescut din
lupta
Spun toate acestea lirnpede gi cinsrit. De alrfel oms/ nug pe care il Se
(sau cum voifi) sunt'
creeazd Legiunea, i;i deschide sieqi problenre atet de vagt! gi realizlri - ci din contemplagie. Talentul qi geniul spunefi-le
aici, hotiratoare ti dacd nu ai nici una, nici alta - poli evoca
orica(i eroi 9i
spirituale atdt de hotdrdtoare - incf,t a tj sau a nu fi un sgliitor devine un
voievozi, poti chema togi codrii lui $tefan cel Mare in
pagina ta' pogi
lucru de secundard importanfA. Urr om care are in eentrul fiintei sale
mdrturisi cele mai bune intenlii pahiotice qi legionare - nu eqti'
totuqi'
problema m6ntuirii - fireste ci va privi cu oarecdre deraqgp grealia artisticl.
Asta nu inseamni ci o va dispretui sau deprecia, insearqni in6a ce nu a va un bun scriitor'
mai socoti ca scopul final al existentei sale. Dar tocmai tR aeeaste deIagale
lSdnzana,an I (1938), 29 ianuarie, nr' 16,
p' l'l
vdd eu cea mai bund perspective care se cuvine operei de atti. Dota$arca
acordi o perfecti auto4omie operei de arfd. Egti trcum! in gfirpit, libpr po
contempli in planul siu original de existenqd, adic6 exclusiv in planrt!
artistic.
C6nd centrul de greutate al ontului nou cade p€ mentuir€ si pe
desivdrgire spiritualE -'omul devine ,6er. Liber t{ ssnternple 5{
!i iude€e
opera de arti dupicum se cuvine. Liber s{ practiee o
ftlin$ Fau a tshni€d!
si cerceteze o filosofie, se pr€ruiasci o opertr da Rft6 - f4ri rd{i Ehnti
fiinga sa angajati total in aceastd activitate.
Pe de alte parte, barbitia gi sincerirateal yiftufi leCionarc, v.or schimba
cuiind fafa Fdil E ti asrizi aproape qbliCa6i tp;i adevdrul in fa$ - €a €A
invegi oamenii, 9i in primul rdn{ pe eAmerau ii rdi cu aspla disciplini a
adevirului. Cdt ar fi de ngplipqg adevirul acesta, el nebuie spuqi $i el
pae (i spus astizi ln Rq$lenie, Iaudole reciproce, ipocrliia, min6iun6,
Bileteniil€ flp cafenea - care alimentau alt[datd
interesele de €oterig Fi
gloriile literare bucureqqene - ili piefd eficienta in noua viali legionari.
Un legionar este destul {q, tare ca gfr primeasci adevarul in fati,
Spuneam mai sus gi uni! {intre scriitorii legionari aU ajUns la
maturitate li au realizat oggrg ipgtr 4devir de seame. Sa nu ne faCen ilUzii
irrsi asupra numdrului imeqq d9 pgefi 9i prozarori legionari. Ei eunf inei
departe de a fi numifi scriitori. Ateta timp cdt pana lor esre insnumpnt d€

77

76
 PROVINCIA $I LEGIONARISMUL
silegte sd caugi gi se accepli realitatea. Asta nu inseamni oportunism gi
politicianism; ci, dimpotrivi, sd-qi dai seama de conc{itia romdneasci. Sd
inlelegi ci suntem <) !are siraci, cu oameni siraci, cu viali asprd. Sd inlelegi
cd din aceaste viald asprl si cu acegti oameni siraci se pot face totusi
lucruri dumnezeiegti. E destul si aibi curajul de a privi realitatea fafe-n
Md intorceam, n.rai zilele trecute, cu cativa prieteni si camarazi din
fald - pentru ca nici un peisaj gi nici o melancolie sd nu te mai poate
cenuul oragului Cilir.asi spre gard. Bulevardul era slab luminat: doar cdteva
,,rata".
felinare obosite. Unezeald, ceale, noroi. $i sentimentul unei neldmurite
intr-adevir, unde se duce lupta in condifli optime, dacd nu pe aceste
pustietd[i; parce ne aflam undeva la sf6rgitul lumii, ilolagi de ceilalgi oamenr,
bulevarde intunecate 9i inecate sub ceatd? Aici rimai singur. Nu mai este
departe de lumind qi de,,civilizagie".
nimeni se te ajute, si te pdcdleasci. Nici un confort, nici o reverie. Singur
Mi.am dat atunci seama de nesfdrgitele posibilitegi de crealie ale unui
in rea/itate. O perfectd terapeutici $i cea mai birbiteasce. iri
sufleteascd.
artist provincial. Cum de nu le foloseEte nimenil Cum de nu inlelege
dai, aici, bine seama de for,tele tale. Poli rezista? Egti destul de tare? Nu gi.e
nimeni lectia aceasta de realism pe care provincia ne.o rine necontenit la
fticd de singurdtate, de ploaie, de noroi, de plictisealS, de tristetei Asta
dipozitie? Unde po;i privi mai Iimpede, fapi in fa;d, rcalitatea - decit pe
inseamni o luptd in condilii optime: cAnd lupli singur, cu desdvdrgire
acest bulevard din Cdldra;i lntr.o noapte cetoasi gi umede de Februariej
singur.
Peisajul acesta te silegte si renunti la orice bovarism. Bulevardul acesta iti Dar tocmai aceastd izolare in mijlocul realitigii fiuctifice intrega ta
vorbeste mai mult si mai precis despre singurdtatea omului 9i despre
viagd. Prins de,,virtejul luminilor", cum se spune prin romane, md.cinat
demnitatea lui decdt o biblioteci inneagd.
de iluzia confortului, a luxului, a reclamelor colorate Ei a barurilor de
E de mirare cd scriitorul provincial n-a folosit incd lectia de realism a
noapte - iti pierzi timpul intr-o agreabil5 imbecilizare colectivi. De multe
peisajului sdu natal.Este mai adevdrariaceastd Romanie virild, aspd, sirace
ori imi vine si rdd cdnd surprind invidia cu care provincialii vorbesc de
si intunecatd - pe care provincia ne.o aratd in toatd silbatica ei frumusege
cutare cucoane frumoasd cd ,,s-a mutat la Bircuregti", sau de cutare cirturar
- decdt RomAnia romangelor invechite, a tristetelor crepusculare, a
cd ,,qi-a vizutvisul cu ochii": stabilirea in metropold. Aproape toti oamenii
amorurilor defuncte. Niciieri nu intelegi mai repede gi nu simli mai ca-
acegtia niiesc iluzia
schimbarea peisajului aduce cu sine ,,salvarea" viegii.
cd
tegoric lipsa de semnificatie a unui,,amor defunct" 9i a frunzelor ofilite -
De fapt, imbecilizarea si ratarea in capitald se consumd gi mai rapid.
decdt intr.un orag de provincie. Aici, ca si poli supravietui, trebuie si
Problema centrald nu std in nediu, Salvarea sau ratarea vielii omene$ti
deschizi bine ochii, sd prive;ti realiratea fayd in fari.
depinde foarte mult de puterile omului...
A fost o vreme cdnd, in Rominia, ,,realitatea" insemna cariera Er
Sunt destule semne ci lucrurile se vor schimba. Legionarismul aduce
oportunismul politic - iar,,idealul" era identic cu melancolica abandonare
o schimbare radicald a mentalitd!ii provinciale. Cdnd educatia legionari
in voia destinului. Atunci, erai aproape dator - ala te invela literatura
va da roade, se va vedea ci sensulvielii nu este parvenirea, cariera cu orice
moldoveneascd - sd visezi si sd te predai.
pre!. Marea revoluqie legionari schimbd centrul de gravitate al fiinlei
Cred ci astizi incep si. se schimbe lucrurile. Astdzi ,,idealismul" te
romdnegti: din afard, inlduntru. Cand oamenii nostri i$i vor da seami cA
o viatd nu se ,,realizeazi" pt in cuceriri de onoruri si ranguri sociale; cAnd
78
79
 in locul parvenitisnului cu orice pret, al egoismului gi al ,,luptei pennu
existenti", vor naste in sufletele noastre alte ,,idealuri',, de jertfi ALTETEXTE
anonimd,
cle muncd nqtiuti, de eroism nerispldtit toate
- acestea pornite dinlauntru,
pentru nutrirea fiir"rtei noastre, pentru demnitatea noastrd _
atunci peisajul, ,,BLUZE ALBASTRE"
confortul, mediul gi celelalte valon exterioare nu vor mal exerclra
funesta
lor influentd, pe care o exercitau pane mai deundzi. Adeud ra tilor cont u n ip ti
Una din afir magiile revoluqionare ale crestinismului era aceasra;
nu
existd om, oricdt de jos ar Fi cizur el pe valorilor morale qi religioasq
scara
- care sd nu fie indreptdfir se-si nddejduiascd mdntuirea. O astfel de
afirnatie revolutionard face gi legionarismul: nu exista loc in gara
romdneasci unde si nu.ti poti realiza, pdni la maxima ei O calte proasti e un caz facil gi reconfcltant; o injuri sau o ignori gi
fructificare, vraga.
Legionarismul va pune capdt complexelor de inferioritpte ale provinciei. !i-ai fdcut datoria. Dar o revistd proastd, nu ftiu precis de ce, produce
lntr.adevdr, idealul legionar, idealulde asprd spiligualitate cregtind _ poare intotdeauna o tristi gi deprimantd abanc{onare sufleteasci. O revistd proastd
fi tri'it oriunde in mijlocul comunitdEii romAnefti. in ceasul cAnd se e un atentat la psihologia normalZr a viefii asociate. Ea pune intrebdri
destrami iluzia unei metropole,,salvatoare" prin destul de grave gi angajeazl responsabilitali care nu pot fi solugionate
,,mediul',ei, in ceasul
cdnd simplul fapt de a te gAsi in aceasta metropole nu implice printr.o simpli ridicare din umeri sau o giumd rea. Mai ales cdnd in numele
un merit
deosebit sau un noroc personal nu va mai exista nici obsesia revistei proaste vorbeqte ultima pronro[ie a ultimei generalii de tineri,
,,ratirii,, in
provincie. Pentru ci ,,rararea,, aceasta nu va mai fi judecatd unii mai liberi gi mai emancipagi decet allii.
dupd criterii
exterioare: parvenire, succese personale, bogdtie etc. Ratalii vor Sper c5. nu mai e nevoie sd prezint grupul de literap gi proletari din
fi acei
care nu s,iau putut gisi un sens existentii lor proprii,
care n.au rodit nimic
jurul revistei ,,Bluze Albastre". Ei sunt cunoscugi prin delicioasa lor
$i niciieri... impertinenli (9i asta ne bucuri, pentru ci aga am rdmas !i noi), prin
. As fi vrut si inchei aici observatiile asupra fenomenului provincial. aventuroasa lor schimbare de patroni (li asta dovedegte ceutare, primenire,
Primesc insd cAteva scrisori care deschid noi pargnteze gi pu.,
.roi in,r.beri. emancipare), prin ignoranla lor orgolioasi gi admirabilul lor dispreq pentru
Continudm deci. orice munci intel€ctuali organizati, pentru orice,,spiritualitate", orice
Iectvl (FLri in\primafurde la Moscova fi orice gratuitate artistice. Nu gtiu
lWentea, an Xl (1938), februarie 13, nr. 525, p. 8l ce cred al1ii, dar pe mine revolta aceasta impotriva eruditiei !i
rafinamentului occidental, a gdndir ii abstr acte qi a scrisului valid - revolta
aceasta a celor mai tineri dintre tineri, md bucurd. O a;teptam, chiar, ca o
reacliune impotiva setei noastre de cLtnoagtere, de experienle gratuite gi
de lecturi neproletare.

. Surpriza ,,Bluzelor Albastre" e deci, cu atat mai mare. Cici pornind

de la un grup de rineri atit de enancipati de canoane - si ajungAnd la o

80
81
 reviste de incontestabild mediocritate, de strict dogmarism
si de elixiranti
limbi romdneasce, mdrturisesc, la aceasta nu mi a$teptam.
Cum, asta e litelatura proletariatului? Acesta va fi rezultatul
magnificului experiment social ce se agteapti, numai aceastal
Cici doard
nu e nevoie si fii comunist gi sd proclami ci vrei si scrii literaturi pentru
proletariat - ca sd reeditezi ura qi pamfletul, ignoranla gi dogma,
mediocritatea si intoleranqa. Picatele acestea le cunoagtem noi
de mult, in
rdbditoarea noastri patrie. Socoteam ignoranta, diltantismul,
invidia,
mediocritatea, intoleranta qi dogmatismul - viciile generagiilor
trecute. O
parte din ele le recunogteam chiar prinfte noi. Dar in
nici un caz nu le-am
crezut cununa Artei gi Vegii sociale ce ne agteaptd intr.un viitor
mai mult
sau mai putin apropiat.
Mediocritatea gi intoleranta in scrisul tinerilor sunt simptome triste.
Cici pogi fi intolerant numai dintr-un unghi de vedere spiritual, de pe o
pozitie profeticd. Dar nu pogi fi intolerant afirmAnd asurzitor primatul
economicului. in a..rt c", poli fi cel mult un s.omer cdutdnd stnpAn.
$i
atunci nu e nevoie sd scrii literaturd gi docftind pentru proletari.
Tinerii noqtri, in literaturi, vor o tehnici noui, adaptatd pentru un
public nou. Un punct de plecare admirabil. Dar dacd proza lor _
reportagii
tendentioase, sentimentale 9i politicale _ reprezintd literatura
proletariatului, atunci nu e deloc o incumjare s,i nici o invitatie pentru
convertile la comunism.
Eu gtiam odati ci revolugia comunistd nu tinde numai la o reformi
economicd, ci la o primenire in mase a intregei psihologii, la un nou
profetism, la o instaurare a viegii libere. Bune sau rele, realizabile
sau
irealizabile - criteriile acestea puteau fi, in orice caz, discutate.
Dar,,Bluzele
Albastre" reediteazd problematici invechite, polemici inutile r,i J.
depd;ite. ,,Artd pentru artd" sau ,,arte cu tendinld', mi se pare cA aparfin
-ult
-
vitlir.rei caragealegti. Revolta impotriva ,,absrractulu i,' are o isrurie de
cel
pu[in cincizeci de ani. Intoleranga contra oricdrei,,spirinralitdgi,,streine
trdieste pe acest continent de doud mii de ani.
$i ea e cu atet mai vehementa
8Z
cu cAt convertitea e mai improvizati; cu atdt mai dogmaticd, cu
cdt ignonnla
e mai evidenti.
Tot ceea ce am admirat la aceqti tineri, tot jemenfichismul 9i con-
tinua lor frondi, goana lor dupd neconvenli(\nal, viala lor bohemi'
parfumali' in
disculiile lor [a Bar-Automat, alura lor de tribuni elegangi 9i
s'au ficut
sfdrgit curajul lor de a afirma una qi a face alta - toate acestea
ce pot realiza'
nevdzute in ,,Bluze AIbastre". Lisali de capul 1or, au dovedit
Sau poate, un ordin, un stdpan care vrea mercenari securi,
iar nu bohemi?
Aceasta le-ar explica, intt'un anumit sens, mediocritatea scrisului
lor ultim'
Bunii nogtri prieteni nu vid cdt de burghezi e munca lor' cit de
individualistd e metoda lor. Cdci o convertire la un nou sistem de vragd
profetic' o
asociati nu se face prin propagandd individuald - ci e un vdnt
surprizi inspirati, o convertire in masd, la temelia cireia sti intotdeauna
o experienli spirituale (iar nu, vai, o viziune economicd) prodigioasa'
Mesagiul unei noi Vegi gi unei noi Arte nu poate fi dus, in nici un
caz' de
tineri lipsigi dq asemenea experiente O revolu{e sau o reformd nu se
nu o
inva(e intr-un ceas de vorbdrie la ,,Automat", 9i energia convertirii
capdtd o duzind de gomeri enerva{. Aceftia ajung, cum au ajuns'
mercenarii
unei idei streine.
l$teptAm, inci, literatura ,,adev6raflor comunigti"' O aqteptAm penffu
ci, oricdt de discutabild ar fi doctrina lor, realizarea lor artistici va fi' sunt
sigur, un cdqtig al limbii 9i literaturii romaneqti'
lCuv ntul, an IX, 1932, iulie 4, nr. 2856, p' 1l
8l
 CREATIE ETNICA SI GANDIRE POLITICA
ineficace'
in arti punctul de redere po/r?rc adici ttn criteriu exterior' caduc'
ei'
alig. temele creafiei $i tehnica (verbald sau plastice) a realizirii
S-a
de a
gAndit politic' nu
consrrufun fel de a vedea lumea 'romenesc", adici s-a
de a trece dincolo
organic. 9a consrruto emofie artistici romineascd, in loc
exrcrioar€' sarbitoreiti, demonstrative, pe care le imbraci
L/n observator al crrlnrr"ii r.orr.rAne$ti contemporane - pus sd judece la
cl" forn.rul"
ethnosului
evolutia gindirii politice nrtionaliste fati cle realizirile,,nationaliste,,in ristimpuri, romenisrnul - 9i a intui substanla irdlionald a
arte na$onale
artd si in literirturd at.consr^r,r lucruri intr-aclevir urmitoare.
Delainceput nostru. Este o deosebire fundanrentali intre coltstituirea unei
ar constata.o primeidioasa pripastie infte grindirca politicd
nationalistd _ cu rnijloace exterioarc (tenre folclorice, teme turale' vocabular' ctrloare
care de la Eminescu incoace se afli inrr-o continua ascensiune _ politica
si localij gi crearea unei arte cu miiloace fantasrice (prczenq irafonalului'
atet de
nationalistd, care, cel puqin pAna in ceasui de fatd a decizut necontenit,
a rodul unei experienge de viagi asociatd milenari)' O deosebire tot
cunoscut toate falimentele posibile;i se afli intr-o descompunere ce e interesant de
decisivd. mare ca 9i aCeea dintre o matini qi un organism. $i, ceea
de
E ciudat ce birle se gen.lefrc in politica nafionalistd romAnd (amintigi-vd griuq in anii cand s'a fdcut mai mult caz de ruralism' de spontaneitate'
continuitatea Eminescu - Iorga _ pirvan _ generatia G;trndirii)9i ce prost procedat
viagd simpld 9i de glie - tocmai in acei ani ',sim6nitoriqti"'
s-a

se 6ce aceasti politicd nationalistd. poate cauzele nu sunt

asa de greu de *"i udicd s'a facut arte a9a cum sar fbce o maqind; bucatd cu
"u.op.n.g,",
bucatd, extgrior, bmatic; nu va creat viu, a9a cum creea?d un
ghicit; lipsa unei elite de gdnditori politici la cdrma tdrii (ganditorii organism'
au
fost intotdeauna exrerrbrr'politicii propriu.zise, au fost gazetari, profesori,' .
De aceea a 9i fost lipsitd intreaga artA Ei literaturd romaneascd
nu
na(ionaliste tle viabilitate gi de universalitate' O operi universali
intelectuali), alterarea politicii prin politicianism, empirismul gefilor se
de
partide etc. poate face pe un criteriu politici o asemenea operd se creeazi
pornind de
la o intuilie etnice, de la o experienii asociate' Universalitatea in
Discrepan[a aceasta dintre gindire;i faptd politici nationalista mai artd
are sialti laturi: artificialitatea sau, in orice caz, insuficienta inftegii arte aparline fantasticului' prezenlei aceleia iraqionale care st6 la baza oricSrei
nafionaliste. De cdte ori a bitut un vdnt de nationalism si s_a incercat
a se crealii de geniu s,i nutreqte orice emogie estetice' Luciditatea, tendenliosul'
justifici
face o arti ,,nationali" realizirile acestea artistice au fost stdngace, grosolane, demonstrafia - sunt mijloace politice 9i sunt criterii prin care se
factice. Amintiti-vd de Rodica, de literatura simdnitoristd,
chiar de o ac(iune sau o gandire politica. in artd, ins[, ele rateazi creafia' o fac
literatura anilor de dupi rdzboi. Este o arti exterioari pdni la siluire, artificiale $i locale.
artificiali si tendentioasd. Cel n.rai furtunos profet nationalist al veacului, Din cauza atitor es,ecuri de artd nafionald ea s'i crezut un rAstimp ca

Nicolae Iorga, n.a izbutit si insufleEeasci decAt o astfel de+iterature,

n_a o asemmenea artd este imposibile. DimpotdvS, numai o asemsnea arti
are ganse de universalitate. Dar, si ne inqelegcm O arti
promovat decat o astfel cle ar ri. Faqi de forta si adincimea gdnciirii politice nagionali care
iolosegte aceea ce poate da o nagiune, adicd un organism, o viale
a acelor ceasuri, literatura nationalisti care a intovirirjt o pare asociate;
ridiculd.
formele
Cred cd nu ne este gleu noud, celor care am venit in urmd, si intelegem Eare folosegte prezen(a fantastice, r)afionale' transcendand
cauza acestor colttinue esecuri ale creatiei artistice nationale. extctioare.
S.a aplicat si
P6ni acum s-a crezut ci daci foloseqti un mediu rural ;i culori
campenelti - realizezi o operi romeneascd. Dal toate acestea sunt ele insele
84
85
 manifestdri ale unei realititi romenesti _
$i nu mai pot servi cle model
unor manifestiri artistice, Ti.ebuie si treci peste
6rnrg sd ajungi acel izvor
RASISM $I CINEMATOGRAFIE
care a creat in decursul veacurilo
este un proces care nu putea fi,,:"T'j:';ff ,:ffff'::::.*J.j:1
marilor miscirj naqionaliste. Esre un proces
,1"'ge".lir. ;;;;;i.rnu. ,.
cdnd ei au gAndit poliric chiar atdnci
cAnd au .."rt *.ti.ti..
foarte ciudat si constaqi ci aceeafi grindire Mi-a fost dat sa Vid in aceeaqi sdptimani doud filme rasiste Nibelungii
_^ .Este politicd din ultirnii
50 de ani - care a fdcut atdtea progrcse
tle la Erninescu incoace - aceeasi
(partea a II-a) g Casa misrerelor (misterul doctorului Fu Man Chu). Nu
gandire politice a ratat roate incercdrile
de artd nagionalir,u,
*.i f" i ;i e suficient sd spun cd Nrb elungii timdne
fac aici cronicd cir.rematograficd,
Blaga, cel dintdi creator care a gAndit ",""
ronrrrr.Orr, iu., ,u ,u.,i.rr* *1n,.. un film de epoci, in timp ce Cz.i" misterelor este unul dintre cele mai
Dar.si accst fapt iqi arc explicatia lui,9i poare
rr,n ,".1*, ,i.filr"r,_ inepte producgii ale anulul. Dar ceea ce le aseamdnd - spre ruginea
cAndva. Nibelungi/or - este culoarea lor accentuat rasist6. Amdndoud sunt o
[Cuv;4ntul, an IX, 1933, august 26, nr. 299.], p. l,.l 4pologie a rasei albe, in speld a arienilor. in Nibelungii, hunii lui Attila
parci ar{i niqte boginani. Oamenii acegtia careau vanturatEuropa intreagi,
care au ucis mii de arieni Ei in fap cdrora cordoanele germanice se spulbemu
- eroii acqtia pe care Istoria (istoricii europeni, mai degraba) i-a hulit qi i-a
batjocorit, triiesc in filmul nemgesc ca nigte larve, inainteazi pe burta gi
fug de sting pdmintul, cind arianul Tronje se arunce in mijlocul lor,
imbricat in zale 9i cu un bici de languri in minn. E ridicul qi neverosimil
pind la ievoltd. Doui duzini de nem1i, asediagi in palatul lui Attila, rezisti
atacurilor cdtorva mii de huni, omoari pe capete gi nu pot fi biruigi decdt
tot de un german, vasalul lui Attila.
Se ex lt6in Nibelungiitoate virtulile ariene, dar apologia acedsta este

atat de prost trucatd, incet ajunge aproape o pedagogie rizboinicd.

in Casa Misterelor, lucrutile se.petrec cam in acelagi fel. Europenii
apar din film ca niqte adeviragi stdpdni, inzesnaqi cu toate virtulile; sunt
curajoqi, plini de ini(iative, rezistd pand la urmd oricdrei tentaqii ;i oricdrei
suferinge, rad in faga morlii, spun cuvinte cu maiuscule in camera torturilor,
in sfdrqit, sunt nigte adevdragi eroi. Ceilalli, asiaticii, sunt totdeauna fricc4i,
lagi, viciogi (banchetul din palatul lui Fu Man Chu, expresiile acelea alterate
cle libido gi descompunerea simgurilor), sunt cruzi, sdlbatici etc.
Nu qtiu ce profesor este torturat, moare de sete gi de foame, dar

86
I't
 reziste. O fati, in clipa cAnd e condusd la sacrificiu (va fi sacrificati noului
A NU MAI FI ROMAN
zeu asiatic, inventat de Fu Min Chu ca si realizeze u[itatea
Asiei:... dacd
se poate inchipui o asemenea ineptie angloamericand), in
ceasul cnnd
vestalele chineze o imbracd, sti dreaptd in fala cdliului gi spune,
cu o
expresie extatici, de martiri: ,,Sunt gata!"
Este pur si simplu revoltdtor. Noi, care nu suntem coloniali, rAdeni qi
A epirut, acum de curdntl, o noud nodi prinne tinerii intelectuali
de asemenea caraghioslicuri civilizate, gi apoi le uitim. Dar ganditi-vi
ci scriitorit anu rnai fi pomAni, a regreta cd sunt romAni' a pune la indoiali
Misterul lui Fu Man Ciuse ruliazi in sute de oraqeasiatice, gandi{i-vd ce
existeR[a unui specifie negional gi chiar
posibilitatea inteligenlei creatoare
sau cheltuit milioane pentru a se monrr un film de urd contra rasei galbene.
a elementului ror.nipgqc, Si ne intelegem bine:
tinerii aceqtia nu dep4esc
$i oamenii aceia din Asia nu nec arat de ugor asupra unor lucruri care spun: mai
pentru noi sunt de bun simt attistic, iar penftu ei reprezinti caritatea na{ionalul pentru B simfi 9i gdndi valorile universale' ei nu "nu
prin acest
crestind a cuceritorilor, umanitatea rasei albe, civilizatia ei. sunt ronan peB$U cA Sun! inainte cle toate om, s'i cuget numai
rominismul
S.ar crede ci toate acestra nu ne pri\€sc. criteriu unlvcrsa! 9i etern". Tinerii acegtia nu dispreluiesc
$i totufi; datorini propalandei
acesteia stupide, populaliile asiatice asimileazi pentru cA 6unf Cof.nulriqti, sau anarhigti, sau mai gtiu eu ce secte social
spiriiul si culhrra europeani ar \'Tea se fie (o
cu politica anglo.saxoni. Cred ci aga sunt europenii, aga suntern tofi. universal4, Nu' Ei puf ii simPlu' re$ete ci sunt romani' 9i
$i scandinavi'
ne urisc. Oate nu supiri pe nimeni ura aceasta, de care noi nu suntem mlrturispsp) pricg allF na{ie de pe lume, chinezi' unguri' nemli'
rugi, spaniolii oricB, nurnri romdni nu'
vinovaqi, dar pe care o incurajdm prin ticerea noasndl
: $au siturat Pani in g6t de destinul acesta de a fi 9i a rdmane romen'
(istorice' filosofici' literari) sI
lCuudna , an 1933, septembrie ?, nr. 3006, p. I ]
$i cauti prln sriee fcl dc argumentare
demonsnBze €A roJrinii sunt o rase incapabili de
gdndire, incapabih de

eroitm, de Problemo filosofipe, de creagie artistici, gi aqa mai

departe'
unui neam rominesc
Unul dintteci se indoielte at4f de mull de realitatea
rlzboinic, ineflt lii propu,te si citeasci ktgria lrpperiului Otoman
alui
romenii cu
Hammer, €a $E vefifi€e daci i4n-adevir s'au luplat vreodati
turcli, ti i'au invinsl Altul crede 9a orice creier care contBaze in istoria $i
Kogdlniceanu'
cultura ,,tomfln€speirr nu e de origine romeni: Cantemir,
etc' eti' - to1i' dar
Enrineseu, Hardcu, Cototu, Maiorescu, Iorga' Parvan
absolut toqi sunt strcini.
Sunt sla,vi, pvrei armeRi, nemti, orice; dar nu pot fi romdni'
ro'r.dnli
gmecheri' dar nu
nu pot prea, ftu pot judeca; romdnii sunt deqtepfi, sunt
sunt niei gandit0fi, nici creatori.

88 89
 Daci le pronungi vreun nunte
clespre care se.stie sigur cd
e ronlanesc, genii au elaborat o gdndire impenetrabilA structurii gdndirii
lu ;llte argunlente. ar:este
Este din Olteniai Singe s6rhcsc. romenegti * tot ce nu se geselte in nebunia unui biet om Jin Germania,
Estc r{in l!,lolJoval Moldova
cste siavizatd. Din Transilvanial -u^... intreagi in viziunile qnui rus qi in meditagiile unui catolic in veinicd indoiali nu
S;.,g" ungrr.... .ui,J.'-.fa*".,
cilre sf,un Cu n)indrie: int inseamni nirnic, nu are valoare filosoficd, nu are valoare umand.
Sall
-Singura ior sanse J" ;; ;^;:il lffii1l,;l,T'jl:H:l ;:lJ::; Alimenta[i de lecturi ctuopene, mimAnd drame europene, voincl cu
orice pre! o spiritualitate care si se asemene chiar numai exterior cu
ior nu este curat romeneasci.
Nu cled ci se afrd spiritualitalea occidentali sau rusd - tinerii n-au inleles nimic din geniul
. far; europeani in ca{e si exrsre ar.itia i.terectueli
carora si le fie rusine dr neamul rcestui popor romAnesc, bAntuit de atAtea picate, avAnd nenumarate lipsuri,
i,), si-i caure." ,rr,",r.;.1,",].r.*,",
s5-9i batd joc de trecutul lui dar strilucind totuqi cu o inteligenli qi o simlire proprii. Tinerii au
;i sI inirturiseasci r^n gura nrare, ci ar prefcra
se rpartine, prin nastere, reaclienat impoftiva curentului de acum zece.doisprezece ani, pornit de
alt.-i rdri.
'loti rinerii acestia europeanh" (PArvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu,
"GAndirea" ii ,,ldeea
au de ficut obiecgii nerrmului
la
romdnesc. Mai intdi, qriginile sunt tot in cursurile 9i publicatiile [ui N. Iorga)
spun ei' romdnii sunt degtepqi Nichifor Crainic;
gi.asta ii impiedica
sii cunoascd
sa aiba aru*,;r.r,uor", gare ploclamase ,,autohtonismul", ,,specificul etnic", in arte s,i in gandire
profunzimile srrflerului onerr.r.;
Ctne nu are probleme sufiete;ti,
ii i.npi.JiJ. ,, ,,i, trlr"b,"-. incercase cea dintdi filosofie ortodox[ prin createa tipologiei romanefti.
cine nu capiti inson_rnii dr;;r; li
meditagiilor gi agoniiror, cine Cauzele acest€i reac(iuni (care a inceput prin a fi pur spirituali, pennu a
nu e in p:.agur nebuniei si .,.;.n;,
nerrras,r"t"'",-- ^., .,,.=' ',,^l
cine nu ajunge pcntru zecc ani ' ""1' ajunge in dePlin nihilism, negafie a istoriei, relativism in culturd, disolugia
Zaciern iciar',icine J," ; ;;
,,spiritualitatea" si ,,viata in
;'jili:i:jil."T'* :*::: j;ff l;
conceptefol qltice 61c,) sunt qult prea interesante gi prea aproape de noi
ca sd 49 iRcunetim si [e discutim in acest articol. Dealtfel nici n-am
terioari,, ac.l" pu"t fi orn,;;;;:"r*U"
valorile vietii 9i-ale culturii, nu poate ^u incFleat azi s4 cgrpetim intreg fenomenul ,,a nu mai fi romdn", ci numai
crea ninic. Romdnii sunt deqtep{i ..
ce oroarel Unde poate duce se dgnun(im cateva din aberagiile ultimei mode intelectuale.
der
p. gi cunoa.;re, supe.n.i"r,",ri,"..:'lpJililff Acei care {isppreaz! de destinul de a se fi nrscut romdni, judeci
;:ffi:,j:.;:"T:: stramb merit€le ;i defectele poporului. Ei vor problematicd, indoiali,
probleme, igi lipseste boala prin
care poti inrrezdri moartea gi ",1,"*l
existen,ta, iti
lipsesc insqi elementelc eroism - iar poporplgi romiJr ii e cu totul striind indoiala 9i despre eroi
dramei I
neamurromdnesc0..,J.;;;;"r:l"jX;Jil::.:TT j:Hi::j::'
se sinucid -o'rno."*,j; are o conccplie cu totul familiare. Pentru un taner intelectual credinSa 9i
indoiala au valoare filosqfici, deschid cdile meditaliei prin ,,probleme";
din disperare metafizici. Tinerii au
a...up..,, pentru un leran roman,69 existd indoiald, el crede firesc (,,aga cum curg
literaturi europeand de metafi:
etici a dispeldrii. $i pentru cd
clisperareaesteunsa,.rr,In.,.r,.,".u,"tt'9i apele, sau cresc florile"), fird ,,probleme" (qiranul romdn este realist; vezi
atdtor erezii si curturalizir i, ...rff:.1::,ffit1*ffiT::J :::il
rntelecruali au cledus stupiclitatea
colecgiile de proverbp, ca sd intelegi cun) a reac(ionat el contra incercdrilor
de idealisnr, de criticism, gdpse de popoarele cu care a innat in legdturd).
iremecliabili a acestui neam. Tot
se giseste in pascal, in Nietzsche, ce nu lntelectu4lii au tlesppp p1.o,r'o concepgie nrorale sau magicii qi intr-un
in Dostoievski qi Heide; _l ao,.
caz,9i ip altul, ei judecd individualist, iar la limiti, demoniac. An ardtat
altldatd ce cred romAnii despre eroii neamulur; ceea ce cred qt Jespre
90
9l
personagiile biblice 9i apostolice, ci trdiesc inft-un rai ca un plai romanesc,
ci gandesc la nevoile lor, familiaie, ca qi in viali; coboard pe phmant in
ceasuri grele, stau de vorbd cu oamenii intr-un linrhaj familiar etc. Eroii,
aqa cum sunt inqeiesi de popor gi eroii ase cum sunt inchipuiti de
intelectualii tineri , r.ru au nimic - de-a face intre ei. Unii au un eroism pe
care li-l dd viata asociari; ceilalti conceF un erciism etic, de prohleme, de
drame si conflicre.
Apoi, tinerii intelectuali judecd tctdeauna un popor prirl ce.creeazA,
nu-l judeci ptin ceea ce eife prin su pravielu irea" 1u i. A ,,crea', este o
conceplie individualisti; a /1a9a cunr a lisat Dumnezeu, este ade\.qrata
axd a ,,spiritualitdlii" poporului: in conceplia poporuiui, nirhic nu se
creeazi, nimic nu se face; lucrurile vin gi pleaci, Iucn_,riie se lnt npld.
Dar:rceasta este o problemd ptee complicati pentri|a o rezolva aici,
Este adevdrat ci poporul romdnesc suferd de multe picate. este
adevdrat cd ne lipsesc rr,ulte axe- dar aceasta e cbnditia noaslri unrend,
acestea sunt posibilirilile noastre de a adnge universalitatea. Putem
fjleca
de la ele, sau le putem ignora, pur gi siihplu. Dar nu e nicj cr.:aleresc, nici
- si ne fie ru;ine cd ne.am n:rscut romdni, numai pentru sinmlul
eficace
motiv ci nu gdsim in valen;ele rom6neqti ceea ce \nea Chestcrv sall
Dostoievski.
fVremea, anYl, 1933, septenrbrie 10, nr. 304, p,.6.1
9Z
O CONVERTIRE LA ROMANISM
Hebdomadarul naqionaligtilor tineri reproduce* in ultimul siu numar
doui articole de ale subsennatului, anunlend ci ele cloveclesc ,,convertirea"
mea la romenisn, M-am intrebat, cu destule seriozitate, dacd am incetat
cdnclva de a fi romin. Oare faptul ce am militat, aldturi ,'le atatia allii,
pentru experien!5 gi pentru spiritualitate, penlru o culturi autentici 9i o
crealie personale - a insemnat ci nu mai eram romAnl Oare ,,aventura"
inleleasd ca gest decisiv, cu riscuri, tlar gi cu imense posibilitdli (de adancire,
de creatrie, de organicitate) * suprimi condilia etnici 9i sociald a celui care
o incearcd? Dimpotrivd am ctezut intotdeauna cd numai experiengele,
autenticitatea, cultura - pot limpezi substanla etnice a unui ins, il pot
conduce la deplina in,telegere de sine, la deplina stdpdnire a tuturor fo4elor
etnice, ,
Exirieo condilie (umand, cosmicd) a romAnilor, aqa cun existd pgntru
fiecare alt popor. Dacd cineva ii relevi greqelile, nu insenlrnd ci e un ,,rdu
romin'l; dup6 cum cineva care ii constati meritele nu inseamni cd s'a
,,conv€rtit" la romdnism. O convertire e ceva factice, exterior, ineficace.
Oamenii sunt aga cum sunt, nu pot fi altfel.
Dupi cite imi amintesc, lucrurile acestea simple nu le-am uitat
niciodati. Erau implicate in orice am scris qi orice am gdndit. Este penibil
sd discut aici o chestiune personali, dar mi se pare ci se fac prea multe
coftrzii in publicistica noastri contemporand. De pildd, se crede ci fiecare
tenir cu gandire articulati, trebuie se aibd o ,,atitudine politici"..A.sta e o
confuzie; existi o istorie care se face, gi altd istorie care se consumd. Numai
in privinta istoriei care se consumd e necesari o ,,atitudine politicd". Dar
sunt ate(ia tineri care cred, ir.rsi, in primatul spiritualitdfii, care crecl ci e
mai necesarA gi mai fecundi activitatea pur spirituald - decAt una politici.
93
Oamenii aceqtia au despre istorie o conceplie ma.i largi, mai umand.
Ei
CONTRA DREPTEI 9I CONTRA STANGII
gtiu ci ideile si experientele ,,spirituale" au nevoie de decenii
ca si se
poaie actualiza in contempotaneitate, sA se poati consuma.
A crede in prinratul spiritualitelii nu inseamni a fi un om absnact,
Lrn ins mor:. Din.rpotrivi, singura viatd concrete, pliabili,
ce se poate
necontenit depdgi - este aceasti spiritualitate. Care nu lnseamni Acum vreo cetiva ani erau la modi criticile aduse stangii marxiste ql
absnactiune, sicitate, erudifie,lasitate, anarhie - ci singura posibilitate a infiegii sale ideologii, pe un motiv foarte simplu 9i, in fond, foarte
de
a avea prizi asupra realuiui, singura posibilitatede
a trdi in concrer. Firegtc,
cuminte: stAnga marxisti qi comunismul in spefi, reprezinti o ideologie
nu pretind cA toate lucrurile acestea se pot discuta intr-un articolag ile ziar imprumutati, calchiate dupA modele striine (apusene sau rusefti). Ca
- dar e bine sd fie mentionare, cel lrutin. urmare este o maimuqdreali de copii bine intenlionali, care au citit pAni
...In ceea ce priveste ,,romAnrsmul" rneu, nu l-am dezis niiiodati. la surmenare pe Marx Ei Lenin, aldturi de o propagandd subversiva a
Este drept, arn suferit pentru el de clteva ori; cand studentii rorneni Marelui Sanctuar de la Moscova, gi de o luptd de clasd de ridicold
creqtini
au zidirnicii
o conferingd de la ,,Funda$e" - Ei cand am cedt cum au fost importanle sociali., a unui grup de marxigti autohtoni semidocli gi fird
expulzaf doi nrari savan{i: }vloses Gaster pi Lazdr nici o inqelegere pentru realitilile de aici. 1qa se spunea acum caliva ani,
$iineanu.
cdnd se incerca infiriparea unei ideologii stdine, marxiste, la noi in gari.
{Cuvenrul, anl|X',22 septembrie, 1933, nr. 3021, De vreun an incoace, se incearcd introducerea altei ideologii strdine,
p,ll
poate mai primejdioasi ca cea dintdi{ideologia fascisto-hitleristi, bazati
pe lupta de rasd Ei de religiefl,rpe govinism fdri omenie Ei pe un patriotism
ridicol.
lstoria acestei ideologii de dreapta se cunoalte. Ce a incercat ea fi
*
A-XA, arli 1933, nr. 18, p. 3. Cu nora rcdacqiei uConvertira lui Mircea Eliade
cum a raticit ea mingile cu maimulereala hitleristd, nu mai e nevoie se
la rominism" M.H.)
repetdm; o gtie toate lumea, 9i in gazeta acesta s-a vorbit adesea de ea.
Rominii au avut acest destin funest al imprumuturilor striine cu
orice pret. Nu e vorba de culturd, aict, pentru ci valorile culturale' oricit
ar fi ele cle etnice, au intotdeauna o esenli universald. Nu e vorba, de
asemenea, de imprumuturi materiale; pentru ce progresul nu poate incepe
fdrd bar-ri, Ei o 1ar5. bogate nu este intotdeauna in lipsd de bani. Md gAndesc
inse la imprumuturile de doctrind politici, la copia ideologiei politice a
altor gdri. Doctrina noasnd politici trebuie sd iasi din chiar realitdtile
noastle romenegti,
Totusi, clupd cum se qtie, de ia originile statului nostru modern,

95
94
 cloctrina politicd a fost intotdeauna imprumutad.
Ce si mai vorbim de
groaznicele doctrine bigate cu de-a sila in mahala de bieli ovrei coplegigi de necazuri - sau o ministire de maici ar fi
mintea surtucarilor nostri, de
Ja bonjurism si liberalism pini la sinciicalism capul tS.utiglor.
gi ,,Cultul patriei,,l Se ne
oprim numai la ultima dintre aceste belbaieli in stil mare;
la,,dreapta,,si $i totugi, oameni inteligengi se incepeteneaze se introducd aceasti
la .,stinga" noasrrd. lard blende in Codul Bunului Cnldu hitlerist sau Codul Bestiei Rosii
Am vdzut ci exisrd ,,dreaptd,, si ,,stAngi', in Apus _ am marxist. Nu, domnilor, nu vd li.sati pecalid cl€ vorbe Tot atata sange
inventat sr noi
una. Sd avem si noi ,,dleapta,' rroastril Si avem gi noi,,stdnga,,noastrdl nevinovat se va vdrsa pe strazi, fie cd ,,puterea" va fi cuceriti de ,,stAnga",
in
fond, ce avem noi cle.a face, cu nevoile neamului fie de ,,dreapta". Vom vedea betrani cu capetele sparte, oameni puqi la zid
nostru _ cu asemenea
scheme apusene?l Pentru noi, pentru istoria gi realitaqile qi femei necinstite - qi intr-un caz , 9i in celalalt. $i ne vom trezi mai
noastre de azi,
existd numai doui drumuri, inainte inapoi, revolugie picdtoEi, mai ingreunafi de viata aceasta triste ii ih dlmineafa steagului
9i sau reacgiune. Si
nu se confunde,,stanga" cu revoluiia rogu, ca gi in dimineala camd$ilorverzi. Este aceeagi barbarie in am6ndoud
9i ,,dreapta,,cu reacliunea/sA nu se
confunde rcaljtdtj ct forntule, fenomene organice cu pdrgile. AceeaEi dictaturi a brutei, a imbecilului, $i a incompetentultrr - li
ideologii absftacte.
Stdnga poate fi tot atar de reactionard ca dreapta _ in Rusia, gi in Germania.
;i si vice-Jersa.
. Ce cdutdm noi la dreapta sau la stAnga, n.am inqeles niciodatd. Cum Cine simte inapoia lui lstoria, cine simte Dacii loiali 9i modestla
putem noi imita hitlerismul care persecuti creftinitatea voievozilor gi ddrzenia t5.ze9ilor, cine simte ci pe acest pdmdnt romanesc s'a
sau comunismul
care incendiazd catedralele (vezi telegramele vdrsat atata sange numai pentru a pisffa neltirbite omehia - 9i in care
de la paris de acum doui zile)
- imi su rnrnrea in loc. dar nu inreleg. Huliganigi barbari cauzd am pierdut cultura qi civilizagia, in veacuri de luptd - acela nu-;i
sunt si comunisrii
incendiatori de biserici - ca 9i fascigtii prigonitori ai eweilor. poate uita mintea nici la stinga, nici la dreapta. Pentru acela, existe humai
Si unii sl
altii calci i. picioare omenia, credinta intimi pe care e lib.. un drum: inainte.
r.o fi"."."
individ. $i unii si alfii se rdscoali teluric contra sAmburelui "iia
dumnezeiesc
din fiecare om, contra credintei si omeniei lui, I7n Credinta, an Il, 14 februarie 1934, nr.59, p.2l
Priviti dreapta: oameni decapitagi in Germania, ganditori prigonili
in Italia, preoqi cre$tini schingiui[i in Germania, ewei expulz"gi.
Priviti stdnga: preoti cregtini pugi la zi{ fn Rusia, liberiatea
de 96ndire
pedepsite cu moartea, huliganismul comuniqtilor
de la paris, b.".,ri
comuniiri francezi. care milireaze pentru un inalt ideal umanitar ".Ji
si.sr
inaugureazi Evul incendiind catedralele. Frumos i..JeaI! .
Frtrmoase perspec-
tivel

_ Anrntrri-va cazul spaniei. Dupi odioasa dictaturi a imbecilului primo

de Rivera - autor al ateror crime politice, care a expulzat
pe Miguel cle
Unanuno - vine revolutia,,de stanga", cu catedrale in.endiate,.ulp."oli
schingiuiti, cu cilugdrile violate. parci n.ar nai exista
omenie. parcd o

96
97
 IUDAISM $I ANTISEMITISM
- preliminarii Ia o discutie -
Cartea d.lui Mihail Sebastian, De cloui
rttii cle ani, a izbutit pane
acum si faci pe andsemiti si urle de
pe gazetarii degtepgi sd scrie
bucurie, pe i^I.",.r.
"*"r,a'rl
articore cu haz. sa vedem da.a .n po"r. r".. ,i
altceva; daci ne poate face sd g6ndim.
Mdrturisesc cd asteptam cartea aceasta pe
ca o verificare a tensiunii si
a generozititii opiniei publice rom6negti.
Nu a opiniei publi.. d. p; r;;;;;
firegte. Dar cel pulin a unor anumite
elite, a oamenilor, n^i rii'rpun..,
inteligenti qi de inimd. pennu cd romanul
aceasta semnat de un scriiror
evreu ii prefatat de un profesor universitar
crestin - aduce cu sine nu
numai o serie de caliteqi literare, nu numai
o sumi de documente sufletegti
contemporane ti o problematicd tragici,
dar insigi aparigia lui, asa cum a
apirut, este un semnal gi igi are o profunda
,.^nifi."1i.. Ma..C.'f" **f
de mare curaj al autorului; de a scrie
aceasti carte. pe care nimeni nu
i-a
cerut-o-- 9i a stirui si fie prefatati
de domnul profesor Nae lorrescu, Jandu.ri
foarte bine searna gi de riscurile, gi d. du...il. ,, d. ,n"J;;ffi;.;
care se expune.
Lucrul acesta a trecut nebdgat in seantd.r-room
care scrie o carte vie,
an.rspune vidceraii, o. carte care nu cuprinde
numai conf.siunea iurerilo,
sale iudaice - cdci la urna urmelor
aceastd confesiune a mai fost fdcuta
si
cle altii, si poate cu mai multi eficacitetp ,-,
-r ci cuprinde
",,,.",^;^-r,-: l ::'
drama gi jur nalul
ttet,unteririi viu ,n fu;t"t't"t"
salecre om
omur,..r," i.,,ern.rr. .:"t[:ill1il.rJt'ri,f:l';:'5'ri:;:
. ei bine,
ca a apdrut cu plefap ci-lLri proi
Nae Ionescu. Toard reacqiunea,,opiniei
98
publice" i fost g6imulati g fim rnai p;ecigi, paralizam
- sau, ca . de allturarea
acestcrr doui nune; Nae lonescu - Mjhail Q5:,bastain.
Va si zici, actul cel mai curajos, cel mai s\q,gr, cel mai igienic pe care
l.a ficut u n scriitor evreu cle astdzi - acela de a acceppa o prefali ,,antisemita"
(rrrn vetlea chci i se poate spune astfel) - actul4cesta a prorrocat cea mai
ridicoli rumoare. Mil.rail Sebastiar.r e morf ochii coreligionarilor
e$tezi ir-r
sdi penrru cd a dat o n.rare dovadd de tolerangi. Prietenii mei evrei uitd ca
toati suferin{a lor pornegte din intoleranqa mediilor cregtine (justificatd
sau nu, e alti poveste), $i lovesc astlzi inff-un evreu pentru ci acesta a fost
prea tolerapg...
u,
TrebuiE si reacliunea aceasta e dezgustitoare. Ci ea
resgflosc ci
dovedeqte medl6yppigtga opiniei publice romdnegti (opinie formatd, firegte,
din cregtini Ci din.e.vrgi); frica de a pune problema rispicat, frica de a
judeca, a eAndi, dp 3 sE revizui. Mihail Sebastian intra intr'o camera
de.
inchisn, deschide larg fpppqpele qi spune: ,,nu sim[ili ce aici putei Ci ceva
e litricat, ceva carg €9 ascunde cu grijd, ceva care nu se vindecil" Toati
lumea e jigniti !e cuv6ntul ,,pute". Vai de mine, cum se poate se spui
Cum si spul ce intre evrei $i creFtini existi disensiuni, ireductibiliteii,
asta?
plictiselil Nu suntem toli ,,oameni"l Daci existi antisemitism, apoi acesta
r€ Slatoles.te huliganilor. Este suficient sd fim oameni de omenie, ca orice
Hrr]bri de antisemitism sd dispard...
Mihail Sebastian - ca gi d. Nae Ionescu - cred altfel. Fiecare pentru
IRptiVg dif€fite, fireqte. Dar aga cred - 9i asta o spun. in ceea ce mi privegte,
afn de fdrcul gbiectii s,i autorului pi profesorului meu, d. Nae lonescu. Dar
qime€[g de la inceput este conspiralia josnicd qi polemica ugoard
SpEi Sg ml
pp fp d$pg in jgFql frcpstei cdr[i. Pentru simplul motiv cd cei doi autori ;i-au
intrunit nUnsle pe p€Perti. Pentru cd Mihail Sebastian a avut curajul de
BspHn€ S€ plPdp li.esptrp ewei 9i despre antisemitisnr - 9i a avut cavalerismul
Cc a epefe..u s pffati
ostile, sau' ala cum se spune, ,,antiserritd".
Asgpp ip.cp.pppr si ne ldmurinr. Actul de curaj, cle vorbire rispicati ;i
siFppfii - g.cel S.el nai higienic al publicisticei romane$ti de la rizboi - a
gr',qc,qr nq()bgerva,t pentru ci este amestecat acolo gi d. prof. Nae lonescu.
99
 Vi rogsd md credeti, nu iau apirarea nici a arrtorului,
,-:::" '*l
nici a prsfatatorului.
Amindoi sc pot apira singuri. o vor face, th.i in.loial*, bine ca ea si fre atacati pentru ci ea spune lucruri neplicute clespre evrer.
$i arunci .and u,,,
avea unde. l)ar sunt indignrt de Dar e penibil si vezi o sumi cle bdieti iiegtepti, o serie de gazetari cu haz,
felul cum a tbst primiti aceasd carre. de
toatd cc'lrspiratia i.Jionlii]6sjo1 ce prapedindu-se de rAs in fata,,ir,rlponderabilelot". Cite calambururi nu se
$iiusd injuie atunci cdn<l nrr li se
rispunde, de tiicerea si larnentarea, ascunsi pot face pe seama acestui cuvent, cete jocuri ,,spirituale" nu pot fi
ir confratilor euei. de
superficialitatea sau indifererlta corrfratilur improvizate cu prilejul inocentelor,,imponderabile". Parci-i aud pe delicatii
o.e;tini, de complca lipsi de
intelegere omeneasca noqtri prieteni: ,,Cum vine vorba, coane, cu imponderabilele asteal Pdi ce
li cregdne?scA a acesrei drame.
Mi rog, ce e ,,criminal', sau ,,supiritor,,in fel de imponderabile sunt ele, cAncl se sparg in capul ovreilori Vezi, coane,
aceasrj carte? Firi indc;iaLi, unde duce metafizical..." Repet, ntsfirgite vorbe de haz, amuzante,
nu Faptul ci ea se ocupi de evrei. A,r mai
apdrur cirfi desp;e evrei,,scri;e
de evrer, care au fost juciecrte fdri enervare, scinteietoare, ,,inteligente", se potspune clespre o prefald care are nenorr.rul
b" .hia, iiudat . Arunci, si fie scrisd din punctul de vedere al filosofiei istoriei. Dar ce vre$l l,ra se
poate faptul ci, in aceasd carte, ev:eii
suferi, _ din pticina ,,destinului,,,
sau din cauze cont;ngentel Nici
scrie filosofia istoriei' firi vorbe dulci, firi lucruri de toate zilele, fdri
irr admirabilul ,on,urr'"iJ"tui U.v
asta.
jocuri de cuvinre.
Benador, Ohetto rcac XX eweii sufe,i,
ba suferd .1.,i". ."i t.,,rof -
totugi carrea a prir'it laudeie ce i se cuvin. Ei Toate cdr{le de filosofia istoriei - qi a lui G. B. Vco, 9i a lui Hegel, ;i
Aiunci, stdm gi ne in*ebinr: lui Chamberlain, lui Spengler - sunt clddite pe
care este,,crima" acestei cArgi a lui a lui Gobineau, gi a gi a
lv{ihail Sebastianl Llupd insegi
mirturisirile presei de stdnga, crima e clari: prefaEa ,,imponderabile". Ca sunt armate cu fapte, cu documente - fire indoiale.
d-lui N"e lonesc,r. Nu Dar dl. Nae lonescu nu scria un tratat; scria o prefati. in care, fatal, nu
prezenla acestei prefete; cici daci
ea a'fi fost .,favorabili" tezei iudaice(ne
vom limuri indati dacd poate fi vorba cle,,favorabil" putea fi invocat aparatul cu fapte, care dealtfel, e ugor de gdsit in orice
sgu ,,ostil"), cartea
d-lui Mihail Sebastian ar fi fost primitd cu rnonografie istorici asupra problemei. Cd aceastd prefagi e fanastici,
urale: Nu prezenr_a, deci: ci
ienJu/acestei prefete, sens ,,antisemit", care ermeticd, abstracte, pomenind de,,structuri", de,,desdne", despre,,luda"
iii capdtd grave .nrrr""inr," i,,
momentul istoric in care ne afldm. 9i ,,Mintuire", cd ea aluneci pe un plan de dernonstrare greu de urmdritl
. e foarte adevirat. Dar asta e filosofia istoriei, acestea sunt datele
higiend;i de dragoste (da, de dragoste) problemelqr. Prefaga poate fi ingusti, poate fi gregiti; vom vedea. Dar, ca
ar autorului, 9i .olaborar.a din'e
romancier si prefagator a fost interprehta josnic; si fie criticatd, criticul trebuie sl respecte planul in care a fost scrisd, planul
ca u. act de masoihism
spiritual, ca o autoinvitaqie la suferin[i. lar imponderabilelor. Altminteri, nu numai lucrdrile filosofilor istoriei mai
tot ce profesorul Nae lonescu
sus citali pot fi foarte ugor luate in rds - dar orice filoso( orice metafizician,
a scris in prefati a fost inrcrprerar cu
o adevdratd stupiditate de biiei poate fi ridiculizat cu nesthrgit haz. Bunioari, Kant, ,,Cum e cu chestia
degtepqi. Unul spune, e sofism. Altul: e o prostie. Un al
treilea: e o lucrului in sine, coaneJ Pei ce lucru in sine este aia, dom 'le, daci il simt
gmecherie. Si asa mai departe.
colo, mi'n1elegi...i" $i apa mai cieparte.
Dacd privin lucrurile firi enervare, prefa,ta d-lui prof. Nae lonescu
era sortite de la ir.rcep,ul neinlelegerii. pe Ce s.a ir.rtAn.rplat cu prefala d-lui Nae Ionescul A inceput a fi ,,atacati"
de o parte, p.nt., cA ea spl,^ne
lucruri neplictrte despre evrei. pe de aitd parte, din punct de vedere econonic, marxist, politic, gazetiresc etc. - a tbst
pentru ci es* ,.rOU 0,, r., pr ivitd, cu alte cuvinte, printr.un unghi al contingentelor. D. Nae lonescu
plan al filc'sofiei istoriei; lucreazi, aclicri,
cu impoi.ider"bil.. iJ.g f,,"n. spune cd eweul sufcri. Asta va indemna pe huligani si spargi gearnurile

100
l0l
 (articoi
nu se opregte aici. in urma unui articol, publicat in ,,Vremea"
sau capetele ovreie$ti, asigurati prin ,,argumente metafizice". Deci, prefala
teribil de masacrat de cenzuti' e drept; se numea ,,Compromiterea
dlui Nae lonescu este primejdioasd, ba chiar este criminali, iar evreul
rominismului"!), o foarte interesantl revisti saptdmanale introduce o notili
Mihail Sebastian este un trddAtor de neam" pentru ci a primit o in frunrea
in care eram numit pe rdnd: ,,antisemit, huligan qi gogoman"'
cdrgii sale. Ca sd fim cinstiti, aceasta este aryumentul intim al presei
Toate aceste inLinrplalr plecute m'au inv;tat sb tru mai acurJ nici tr
,,democratice". (Cealaltd presd, ,,nationalisti", nu zice nimic. Se bucura
valoare termenului de ,,antisemit". Ce poate si insemne acest cuvintl
in tecere sau in urale).
Dacd egti nalionalist, adice daca i1i iubesti 1ara, crezi in destinul ei 9i te
Cd ceea ce spune d. Nae lonescu in prefaqd este nejustificat din puncr
s.acrifici, in mdsura insu;irilor tale, mS.ririi qi intdririi ei - eqti antisemit?
de vedere economicJ O fi. Dar nu aceasta este problema pe care d-sa o
pune. Cici, daci e vorba aga, nici din punct de vedere botanic nu este
Atunci toli bunii cetileni ai tuturor ldrilor sunt antisemili' Sau esti
justificate. Si nici din puncr de vedere astronomic. Deci toate obiectiile antisemit dacd faci deosebire intre cetdlenii aceleiagi qiril Anrnci togi istoricii

care se aduc nu se lin in picioare. Toate igi au un singur suport real (qi e
timpurilor moderne gi toli sociologii sunt antisemili, ;i toli etnografii,
pdcat cd, in fala unei cdrfl atit de sincere ca aeea a lui Mihail Sebastian,
roti antropologij, toti isroricii religiilor, care constati grupuri etni.;e li
structuri spirituale semite. Sau eqti antisemit dacd faci deosebire intre
lucrurile acestea nu se spun sincer, pe fa1i, fdri ocoluri). Anume; prefaga
cetdleni, scriind: eweul Husserl, sau evreul Montefiore, sau eweul I-eon
apare intr-un moment istoric penibil, intr.o conjuncture politice in care
Bluml Atunci 9i redactorii unei gazete democrate de amiazd, Tesrea, sunt
greutatea cuvAntului dlui Nae Ionescu poate apesa mai mult decat evreii
antisemili; cdci au scris,,evreul Baier invinge pe Carnera", in loc si scrie
pot indura. Vorba noastrd: huliganii capiti argumente metafizice...
Lasim la o parte faptul ce un ganditor care scrie filosofie a istoriei ,,californianul Baier"...
Dupi curn vedeli, termenul acesta gi'a cdpatat atatea inlelesuri
nu.gi poate pune problema conjuncturii politice in care se tipdreqte gdndul.
conjuncturale 9i incit a ajuns foarte vag, aproape impracticabil'
parazitare,
Cici atunci am acuza prea mult pe un Fichte, iar Croce nici nar mai
La fel cu expresia ,,filosemit" sau ,,jidinit". Cdci dacd te revolf atunct
cuteza sd scoatA ochii in lume. Dar sd atacim problema direct, este prefala
c6.nd oameni nevinovagi sunt bituli silbatic de nigte lichele sau nilte
d-lui Nae Ionescu antisemitdi Sn mi fie ingdduitd o parantezd personald:
imbecili - atunci eqti ,,jidenit". $i dacd ai curajul (ce e drept cam rar) de a
ca sd vedegi ce inseamni ,,antisemitism" in presa noastri, de toate nuangele.
te impotrivi unor oameni care cer excluderea total5 a eweilor din viaga
Acum un an am fost invitat de cercul studenlilor ewei din BArlad sd le tin
publicd gi comerciald a terii - atunci tot ,,jidinit" se cheamd ci egti' (Dupd
o conferinfi. Trei zile dupd aceea, nu gtiu ce foaie a L.A.N.C.-ului md
cum efti ,,huligan", dacd observi cd numdrul strdinilor din anumite
fdcea ,,jidinit", ,,vdndut jidanilor", 9i a9a mai departe. N,au rrecut cereva
intreprinderi particulare este covdrEitor.) Sau daci spui cd iudaismul este
luni, 9i apdrea aici, la ,,Vremea", un articol de al meu intitulat,,A nu mai
o grandioasd revolu!ie spirituald, ce creltinismul este implinirea profegiilor
fi romdn!". O revisti nafionalistd il reproduce gi il comenteazd, lisAnd a
iudaice, cd semigii sunt oattenl, gi incd oameni care au colaborat cu {orge
ingelege cd m-anl ,,convertit la romanism" (deci 9i la oarecare antisemitism).
magnifice la creagia acestei civilizalii europene, ci Sf'ul Pavel' Sprnoza,
Din nefericire, in cadrul suplinirii mele la Facultatea de Litere, am vorbit
Einstein, qi alqii, nenumiragi au fost evrei 9i s-au mdndrit a fi evret -
;i despre iudaism, qi am vorbit aqa cum cred. in aceeaqi sS.ptimend auzeam
atunci eqti ori ,,filosemit" ori ,,jiddnit"..
cd sunt ,,jidan" (dupi cum vede;i, lucrurile erau destul de inaintate; se
Toate lucrurile acestea sunt triste, profund triste' $i ele iqi au o
preciza chiar gi numele meu adevdrat: Elias). Dar jocul cu antisemitismul
103
t02
explicalie sjmpld: laqitatea oamenilor, lipsa lol de curaj in judecarea
realitdgii, spaima de adeviruri neconfortabile, jena de a iegi din fbrmule Ei
a gisi adevdrul (care este intotdeauna, se 9tie, la mijloc). Ce confortabil
este si fii antisemit! Nu qi se nai cere si judeci, de la om la om, de la lard
la !ari. Odatd ce te-ai hotir it se fi antisemit, totul se erplici, totul merge
ca pe roate; jidanii sunt de vini, totdeauna, jidanii n-au creat nimic, jidanii
su nt degenel ati etc. ,,Argunrente" gdsegti cate vr€i, in literatura confol tabild
pe care algi oameni confortablli 1io pun la indemAni' argumentL
antropologice, sociologice, teologice, economice etc. $i ce confortabil este
se fii democrat; elti un om linigtit gi sigur, pani Ia moarte. Antisemitismul?
O legendi, sau o prostie, sau o manevrd politici., sau, 9i mai simplu, o
bandd de derbedei, de huligani. Totul se explicd atdt de simplu. Se sparg
geamuli in VicdrestiJ Huliganii. Germania este antisemitai Huliganii. A
existat antisemitism in Evul Mediu? Huligani. Roma Imperiald a cunoscut
pogromurii Huligani. Totul se explici prin huligani - dupd cum dincolo
se explici prin jidani...
Vedegi, este foarte simplu 9i foarte confortabil sd neci de o parte sau
alta a baricadei, sd ai o convingere, cum se spune. Este mult mai greu,
mult mai dramatic, qi - de ce n-am mdrturisi-o? - mult mai ineficace,
practic vorbind, si incerci sd gAndegti singur, si examinezi realitegile di
rect, fara formule, sd rdmAi onr gi creftin, adica se-gi pesftezi intreage 9i
dragostea ta de oameni, de toti oamenii, gi judecata critice, purificati de
sentimentalisme. Asemenea atitudine a avut Mihail Sebastian in romanul
siu. Se intdlnesc huligani acolo; dar se int6.lnesc gi altfel de antisemiti,
oameni de care te miri cd sunt antisemili, oameni buni, caritabili,
inteligenli. lgadar antisemitismul nu se poate reduce la huliganism, crede
Sebastian. Este un destin, afirn.ri el. Vom vedea. Dar mai intAi si vedem
ce e cu prefaga d-lui profesor Nae lonescu, despre care - cdnd nu s'a spus
cd e o ,,absurditate", pentru cd lucra cu ,,iurponderabile" - s-a spus cd e
antisemiti.
104
Domnul Nae lonescu a evitat soluliile comode' A refuzat, adice, se
spundr ,,Jidani" satl ,,Huligani" - qi sd rezolve ptoblema, fie repetind
argumentele antisemite, fie argunentele umanitariste, democratice qi
celelalte. Domnul Nae lonescu, ca gi Mihail Sebastian, a observat cd Eweul
sufere. $i a incercat se arate cauzele pentru care sufere' $i pentru care va
suferi p6.nd la sfdtgitul lumii.
Lucrul acesta ar pdtea, la ptima vedere, foarte firesc' Daci dta evreu
constati in romahul d.tale ci eweii sufere - cum al putea eu, prefaqator, sl
spun altfel? I-.ogic. Numal cd rni se pare cd din punctul de vedere al filosofiel
cregtine pe care il plstreazi domnul Nae lonescu in a doua parte a prefelei
- nu se putea sptlne un asemenea ltlcru. Mihail Sebastian' o poate spune'
in suferinla lui, in deznddejded lul, mai ales. Dat un crettin' un teolog
creEtin, nu poate cidea ifl Pacatul deznadejdii, hu poate afirma
universalitatea destinului de sufetln;e al lui Israel. Tot ce poate afirma'
cregtinefte qi ortodoxice$te, este cd Harul divin e liber si mentuie sau se
nu mantuie pe evrei. Atit. Dar vom ieveni asupra acestui punct'
Ceea ce observim, deocamdeti, este ce prefafatorul admite, qi chiar
justificd, destinul tragic al lui lstael, destin care, limitat la experien(e
individuale (deci istorice, conJuncturale) este implicat qi in cuprinsul
romanului. Poate fi numita o as€menea atitudine huliganism? Nu' Pentru
ca a nci gi Eminescu, qi Vasile Conta, 9i Hasdeu - ca sd menfionim
numai dintre romini - at putea fi nlriniti huligani;9iei nu sunt Ei
cdgiva
sunt ,,antisemigi" teoretici. Dar poate fl 9i dl. Profesor Nae lonescu
antisemit? Aici sti toati. incurcetura, Sd lncetcem vo ldmurim'
Am vdzut cd toate obiectiile aduse de presa democtati prefelei d'lui
prof. Nae Ionescu implici ar.rtisemitismul acestuia din urmi' (S'a scris
chiar cuvdntul ,,huliganism"; dar atunci ne'am lovi de Eminescu, ceea ce
ar fi grav). Dace dl. Prof. Nae lonescu s'81 fi meniinut itr tot cuprinsul
prefelei pe planul filosofiei istoriei - arunci at fi putut fl antisemit Dupi
105
cum a fost Chamberlain, de pilda. Sau dupi cum e Rosenberg. Dar dl. cregtihe, dl. Nae Ionescu hu poate fi antisemit chiar daci ar vrea Cici
Nae lonescu, in a doua parte a prefelei, introduce cAteva elemente noi, de ce-ar putea insemna,,antisemitism" pe planul teologiei creqtine?
lmpositiliiaiea nii ntrtitii, certitudlnea damndrii evreilor' Dar lucrul
acesta
soteriologie: Mhntuirea, Picatul, Mesia, nemirrtu'risirea lui Israel. Elenenre,
(Marcion)' $i
igadar,-cle ordin teologic. Care sunt supra-isrorice. Este drepr ca dl. Nae nu-lspune nicAieri Bisetica. Cel mult dacd l'a spus un eretic
Ionescu incearcd sd explice lsroza Fi prin elemente supra-istorice. Istoria nu-l poate spune chiar daci evreii (ca 9i alte nafii necreltine) rup
poate interveni
lui Israel, dupd pirerea sa, nu se poare explica - in generalitatea destinului comunitatea de dragoste a Bisericii. Pentru ci nimeni nu
sdu - nun.rai prin argumente de rasd, de economie, de politicd; nici chiar in ftbertateal\i f)umnezeu. Dumnezeu poate mantui oricum' pe oricine'
Dupd
prin argumente de religie, bdgagi bine de seamd. (cici sunt qi alte religii chiar dacd acel oricine este in afara comunitdgii de dragoste creqtine
poate
necregtine, ai ciror participanti nu vieguiesc sub destinul suGrintei ercrne. cum poate refiria mAniuirea 9i unor membri din cregtinitate Ce se
gL despre
Nu se poate explica, spune d. Nae lonescu, decAt daci ginem seama de spuhe dtunci diil punci de veiere soteriologic, despre creqtini
picatul lui luda (9i al neamului iudeu): tdgdduirea Mesiei. Poporul a.les, a er,'tei? Ca cei dintii in nddeidea mtLntuirii prin lsus (nici micar in
tri.iesc
cet titudiilea ei)i tarcei din urmi porfi mantuili' dace
gralia lui Dumnezeu
fost ales pentru altceva; pentr! ca sd nasci pe Mesia. Ori, cAnd l.a nascut,
dar ele
orgoliul l.a facut sd.l tdgaduiascd, sd nu.l recunoascd; de,aici destinul eternei voiegt€ aceastd. Ekisti iir anumite canoane cateva referiri la evrei;
(De altfel' dacd cineva
sale suferin,te. Convertirea nu e posibild, sputre dl. Nae Ionescu, cici nu implici iricidecu m sigurahlarremiLrrtuirii evreilor'
gar putea spune
cregtinetatea este acum o formd de viatd gi de spiritualitatepe{ect inchisd, va avea vieo obieclie de fdcut, \r'om reveni cu texte)' Cum

adicd deveniti nu ,numai organicd (aFa cum era din primele secole ale
creltinismului), dar glt structurald. Ori structurile nu se pot schimba. (De
fapt, se pot schimba gi structurile, dar numai printr-o intervengie a lui
D-zeu in istorie, printpo renagtere profetici gi misionari - ceea ce,,nu se
mai intimplil')
\a
cum e ccinstruiti argumentarea din prefala d.lui Nae lonescu,
observim o translafie; nejusrificati, din planul filosofiei istoriei pe cel al
teologiei cregtine. Si intr-o parte
ti in alra, tot ,,imponderabile" intAlnim;
dar de altordin. ,,Strubtura" aparline ordinului filosofiei istoriei; mantuirea
apartine ordinului reologiei. intre aceste doua ordine existe o deosebire
calitativ{ 9t este de mirare cd dl. prof. Nae Ionescu, atdt de luefd in dialecricd
nu a stdruit indeajuns asupra acestu i punct esential. Aret de esenqial, incdt
partea intii a argumentaliei exclude partea a doua, qi vice-versa.
Mai rnulr. in filosofia istoriei. dl. Nae lonescu ar fiputtr[i anrisemir.
Cdci existe o anumiti filosofie a istoriei, antisemitd. insi pe planul teologiei
un asemenea lucrui Cuih eat butea nega posibilitatea ttnei "convertiri"
profeticd 9i
colective, ficutl de un noli fetveht inesianic' de o noui invazie
misionari? Convertirea individr.iale este altceva, pentru ci ea se lovegte
de
fe(ment mesiahlc' und
,,structura" spirltirale a ihstrlui; dar o convertire 9u
colectivi, poate sfarama stritchitile.
Vedegi, un Hasdeu, trh Eminescu, un Vasiie Conta
puteau avea o
unul
doctrini. antisetnite. Pentru ce nici unul din ei nu era teologi 9i niel
Biserica
nu era creprrn adevirat. Hasdeu efa ttn ;,spiritualist" cate a atdcat
spiti'
pand in ultimii ani de viafn. $i totuqi cu cet se aplopia mai mult de
tunlir*, atat abandofla antisertritismul Eminescu era "filosof" nu
"t nu iubea metafizica ctegdne' lar Vasile Conta era un materid'
cunogtea Ei
list fervent. Toli trei, insd, puteau construi o filosofie a is1s1i6i nnd5emitl'
de
N.au fdcut o (fragmentarl Hasdeu a incercat-o, dar fird nici o conceptie
adeviratl filosofie istoriei). Dimpotrivd, antisemitismul acestor trei maii
a
poli
romAni este periferic; este economic 9i moral' Atat de periferic' incAt

107
106
 face foarte bine abstracgie de ele fari ca personalitatea celor nei sd fie aduce r-rbiecgii; Obieclii care, dupd cum am vdzut, conduc la cu totul alte
' alteratd sau necompleti... concluzii decat la acelea ale antisemitismulu i. Pentru cd, incd o datd, ceea
Cazul domnului profesor Nae lonescu este insd cu totul altul. Ca un ce am obiectat noi d-lui prol Nae lonescu n'au fost aduse antisemitismului
gdnditor ortodox, d-sa nu putea sub nici formd fi antisemit. $i, de fapt, .{-sale (cale nu existd gi nici n.ar ptttea exista), ci metodei d'sale aplicate'in
nici nu este. Aceasta pare pugin paradoxal, dupd cele ce a(i citit mai sus prefati.
despre destinul lui
lsrael. $i totugi. este foarte simplu. Prefaqa domnului Von.r vedea in numirul viirol ce limurir i ne poate aduce romanul lui
Nae lonescu nu este antisemitd. Ea pare astfel pennu cd cuprinde pagini Mihail Sebastian.
amare asupra destinului iudeu. De fapt, insd, aceste pagini nu cuprind o
atitudine antisemitd - ci numai o miqcare de trans[afie, nejustificati, din lin Wentea ZZ iulie 1934, Ttt' 347 , p. 5l
planul filosofiei istoriei pe cel al teologiei cregtine. Ceea ce a fost grepit
interpretat ca ,,anrisemitism" este numai o gravi nebdgare de seami a
distinsului dialectician. Care suntobiec[iile pe care indriznim si le aducem
aici profesorului nostru, dl. Nae lonescu? Le putem rezuma in doud puncte;
1) trecerea de peplanul filosofiei istoriei pe cel al teologiei (adici trecerea
de la shucturi la spirirualitate universald);2) afirmarea certitudinii cA
luda trebuie si sufere 1a infinit pennu ci a tigiduit pe Mesia (adici o
greqeal* contra nddeidei, complicatd cu greseala, mai gravI, cont n libertdlii
Gragiei). Dar amAndou5. aceste obieclii se referi la dialectica d.lui prof.
Nae Ionescu - 9i nu la ,,antisemitismul" care nu o<isti in prefa!6. Giepala
d-lui prof. Nae Ionescu, daci poate fi numite asdel, este de naturd pur
filosoficd. Iar consecinlele ei privesc pur fi simplu admirabila consnucgie
a prefegei - iar nu problema in sine.
Cdci a fi antisemit nu inseamnd a crede cd erreii suferi gi vor sdleri
pentru cd au tigeduit pe Mesia - acesta este numai o problemd teologicd,
eronat rezolvatd -, ci a fi antisemit inseamne a lua atitudine decisivd con-
tra wreilor, a.i socoti inGriori, gnapani, primejdiofi etc. Din prefala dJui
prof. Nae Ionescu nu descifrdm aceaste atitudine intransigentd fagd de
eweime. Daci domnia sa va lua cAndva o asemenea atitudine, va nebui sd
scri,e altceua. Prefata aceasta cuprinde, clar numai doue lucrurir filcisofie a
istoriei gi problematica mdntuirii - si numai in cadrul acestora i se pot

108 109
 cunosc, am invdfat o de Ia profesorul meu Nae Ionescu. Dar d Nae lonescu
cRESTTNATATEA rerA or ruoerspt
m-a indreptat la izvoatele certe; la Macarie, la Confesiunea ortodoxi a lui
Petru Movild, la patristica orientali, la solidele exegeze catolice' M-ar
minuna, deci, si fiu atat de gregit - pe cAnd gtiu autoritatea izvoarelor
mele. De aceea, si.mi fie ingdduit sd examinez incd o dati problema, aju tat
de d. Racoveanu.
Prietenul si camaradul meu de redacgie, d. G. Racoveanu, licengiat in
Nu mi voi referi, deci, decAt la textele Bisericii. Domnul Racoveanu
teologie gi bun cunoscdtor al problemelor ortodoxe, imi aduce o serie de
scrie cd eu gregesc cdnd spun ci nu gtim nimic despre mdntuirea sau
obiecgii in ziarul ,,Credinla" de sambdtd 28 iulie (nr. 195) [19341 in legeturi
damnarea evreilor. Cd dimpotrivn, Biserica afirmd sigur, in aceastd privinfe,
cu articolul meu luc{aisnt pi antisentitigt. Aceste obieciii se referd ll
ci eweii vor fi damnati pe veci. Ciudat; a{irmatia aceasta a ntai frcut'o
afirmaqia mea ci: nici textele evanghelice, nici Biserica ortodoxd, nu spun
cineva, Marcion, pi a fost declarat eretic. A dorsa oard a {dcut<t tot un
precis cd togi eweii sunt damnali in vecii vecilor, pehru faptul ci sunt qi
ererlc, Baius. Baius a fost acela care a contestat posibilitatea de mantuire a
au rimas ertei. Eu justificasem afirmalia aceasta prin doud argumenter 1)
necredincioqilor (pdgdni, evrei, mahomedani) 9i Biserica romano'catolicd
posibilitatea unui nou val profetic, care sd converteasce ir? masd pe evrei.
i-a raspuns astfel; ,,Dumnezeu conferi tuturor necredinciogilor, ;i prin
Ce rezulta de aici? Cd despre evreii de acunt nrs gtiu nimic - cici Harul
urmare gi celor negativi, graFa, cel pugin de departe suficienti, ca ei sa se
existi., s,i numai Dumnezeu $tie ce se va intdmpla cu ei. $r, in al doilea
mdntuiasci". (E vorba de Biserica catolici. in cea rdsiriteani, nici nu s-a
rdnd, cd nici despre evreli care wr venl nu ftim nimic, cici oric6nd poate
pus problema. A9a cd am fost nevoit si citez autoritatea Bisericii intr'un
interveni in lume un nou val profetic; cu alte cuvinte ci. teoiogic vorbind,
caz antecedent, apusean. Cici la noi, rasiritenii, nu prea au existat eretici)'
nu existe specrlr'absolute de oameni care vor fi damnali. Cum vom vedea
Va sd zicd, iati-ne in plini erezie. Nu in greEeali. teologice - ci in
indati, cregtindtatea intreagi qi Biserica ortodoxi cunoaqte anunite fipturi
erezie curate. Domnul Racoveanu scrie despre mine care sunt un,'foarte
care sunt damnate in vecii vecilor; de pildn, Iuda, Satana, ingeri! Sitanei
amator" ti,,ignor aproape total doctrina Bisericii ortodoxe" - ci m'am
ii oamenii care au cizut pradi lor. Dar despre evrei nu se spune nimic. pozifia Providen,tei". De Pentru ci a m linut seama ti deHat
,,aqezat pe ce?
Dacd intr-adevir Bisetica ar fi crezut ci toli eweii, penrr u cd 6unr fi rem;n
in aceastd problemd a mantuirii sau damndrii eweilor. Ce spune d.
eyrer, vor fi damnagi * ar fi spus,o. $i ar fi spus-o nu o dati, ci de o suti de
Racoveanui Ci nu trebuie si linem seama de Har, cd asta e chestie gravi;
ori - a9a cum o spune despre draci gi despre acei dintre oameni care le
cici unii oameni (in speld, eweii) sunt pe veci condamnafi. Foarte ciudat.
sunt robigi.
Dar exact acelaqi lucru i-a mai spus un mare eretic' tot apusean Ei dsta,
Preopinentul gi prietenul meu d. G. Racoveanu nu atacd problema
Jansenius. Anume: ce sunt unii oameni
(rop'necrediciogii - evrei, pigdni,
din acela;i punct de vedere ca gi mine. Domnia sa, ca un bun ortodox ce
musulmani - 9i anunrrp cregtini) care sunt condamnali pe veci. $i acestei
este, lasd la o patte foarte primejdioasa problemi a harului - 9i se referi
afirn.ratii, eretice, ii rispunde bula Papei Inocenliu alXI'Ieat divinae pietatl
numai la inviqiturile Bisericii. Citeazd.in total gapte texte variate, dintre
derogantent. Vedeli cdt e de grav: picatul contra rn ilei divine, mild care e
care numai doud se referd la subiect. $i conclude cam agar ,,D. Mircea
nesfArgiti, 9i care nu line seama de specii umane. Cdci ,,Dumnezeu voiefte
Eliade, fecdnd teologie, std... pe deasupra Bisericii". Si vedem.
cu voin(A antecedenti, condifionate 9i cu dinadinsul mantuirea nu numai
Eu nu sunt teolog, gi pulina teologie pe care indrdznesc si cred ci o
111
lt0
a predestinadlor, ci 9i a credincioqilor, ha nu numai a credincioqilor, c./,r/
a necreclinciofilor,si a pdcdtopibi' . Asta spune Biserica romani contra lui
Jansenius. $i il spune gi tradigiar cea lumina adeviratd, carea
"Hristoase,
lumineazd Si sfingegte pe tot ontul ce vine in lume..." (Onttoger, Bl^i,
1890, p. 18, dupi dr. Vasile Suciu, Dogmatica Fundanencall).
Deci, chestia cu Providen(a nu sti chiar aEa cum lasi a se lnplege
prietenul si preopinentul meu d, C. Racoveanu. Eu nanr cizut in pdcatu/
tle a nega posibilitatea Harului asupn necredinciogilor (in spegd, wreii).
Picat, si ne fie ingeduit a o spune inci o dati, foarte grav. Dar si vedem
mai departe.
in privinga mintuirii eweilor - domnul G" Racoveanu amintegte un
singur t€xt evanghelic, Ioan, Ylll,24 (nu VIIL 46, cum a cules g€fit
tipograful). Probabil ci mai sunt gi alte texte, dar d. Racorcanu nu le
menfioneazl. Deti ar fi fost de doriq cdci dupi cum se gtie, in orice discutie
teologici textele evangheliilor sinoptice au mai multl autoritat€ canonici.
Dar si r.cdem ce spune /oan, VIll, 242 ,Vegi muri In pdcatele wasae, Cici
dad nu credeSi cine sunt, in pdcatele wasne veli muri'. (Am reprodus
traducerea folositi de d. Racoveanu. Textul grec spune numai: odaci nu
credeli cd sunt etc. CL Luzzi, La Biblia, vol.Xl, p. 319, nr. 3; Biblia, ed,
Sf. Sinod, p. 1453; Loisy, I-a livrcs du Nouveau Te,stament, p.650). $i d.
Racoveanu comenteazi: ,,Prin urmarer wgi muri daLci nu veii crede cA
sunt Mesia. Hotirit, d, Eliade crede ci existi mlntuire pi in afari de
Biserici. $i crede ci afirmagia dceasta est€ foarte ottodo:<e!',
Se lesnm la o parte ce cred eu . Sd vedem ce spune Sf. Ioan, in con
text. Prietenul meu, d, G. Racoveanu a scdpat dinwdere lntreg conginutul
acestui magnific capitol al VIIl.lea din Evanghelia Sf. Ioan. Daci lar fi
recitit in intregime, ar fi observat ci lisus nu se referi aici la ewei. ci la
aceia care au lncetarrle a f ewer. Nu e aqa ci lucrurile par pu;in paradoxalel
Totuqi, textul e clar. Caci ce spu nelisus! fi fost fii ai lui Avtzan,
"De,agi
lucrurile lui Avraam afi li fecul' (v. 39). Dar acetti evrei au incetat de a fi
fiii lui
Avraam, deci au incetat de a mai fi evrei. ,,Voi din tatdl diawlului
sunefi, ti poftele aa4lui vostru voigi sd licet.i (v. 44) va sl zici, picatul
112
pomenit in versetul 24 nu se reieri la voinra de a rdnfine eweu, <le a
pistra legea veche, a seminqiei lui Avraam - ci e pdcatul celor care au
renuntatl^ Avraam, la evreitate', qi au ajuns ,,fiii Diavolului".
Cu alte cuvinte: veti oturi, nu pentru ce sterlrli in evreitale - ci vetl
muri pentru cd sunte[i fiii Diavolului. Dar sunt fof] evreii fiii Diavolului?
Dupi 5tiinga mea, nici un text evanghelic nu o spune, nicdieti. Anumigi
evrei, adicd aceia care au renuntat la Avraam gi la evreitate - sau, mai
precis, cei care traiesc in picat ei sunt fiii Diavolului, 9i ei nu-gi vor gdsr
mAntuirea, in veci. Ne reintoarcem, deci, la ,,pdcatul" individual. Ne
reintoarcem la acea participare la riu prin Satana, de care vorbesc toli
apologegii cregtini, 9i de care au vorbit la inceput Evangheliile. Dar aceasta
inseamni cu totul altceva. Una este si fii robit Satanei gi ingerilor ei (sau
cu privire la pdgdni, se {ii apistoi, anomoi, amartoloi, ,,fdri credinqd",
,,fira lege", ,,picitoqi") - 9i alta este si rdmai eweu, si. pdstrezi Legea veche.
Despre ,,fiii Diavolului" noi gtim cu siguranli ci vor fi nemantui(i. Despre
ewei, insi, nu qtim nimic. Ceci nu ne spune nimic Biserica.
Ce inseamnd a fi evreu? A pistravechiul legdment; a stdrui in Avraam.
Spune undeva Biserica ortodoxd ci cei ce stiruie in Awaam vor fi damnagil
Spune undeva Biserica noasfte ci. evreii intrucet sunt etae4 nu-gi pot gi.si
mAntuirea? Nu. Tot ce spune Biserica este lucrul urmdtorr cd fiii Satanei gi
cei ce au cdzut pradi ingerilor ei - vor fi damnagi. $i acei dintre ewei vor fi
damnali care au cdzut pradd Satanei; care nu mai sunt er.Te1 - ci {iii dracilor.
Preopinentul meu, d. Racorzeanu a introdus in discuqie doud elemente
noi, 1) pe Iuda 9i 2) pe Sitana cu ingerii lui. Aceasta, ca sd-mi arate cd sunt
unele fdpturi pe veci condarnnate. Despre Satana 9i ingerii lui, dracii, n-a
fost deloc vorba in articolul meu. Dar foarte bine a fecut d. Racoveanu ca
i.a pomenit, cici astfel am cagtigat un punct esenlial in discugie. Anume:
afldm certitudinea intregll Biserici crestine, de la Evanghelii pdna Ia
ultintele Sinoade, cd sunt at:r.ttnite frpturi pe veci nemintLtite: dracil. Dacir
a;i gti ce formidabil numir de texte existi in aceasti privingi, ce clare gi
decisive sunt elel Domnul G. Racuveanu a citat vreo doud-rrei. in orice
manual de teologie creltini vegi gasi cateva sute. Va si zici, Biserica ortodoxi
113
 cltnoafte {dptuti cirora mantuirea 1e e decisiv refuzati. Sunt dracii. Va sd
zici, Biserica gtie si afirme solemn sr categoric lucrui acesta., ce anumite
fdptuti nu se pot tndntui. De ce nu-l spune, atunci, si despre eweil Daci
Biserica ar avea certitu(/lnea cd fot evreii sunt damnali, pentru ci sunt
evrei - atuncj probabil cd s-ar gldbi sd-l spuni. Aga cum il spune despre
draci; in toate cirlile sfinte, in toate polemicile si apologiile, in
toate
tratatele si in toate Sinoadele. Dar nuJ spune niciieri. Textele evanghelice
la cdre se referd d. Racoveanu pomen esc de acei evrei care au renunlat de
'a {i {li| lui Avraant si au <{evenit fiii Satanel.
At?'.ta tot.
.. Va sd zici, nu e vorba nici de rasi, nici de neam, nici de semintie; nu
e vorba nici de eweu, nici de pigdn, nici de ateu - este pur gi simplu vorba
fiii lui
de Satan 9i de ingerii lui. Cine urmeazi calea riului, cine participd
Ia rdu si colaboreazd. la victoria riului in lume , acela e pierdut. Nu pentru
cd e evreu sau pdgAn, ci pentru ci a acceptat valorile intunerecului, pentru
ci robit Satanei.
s-a
Chiar d. Racoveanu citeaza acest frumos pasaj din loan, Y, 29: ,,Si
vor iesi cei ce au fdcut cele bune penru invierea vietii, iar cei ce au fdcut
cele rele, intru invierea osAndirii' . Foarte clar. E vorba despre fapte 6uae
gi fapte re1e. Si s5. nu ne grdbim sd spunem cd ,,fapte bune" fac numai
crestinii. in primul rdnd penftu ce Sf. Ioan Guri de Aur (^l1omlXVI la
Epistola Romani) ne contrazice - gi in al doilea rdnd pentu cd aceasta
este erezia lui Baius: Omnia opera infidelium sunt peccata, et
phi/osophorum virtute sunt vitia. Si Biserica cregtind. (catolici) a osindit
afirmalia aceasta sub nr. 25 din bula Papei Pius V in 1565. Iar Biserica
ortodoxd spune cd omul cu puterile sale poate cunoagte unele adeviruri
religioase naturale. Poate face unele fapte bune naturale 9i poate invinge
ispitele nai mici. A;adar, nu toate faptele necredinciogilor sunt pecate
(vezi orice manual Jc reologie).
Dar si ne intoarcem la celilalt element inhodus de d. Racoveanu in
cliscugie, lalucla.Caregielestepevecicondamnat.,,luda,slugapivicleanul,
ucenicul gi plzntdregul, prieten 9i diavol' - sptne Triodionu.l citat de d.
Racoveanu. Are acest Iuda ceva de a face cu evreii? Nu. Este fdptura cea
114
mai nefericitd de pe acest pemant Cici era scris ca el si-l vdndi pe lisus;
fdri tle care nu s.ar fi implinit Scripturile E un'da rnat Dar picatul lui
luda este qi rdmane pdcatul lui luda - nu al lui Israel, 9i nici al iudeilor'
Deci, suntem lngeleEi gi lrr aceasti privinld'
De altfel; am putea cita texte la nesfdrgit Si ne n.rulgumim, totuqi' cu
cateva spiauiii din Con{esiunea Ortodoxd a lui Petru Moviln (dupn
traducerea lui Barbu Constantinescu, BucureEti, 1872)' Socotim ci
*r.,u"iui acesta de teologierisdriteani este hoterator' lata de pildd ce se
spune despre ewei fafd de cre;tini: ,;Acest peicept (<<Eu sunt Domnul
Dumnezeul tdu)) etc.) sunt datori 3d'i lie mai mult cregtinii decat iudeii'
fiindcd cregtinLlor s'a dat cle la Domnul 9i DumnezeuI nostru mai mare
libertare decdt iudeilor.. " (inrebarea 50, p l44) Va si zrcd, evreii nu
sunt damnati, nu sunt definitiv pielduli - de vreme ce poate exista
deosebire cantitatiid illne cregtini 9i eviei: Dacd. evreii ar fi fost definitiv
pierduli, n-alfi fosr posibild nici o con faptele lor bune ;i
faptele deqtinilor, intre libertatea ldr qi libertatea creltinilor' N'ar fi fost
posibild nici o comparafie, aga cum nu e posibild cu dracii, sau cu Iuda'
Mai departe. ,,in contra acesiui percept (<<Eu sunt Domnul
Dumnezeul tau>> etc.) picituiesc de moarte mai intai toli aceia care nu
recunosc pre nici un Dumnezeu, dupd Psalmistul care zice:
((A zis cel
nebun in inima sar Nu este Dumnezdu>> (Ps' 52, 1) Al doilea pncdtuiesc"'
cei care-gi fac sie.gi mai mulli zei... Al treilea... care se dau pe sine diavolului;
ca fermecitorii... Al patrulea... care sunt dali superstifilor"' Al cincilea"'
care cred in auguriile tuturor lucrurilor... etc'" (intrebarea 51, pp' 144'
145). Nicaieri, deci, nu este vorba despre ewei ca fiind damnafi
pentru cd
au stdruit in eweitate.
Am putea aminti d'lui G. Racoveanu tr aarul Adversus Judeotum alht:'
Tertulian, in care suferinlele eweilor pe acest pimAnt sunt luate ca pildi de
*ferin;ele eterne ale acelora dlntre cregtini care vol picetui, devenind fiii
Satanei. Am putea aminti invildtura care spune ci: ,,De sufletul Bisericii se
poruncile legii naturale, sidite in
lin qi acei necnrytht, cinstigi, care implinesc
inirna lot". Am putea aminti... Dar cdte nam putea anintil Si citeasci prietenul
115
meu cartea lui M. Caperanr Le ptr>blinte clu salLrt tles infi<Jiles (Paris, I9I2),
CRIZAROMAMSMULUI?...
9i va gisi acolo toate textele, toate canoanele gi toate comentariile care il vor
ldmuri. Este o carte catolicd, e adevirat, Da1 cum am mai spus, asemenea
probleme nu ni vau pus in Biserica rdsdriteani; $i nu avem bibliografie critici
asupra lor: Dar, dacd preopinentul nreu nu vrea sA o accepte penftu ce e
catolicA - il
rog sd.mi arate textul rdsdritean precis care o condamni, 9i care
De la o weme, de cdnd se discutd tot, a inceput sd se discute qi
rezolva aldel problema mdntuirii necredinciosilor. Asta, ca si nu ne mai
,,romAnismul". Lucrul acesta e destul de ciudat. Romdnismul nu se discut6;
pierdem timpul in discugii zadarnice. Cici, ,,ceea ce gtim cu siguranld este ci
el se afirmd - pe toate planurile viegii. Nu-gi poli discuta destinul biologic;
nimeni nu va fi osandit decat pentru faptele sale rele."
poli cel mult sd emigrezi sau si te sinucizi. Suntem romani prin simplul
Ca si inchei, nebuie sd spun cd problema mdntuirii e'"reilor este Ei foarte
fapt cd suntem vii. A afirma evidenla aceasta nu inseamni nici mdcar a fi
delicati gi foarte grave. Biserica a alut tot timpul o atitudine foarte discreti. Si.
,,nalionalist"; inseamni a constata realitatea, a vedea lucrurile aga cum
ldsim pe evrci in roia Domnului si sI ne ocupdm de mdntuirea noastre, sd
sunt. Ce unii nu vot sd le vade, asta e treaba lor. Unui om cu bun simg,
pizim calea binelui, si rezisdm ispitei Satanei. Cam asta lasd a intelege Biserica.
insd, hebuie si i se pard cel puqin exageratd aceastd dorinle nepotolite de
De necredincioqi va avea griji Dumnezeu. Dar noi nu putem spune c6 anumir.i
adiscuta ln jurul noliunii de,,roman" 9i ,,romAnism". Altceva ni se poate
necredincioqi nu se rror mAntui - cdci atunci ne facem vincnrali de etezia lui cere: sd addncim ingelesurile romdnismului, se'i gdsim valorile sale
Bdius gi a lui Janse nius: divinae pietati derogenem.
universale, si credm in cadrele rominitdlii - adicd, intr-un cuvant, sa nu
Prietenul meu citeazd, la incheierea articolului, canonul 1l al
incetdm de a rimdne vii 9i de a crea.
Sinodului al Vl-lea Ecumenic, care nu dd voie creqtinului sd aibe relatii cu
A renunga la ,,romdnism", inseamnd, pentru noi, romenii a renunla
eweii. (Degi, canonul nu spune cd eweii vor tri damnag). E drept, fald de
la viald, a te refugia in moarte. Sunt oameni care au ficut asta. Dumnezeu
acest canon, si eu, ca gi profesorul meu d. Nae lonescu, suntern vinovaF.
se-i ierte! Dar de cdnd suntem datori noi, majoritatea oamenilor vii din
Dar, va sd zice, acesta este crettinismul pe care il invocd d. Racoveanul
aceasti !are, se ,,discutim" cazul catorva sute de mii de nefericigi care 9i'au
SfAntul Pavel, Sfinqii pirinti, martirii, misticii, Sf. Francisc, toati acda
ales, din prostie sau din lipsn de berbelie, singuri moartea? Rom5.nitatea,
magnifice oaste de iubitori gi slujitori ai lui l-lristos - unde sunt? {cesta
adicd organismul acesta viu la care participim cu tofii, ii elimind de la
este oare spiriall Bisericii? Oare nu cddem in pdcatul pe care il constata d.
sine, Toati inergia lor de celule moarte este zadarnici; mai curind sau mai
Nae Ionescu in Sinagoga, adice inlocuirea Scripturii cu Comentariul, a
tarziu vor desprinde firesc gi vor cddea'
se
cuvAntului lui Dumnezeu, cu glossa rabinilorl Simple intrebdri al unuia
Lucrurile acestea le credeam la mintea omului 9i cunoscute - cdt de
care se simte picdtos fati de canonul al lllea al Sinodului al Vl.lea
obscur - oricdrui creer matur. Descopir, insi, cu mirare, cd, dimpotrive,
Ecumenic. Oare este atit de puternicd litera legii incet se ne faci sd uirim
ele sunt senzafonal de noi. Descopir ceva mai mult: ci ele sunt crealiile
cuvintele $tului Pavel: ,,Nu leapdd harul lui Dumnezeu; cd de este prin
lui Mussolini gi Hitler. Dacd nu mi'aq cunoagte ,,clasicii", cum se spune'
lege dreptatea, Hristos dar in zadar au mvit" (Galateeni,ll,2l)!
poate ag fi fost dispus sd cred cd a afirma' ,,sunt ron.rAn" inseamni a afirmd
,,sunt fascist" sau ,,hitlerist". Din intdmplare, inse, am ince proaspete in
Iin Vreneai, an VIl, 5 august 1934, nr. 349; p. 3l

irc 117
minte lecturile lui Eminescu, Hasdeu, Iorga si Parvan. Nu.l vrid deloc pe
Eminescu hitlerist. Nu-l vdd nici pe Pdrvan fascist. Oamenii acestia au
fost oameni vii si, ca atare, au gandit gi au creat romaneste. poate fird
gtirea lorj dar au creat valorile noastre spirituale, au ini.llat romdnismul la
valoare universali. Orice romdn care vrea sd participe congtient la viala
spirituald sau sociali a Romdniei, trebuie si-9i asimileze valorile acestea,
trebuie si-si asimileze traditia Eminescu - Iorga - Pdrvan. Ar fi necomplet,
altmin reri. Ar fi anorganic.
Lucrurile stAnd astfel, mi minuneazi pe de o parte acei oameni care
te socot fascist fire voia ta pentru cd ai pomenit de ,,romdnism" - pe de
alte parte cei care te acuzd de trddare sau indiGrenti dacd nu strigi de 12
ori pe zi ,,rominismul sd prospere". Multd vreme n.am qtiut cd a vorbi
despre romdnism inseamnd a fi mercenar hitlerist - dupi cum n-am gtiut
ce a vorbi numai o datd pe zi despre acelaqi lucru inseamnl a fi subversiv
9i primejdios sigurantei starului. imi inchipuiam ci toati lumea e de acord
asupra destinului noshu de a fi romini si de a rdmAne romdni, oricum ar
bate vAnturile. imi inchipuiam, ce nimeni nu poate renunla la Eminescu
decdt cu riscul de a muri spiritualicegte, de a ajunge nefertil gi mizer. Iatd
ci astizi, cel pufin pentru o anumiti parte din oameni, lucrurilc s.au
schimbat. A te mirturisi ,,romdn" poate insemna, pentru acegti oameni,
foarte multe ofense grave: te transformi imediat in hitlerist, in fascist, in
burghez sau mercenar, daci nu chiar mai riu. Si nnddjduim cd lucrurile
aceste nu le crede nimeni, ci nu le cred nici mdcar cei ce le scriu. Altminteri
ar fi intr.adevdr grav. Cdci asupra lui Karl Marx un romen poate si spune
,,da" sau ,,nu" - qi nu se supdri nimeni. Dar asupra tradi[iei Eminescu -
Iorga - Pdrvan nu se poate spune decdt,,da". Peste aceste valori nu poate
trece nineni dintre noi. Le poate critica, le poate completa, le poate duce
mai departe - 9i fiecare dintre noi este obligat s.o facd - dar nu le poate
renega. Asta, incd o dati, nu inseamni a face ,,nationalism", pe stradd sau
in artd. inseamni pur Ei simplu a-ti vedea cle treabe, in coltisorul tdu,
impdcat cu pimentul romAnesc, 9i cu cerul de deasupra.
118
Dar sunt $i oam€ni - tofi acegtia ,,buni romAni" - care te acuzd ca
nu-ti strigi destul de des sau clestul de tare dragostea de neam 9i dorinqa de
a-qi face datoria citre {artr Trebuie sa merturisesc ce am fost
pulin stanjenit
ascultand astfelde lucruri Mi se pare cd nu e dece'rt - 9i nu e deloc necesar
- sA strigi in gura mare cd'fi iube9ti neamul. Dar cum nu e decent si strlgi
in
gura mare ci4i iubelti pdrinfii, cd'Ii adori mama, cd ai fi gata si-li dai viafa
pentru ea. Poate cd acum s'a schimbat pufin mentalitatea' Poate cd acum
oamenii se-ntAlnesc intre ei gi'qi spun unul altuiar ,'Tu cdt de mult iti iubeqti
mama? Ai fi gata in oJice moment sd'!i tai mana pentru eaJ"
Lucrurile acestea se simt, se gtiu, dar nu se spun' Fiecare dintre noi e
dispus sd-gi dea s6.ngele ca sd'gi apere sdnetatea mamei' Fiecare e tot
atat
de prompt si-9i dea s6.ngele pentru !ari. Dar nu in fiecare zi, la cafenea 9i
la intrunire, in tren gi pe cdmp. E oarecum indecent se vorbe;ti de sdngele
pe care elti gata sf,l verEi pentru !ard, de sacrificiul vielii tale pentru
,,prosperitatea neamului". Jara 9i neamul au nevoie de
tine 9i in imprejuriri
mai pulin solemne. Deocamdatd 9i se cere se te cobori din tlamvai prin
scara din fa!i, si nu scuipi pe stradd, sa nu primeqti bacqig, si nu te vinzi
partidelor, si nu-!i treci copiii in ;coali prin proptele, se aduci cinstea
intiiin familia ta gi apoi la tribuha publicd, sd-;i faci o culturd solidd ca sa
nu ne ia inainte bulgarii 9i australienii, si nu mai spui ,,las-o incurcati" de
cate ori e vorba de un act in care ti se cere munci 9i perseverenfd' 9i alte
lucruri mici de felul acesta. Firi indoiali ca nu cu asernenea ',lucruri
mici" se clddeqte o (ari Fi o cultura bdrbiteasci' E nevoie, pentru aceasta
de mesianism, de nebunie, de munci ucigitoare - ca si nu mai spunem
c6. sfin;enie. Dar nu oricirui
e nevoie de geniu 9i de cetelean i se pot cere
asemenea eforturi. in schimb, se cere mai pulin lichelism, mai putrn
jemenfischism, mai multd cinste, mai mult nerv. Dacd toli oamenii ar fi
dispugi sd realizeze in viala lor de fiecare zi aceste ,,lucruri mici" - se vor
gdsi destui oan.reni n.rati cate si creeze 9i si organizeze Romdnia pe care o
meriti utmagii nogtri.
lVrenea, an Vlll, nr. 3?5, 10 februarie 1935' p.3l
119
 RASA$IRELIGIE existentei gi justifici orice fel de creatie, d. Lucian Blaga aiirmd necesitatea
unei ,,puritdti" etnice. Dar cAt de frumos justifici d-sa aceasti ,,puritate"
pe care au tantajat-o cu atAta brio gefii politici si spirituali ai Gernaniei
moderne. ,,Mi voi declara cu alte cuvinte impotriva amestecului, dar nu
din considerente biologice cle puritate a plasmei ereditare, ci fiindce mi se
,,Gandirea" a inclrinat un numir intreg (cel pe februarie) discutiilor pare ci amestecul duce in cele mai multe cazuri la lipsd de stil si intr.un
in jurul Rasei, Religiei 5i Naqiunii. Dupi cum vedegi, numai zone anun.re sens la lipsd de caracter. E in joc un elementar simt al stilului qi un
dinanitate. Cici niciieri nu intervin mai multe nervozitdti clecet in respect quaslreligios fali de formele substantei vitale, simtiminte pe care
asemenea controverse despre rasi si religie. Mirturisesc nu pot 9i nu inleleg sd le inving... Si nu sfticim, s6 nu nivelim, si nu
ci am luat revista
in mdnd cu oarecare sfiald. prea era frumoasi ,,GAndirea,, in amintirea spdldcim, noi, oamenii, ceea ce a rdserit in s6.nul naturii si al sorgii cu
mea, prea era purd linia ei - qi prea mirosea in aer a prafde puscd. irezistibila qi convingitoarea putere a unor forme originare plastic delimi-
Tiebuie
sd recunosc ci sfiala nu mi-era intemeiatd. D. Nichifor tare prin graqie de sus.
Crainic ia o atitudine
hotirate in fala teoriilor ,, cre$tin ismu lu i arian", adici mai precis Nu mai pugin condamnabil ar fi insd si drumul celdlalt, al exaltdrii
a
,,cregtinismului nordic" - antisemir qi antiroman _ desfdqurate cu ateta rasiste. Atitudinea... mesianismului rasist... nu e prin nimic justificabili.',
amploare de d. Rosenberg. Iar dl. Lucian Blaga scrie un admirabil Am transcris acest frurnos pasagiu pennu ci el exprimd aproape tot
eseu
Despre rasd ca stil, in care-si mdrturisegte neincrederea fatd ce se poate spune, coerent s,i justificat, asupra rasei. Este incontestabil un
de incercdrile
gtiinlifice de a rezolva problema rasei, dar recunoaste existenp fenomenului mare merit al d.lui Lucian Blaga ci a venit si de aste datd la timp cu o
rasd ca stil de viaqd..D. Lucian Blaga nu concepe rasa ca specie limurire deplind, filosoficd !i cregtineascd. Cei care.si dau osteneala sd
biologici _
rigidh gi intolerantd - ci ca stil de viale qi sufletesc din larcnte, cerceteze perioadele de cregtere 9i inltaurare a istoriei, vor putea singuri
,,alcituit
din posibiliteli sau din fragmente pe cale de a se schila,'. Acealta nu e verifica acest adevdr.
numai o pozi(ie de estet. Este singura pozitie fireascd si fertili care
se
poate lua in faga fenomenului rasd.
,,O sensibilitate stilisticd elasticd incearci fin Vremea, an Vlll, 24 Gbruarie 1935, m. 377, p. 8)
in prezenfa raselor, ca stiluri vitale gi sufleteqti, steri intoverdsite
de o
anumiti evlavie, ca in fata unor fenomene originare ale firei. O sensibilitate
stilisticd elasticd se va transpune cu ugurinld gi cel mai adesea cu simpatie
in ansamblul de valori fizice gi spirituale ale dnei alte rase. Nu acesra e
insd cazul sensibilititii srilistice de dp rrgr.cl O sensibilita te stilistic|,
rigidd
va manifesta o aversiune fatd de ansamblul de valori fizice
spiritr,rale ale
9i
unei alte rase. O sensibilitate stilistici rigidi va avea tendin;a si vadd
in
valorile fizice si spirituale ale altor rase - non-valorl'.
iubitor al stilurilor, al acestor fenomene originare care dau sens

120
121
 TNTELECTUALII E FASCI9TII" D. Paraschivescu are curajul si mi,,someze". D.l Paraschivescu mi
,,
face atent cd trebuie sd-i rdspund ,,cinstit". Dacd lucrul acesta n'ar fi
semnificativ pentru intreaga presi marxisti romAneascd, aq zambi 9i l-aq
ignora. Dar se trideazd aici toate reaua-credinqi, toatd ipocrizia, toate
ignoran[a, tot semidoctismul $i toati suficienla acestei prese. Cdci
Un domn de la,,CuvAntul liber", pe nume Miron R. Paraschivescu, ,,rdspunsul" pe care mi-l cere D. Paraschivescu, eu l'am dat demult; in
vreao zece articole, nu in unul (Viitorul inte/igenyei/, Noul Barbar, Criza
md intreabd ce inleleg prin ,,autonomia spiritualltagi", 9i dacd nu cumva
rominisntului!, Poitndine etc., erc/. $i arunci, ori d. Paraschivescu nu le'a
aceasta nu inseamnd pur qi simplu ,,{ascism". Am citit articolul diui Miron
citit, 9i a criticat in vAnt; ori le.a citit, dar nu le'a ingeles, 9i atunci vina nu
Paraschivescu cu stupoare. Mi se pirea cd limurisem lucrurile destul de
o port eu, ci ignoranp d-sale.
clar, in repetate rinduri. Autonomia spiritului inseamnd a nu explica viala
Eu nu sunt obligat si gin aici un curs de fizica, , altul de psihologie gi
spirituald prin altceva dec6.t legile spiritului. Adice, a nu confunda ,,spiritpl"
altul de ,,filosofie", ca sd completez cultura oricirui marxist care'mi iese
cu sdngele (cum fac rasi$tii), nici cu sexul (cum face Freud), nici cu
in drum. Lucrurile acestea se i 'a!e acasr.; gi se presupun gtiute inft-o
fenomenele economice (cum fac marxigtii). $tiam cn atitudinea aceasta se
discugie asupra ,,reabilitirii spiritualitelii". Nu pogi discuta muzica lui
numegte ,,spiritualism"; d. Paraschivescu afirmi cd adeviratul siu nume e
Beethoven cu unul care n.a auzit in viaga lui decdt Titanic vals! Dupd cum
,,fascism" sau ,,escrocherie". Treaba d-sale sd creadd astfel. Reaua'credingi'
nu poli explica unui analfabet - care te intreabd cum merg tramvaiele -
in rAndurile marxigtilor nogtri, nu cunoagte margini. Si este cu atat mai
legile curentului electric. O discufie e ca un joc de Eah' Poli ieqi infrint
deprirnanti aceastd rea-credinle, cu c5.t d. Paraschivescu se mdrturisegte
sau biruitor; dar ca sd incepi, trebuie sd cunogti jq1:ul de qah. Sunt oameni
dornic de disculie cin*ite. ,,Noi am iubit disculia", scrie d'sa. $i noi o
care se aqazi inaintea ta, te provoaci la joc, qi apoi trantesc cu un pumn
iubim. Dar ca si poli sta de vorbd cu cineva, e indispensabil un mioimum
toate piesele gahului. ,,L-am fdcut marti de la inceput!", adaugi ei, victoriogi.
de bund-credinli, ii oarecare informagie prealabiln asupra subiectului
Cam aqa se ,,discutd" la noi in gari...
discutat. Cand cineva vine gi igi spune cd afirmarea autonomiei spirigglui
D.le Paraschivescu, dacd egti cel pulin atdt de ,,cinstit" cat imi ceri
inseamnd ,,fascism" gi ,,escrocherie" (gi aceasta numai pentru ci o asemenea
mie sd fiu fati de d-ta, du.te intAi la bibliotecd, informeazi'te pe indelete,
atitudine este antimarxisti), as, vrea sd gtiu cum am mai putea ,,discuta".
afld ce inseamni ,,spiritualitate" - 9i apoi vino si stim de vorbi. Cici la
Asta implicd ori o extraordinard rea-credingd, ori o ignoranfa fdd margini.
strigetul d-strd de revolulionari marxigti - ,,intelectualii e fascis,til" - eu
Sd fi fost toti filosofii lumii ,,fascigti" sau ,,eseroci"? Si fi fost un Croce, un
nu pot, deocamdata, decat ridica din umeri.
Bergson, un Russel, un Husserl - escroci gi lichelei Si fie oare intreaga
psihologie contemporand care verificd autonomia vielii sufletegqi - o
creatie fasciste? Si fie fizicianul Heisenberg, el insugi, un fascist sau escroc?
lWemea anYlll, m. 381,24 martie 1935, p. 6l
Del Mai gtii? Nu l-au scos mauigtii noqtri pe Eminescu hitlerist qi pe
Pdrvan un huligan rasist? intr-o discugie cu asemenea ,,revolugionari" te
poli agtepta la orice...

127 123
 ELOGIUTRANSILVANIEI
Simplul fapt cn Tiansilvania a rezistat aproape o mie de ani _ este pq
miracol. Dar eu nu cred ci este vorba numai de o simpla rezisten[e pasivi.
Transilvania nu a supravietuit numai tuturor fremdntdqlor istorice
dip
jurul si dinldunnul ei. Tiansilvania a conrinuat sd creasca,
sd rodeascs. si-si
justifice drepturile istorice qi geografice printr.un
anumit stil de viatd
spirituald gi culturali.
Mdrturisesc din capul locului cd am o nesfergitd admiralie ppntru
transilvdneni, 9i in general pentru toli romdnii de dincolo de munli. ii
admir maiales pentru adincimea viegii lor morale, pentru demnitatea
lor
romdneascd, pentru berbitia lor d6.rzd si dreaptd. Sunt atet
de ex4sperar
de degteptdciunea bucureqrenilor, de Emecheria munteneascd si de
melancolia moldoveneasci - incdt ador naivitatea, cuminlenia
!i pulltatea
romdnilor,,de dincolo". Cred cd stilul lor de viald sufleteascd salveazd
in
buni parte superficialitatea gi scepticismul de doi bani al regilenilor.
Tiansilvania a fost secole de-a rdndul centrul idealului romd.nisfnului.
Acum, dupd Unire, ar fi putut ajunge centrul de regenerare gi
fli4amiz4re
al unei Romdnii intregi gi responsabile. Niciodati nu vom uita sgqpiditatea
politicianismului romdn dintre 1919 _ 1930, care a fiimis in
prtvinciile
alipite toate zgura mahalalei gi toate liturile partidelor. Nici p
pedeapsd
nu va fi prea crudi pentru acei criminali inconstienli ai politicii
romanegti,
care au ingiduit si treaci 18 ani de la Unire, fdrd ca s6 cimenteze
definitiv
apropierea sufleteascd de acesti frati mai curali gi mai in,telepti.
,{g fi qebpil
sd timitem in provinciile alipite toate elitele culturri gi administraliei
romdnegti. Ar fi trebuit ca astezi, in 1936, sn nu existe liceu ardelenesc
tird pru{es.-,ri .xcelentr din Regar, si sd nu existe sal de granir; fird cazarrqa
ti bilrlioteci. Dacd, imediat dupd Unire, politica romdneascd. ar fi fosr
124
condusi de fanatici nationaligti - astdzi tansilvania ar fi fost un paradis
inarmat.
Noi ne.am mulqumit cu declaralii platonice $i manifestalii politice.
Nu gtiu cAgi sefi politici din Romania Mare au inteles capacitatea de
rezistenld si de creatie a Transilvaniei; citi dintre ei au pitruns addnca
semnificalie a unei culturi romAnesti evoludnd alituri cu doui culturi net
superioare si totugi intrecindu.le. Simplul fapt ai muzicii romane$ti din
Transilvania - care igi pistreazd originalitatea, degi e inconjuratd qi
lnrenintatd de atitea influente - este un fenomen spirirual care trebuie sd
dea de gAndit unui om de stat.
Existi in tansilvania o extraordinard cantitate de energie pe care
politica romineasci de astizi n-a dezldnguit-o gi n-a canalizat o. Sunt acolo
oameni care au in sdngele lor secole de prigonire 9i primejdie; oameni
care sunt obi;nui1i din mogi strimoqi si spune adevdrul cu orice risc.
Oameni a cdror viafd are un singur sens, lupta. $i in celilalte provincii
romaneqti lupta a fost gi a rimas un instrument favorit ,,elitelor". Dar in
Transilvania lupa a wut intotdeauna un caracter istoriq se apira fiinga
unui neam - nu se cucereau privilegiile unei clase sau voturile unui partid.
O lupta politici in vechea Tiansilvanie - insemna o revolulie, cu
riscurile ei: temni(a, moartea. Oamenii care veneau la intrunirile politice,
irnbricau cirmaqa morrii. Cea dintai revolugie sociali din Europa au ficut o
trei romini de dincolo: Horia, Clogca si Crigan. Cel mai mare mit politic
al Rominiei moderne l-a creatAr,ram lancu. Politica insemna [mult], pennu
Transilvania, dar de aici gi pdni la primejduirea ,,rornAnismului", mai e
cale lungd. Cum am putea noi crede ci un neam ofensiv qi creator ca
neamul romdnesc poate fi primejduit de cineva? Numai gdndul acesta e
umilitor. Numai icleea ci uebuie si ludm ,,misuri de pazd". Nu-qi dd nimeni
seama ci tdria romAnismului sti tocmai in dispretuirea oriciror mdsuri de
paza:
Sd incercdm si privim lucrurile istoric, nu politic. $i istoric, nu ne
poate fi teami de nimic. AtAt timp cdt energiile creatoare romane$ri n-au
secat, nu ne pasd. Evreii au dreptul si se agite, pentru ci destinul lor e si.si
125
demonstreze exis(en(a prin cele mai tragice eforturi omenegti. Ei se pot ROMANISMUL $I COMPLEXELE DE
'1
considera perseculali, pentru ca asta ii ajutd si supravie;uiasci Noi nu INFERIORITATE
avem nevoie de intranqigenqd s,i intoleranld, vicii streine sfructudi noastre.
,,RomAnismul" n-are nici un rost creator in politicd. El existn in istorie, si
asta e deajuns.

lin Vtentea, an WIl, 5 mai 1935, nr. 386, p. 3l Cineva a ci problema evreiasci nu va putea fi solugionatd {avorabil
spus
pentru evrei decdt de un stat nafional.
Afirmalia aceasta e mai pugin paradoxali decdt pare la prima vedere.
Un stat nalional nu suferd de nici un complex de inferioritate. Un stat
nagional ar trebui sd reprezinte un popor consolidat, o naliune bine
crescuti, Complexele de inferioritate prinrre care se numdrd gi anumire
aspecte ale problemei eweieqti - sunt provocate mai ales de,,crizele de
creEtere". O nagiune ftece ptin asemenea crize de cregtere, aga cum trece gi
un individ. Complexele de inferioritate, insi, ar putea rdmdne aga cum
rim6n gi individului, dupi anumite crize de cregtere. Am putea, adici, si
ne trezim o datd cu aceastd gravd obsesie, cd noi, romdnii, suntem un
popor slab, inferior, care trebuie ajutat, suslinut de fel de fel de legi etc.
Asemenea obsesii, numite complexe de inferioritate, se cunosc destule in
istorie; bundoard, indienii sau evreii. Acegtia din urmd, pe bund dreptate,
suferi cele mai tragice complexe de inferioritate, Fiecare cunoaqte din
propria-i experienfd cdt de sensibili sunt eweii adevdragi, cit de orgoliogi,
de intransigenti (intransigenla aceasta iudaici, atdt de frumoasd in
realizdrile spirituale, este in via-qa de toate zilele o manifestare a complexelor
de inferioritate; un om cu adevarar puternic gi sigur pe sine nu e intransi-
gent).
$ti!i cat e de greu sd {ii obiectiv fagd de un evreu inteligent. Omul
suferi la orice aluzie, la orice binuiald; i se pare mereu ci se afl5 in fala
unui antisemit, ti se arati intL-,tdeauna pregitit penftu o noui persecutie.
Astfel e ficutd istoria neamului lui lsrail, si asa functioneazi;i spiritul

127
126
de6nsiv iudaic. Ti'ebuie si privim lucrurile asa cum sunt. Complexele de
inferioritate iudaice au fost provocate mai ales de istoria lumii cregtine.
Nu ir.rteleg, insA, de ce trebuie sd ne gribim si avem gi noi complexele
noastre di: inferioritate. Nu ne sileEte nimeni la asta. Statul romanesc e
un stat teni.r, si increderea in el insugi a fost pdni acum nezdruncinatd.
Atdt de nezdruncinatd incet am fdcut ri.zboiul convingi ci romAnul are
gapte inimi in pieptu.i de aramd. S-au gisit destepri care au glumit cu haz
pe aceastd incredere oarbd in destinul nostru- Dar nu e lucru de glumi.
Rominul crede in elinsuqi; RomAnia crede in misiunea ei istoricd. Asta e
ne\roi€ - dar de aici qi pini
la primeiduirea ,romanismului" mai e cale
lungi. Cum am putea noi crede ce un neam ofensiv gi cteator ca neamul
romenesc poate fi primejduit de cineva? Numai gindul acesta e umilitor.
Numai ideea cd trebuie se luem nmesuri de pazd". Nu.9i dl nimeni seama
ce tdria romanismului std tocmai ln dispreluirea oricdror mdsuri de paz6?
Si incercdm sd privim lucrurile istoric, nu politic. $i istoric, nu ne
poate fi teami de nimic. Atet timp cAt energiile creatoare rominegti n au
secat, nu ne pase. Evreii au dreptul sd se agite, penftu ci destinul lor este
se demonstreze €sdstenla prin cele mai tragice eforturi omeneqti. Ei se pot

o tirie pe care nimeni nu ne-o poate lua. Via;a politic5, ororile politicii
noastre se tes pe deasupra rosturilor autentic romanesti. Romania politice
eo tari slabe gi sldbite. RomAnia adevdratd, istoricr., n-are nimic de-a face
cu aceste sldbiciuni. Ea esrq inainte de toate esre. Nici un dusman, nici o
infrdngere, nu va putea suprima certitudinea aceasta in propria noastri.
existenfe Ei misiune istoricd.
considera peniecutati, pentru ce asta ii ajuta se supravie+uiasce. Noi nu
a\rem nevoie de stimulente ca se supraviefuim. Noi .nu avem nevoie de
intransigenli fi intolemnte, vicii strdine structurii noastre, ,Rominismul'
nare nici un rost crealor ln politici. El existi in istorie, Ei asta e de aiuns.
lVremea, anYlll, nr. 386, 5 mai 1935, p. 7l

Nu suntem intransigen!i, pentru cd nu ne simgim inferiori. Toleranla

noastrd. ,,proverbiald" este o tirie, nu o sldbiciune. Toleranta se numea pe
wemuri, pe timpul barbarilor si al descdlecitoriloq putere si asimilare.
Nici o lard din Europa nu a asimilat cu mai multi frenezie elemente
etnice eterogene, cum am asimilat noi, de la 600 dupd Christos pdni la
sfArgitul secolului XlX. intr.alte pra, amestecul acesta de rase qi neanruri
ar fi creat un popor cenugiu, La noi, rezultarul a fost poporul romAnesc.
Aceasta e o mAndrie pe care nu stiu daci o pot avea multe tiri. Energia
latenti a rominismului - de a asimila, de a configura, de a crea {orme
specifice - a fost pus5. la incercare 13 veacuri. Nu ingeleg de ce ne-am
indoi de ea tocmai acum. Nu am obosit incd. Dimporrivi, toate semnele
aratd spre noi,
Cine vrea sd se asimileze, e bine venit. Cine nu, e liber sd.si pdstreze
nevoile gi neamul. Nu infeleg de ce lipdm: primejdie! Unde este primejdia?
Ce sunt minoritari prea mulgi la posturile de comandd? ii,ro- r.o"t.
prin concuren[d, prin propriile noastre forte, prin legi administrative la

128 129
 ROUMAIN, RUMENIAN, RUMANE, RUMENO...
Toamna ftecut5, intr-un vagon din trecere prin Polonia, se vorbea
despre Romdnia ca: ,,Tara lui bacgig-bac9i9". Expresia, cdt ar fi fost ea de
umilitoare, nu mi s,a pdrut prea asprd, Acela care o folosise era bine
informat, din presa polonezd si germand. Ar fi putut vorbi mai categoric,
mai umilitor - cici numele minigtrilor gi panamalelor pe care le cunogtea
erau dincolo de orice apdrare. Ceea ce se gopteqte la noi in lari prin
cafenele sau prin redactii - e scris cu litere groase Ei cu multe semne de
exclamare in presa strdini. Suntem, in cel mai bun caz, ,,Iara lui bacEig.
bacgig". Nu ne respecte nimeni, qi onorurile care ni le fac reprezinta
interesele ldrilor striine in Romdnia, iar nu recunoagterea meritelor noastre,
Suntem un popor optimist, gi credem cd sutele de mii de morli pe
care i.am oferitAntantei in rdzboiul cel rnare au izbutit sd intunece legenda
incapacititii conducAtorilor noEtri gi ai dezasrruoasei noastre vie[i politice.
Ne inchipuim ci ,,sufletul rom6.nului" - cinstea lui, eroismul gi loialitatea
lui - sunt de ajuns ca si ni se ierte celelalte greseli ficute in numele
Romdniei. Dar acest,,suflet" al romanului nu e cunoscut gi de fapt nici
nu intereseazi peste granite. Striinii nu ne judecd dupd,,sufletul" nostru,
dupi cele ,,iapte inimi din pieptul de arami"; nu ne judecd nici dupd
costumul nafional, nici dupi doina noastrd. Tot ce ni se spune despre
,,notre grand pays", despre ,,notre grand Eminescu" etc. - sunt simple
politeli sau entuziasme trecdtoare. Striinii ne judecd dupd oamenii care
ne reprezinti peste granige, d.upd, acei care ne conduc tara, dupd ieftindtatea
cons,tiinlelor oamenilor nostri politici. O anchetd ironicd din Daily News
de astdvard ordona astfel scara preturilor congtiinlelorr ,,Paraguay, Romdnia,
Albania, Afganistan etc. ,,None grand pays" ocupa cu cinste locul al doilea.
$i cine Etie dacd - in ochii celor care organizaserd ancheta - nu ni se
130
ficuse o favoare... Una din sursele noastre permanente de optimism este
eroismul ,,soldatului romdn". Aproape cd ne mirem ci
strainitatea nu
gine seama de el, de acest,,goldat romAn" viteaz 9i ribddtor ca un mucenic'
Adevdrul este cd nimeni nu este dator si lind seama clecAt de valorile care
se pot contLlnica, de valorile care le utilizeazd sau le distribuie elitele politice
9ispirituale ale unui neam. ,,soldatul roman" ca 9i,,ldranul romdn" - cu
tqate magnificele lui insugiri - nu pot spila ruiinea acelor oameni care ne
conduc, gi ale cdror acte sunt singurele comunicabile strdinetelii' Sacrificiul
ogtilor noasffe n a servit prea mult pentru mingile reci care ne judeci de
peste granife. S-a remarcat insi cu stdruinle incapacitatea conducetorilor
no$tri. Ei sunt respunzetori. Citili o istorie calme a rezboiului european,
cum e de pilde aceea a lui Liddell Hart, li veli constata ce pulin inseamnd
pentru un strateg englez curajul qi eroismul soldalilor no$fti - 9i ce greu
aterni in balanle imensele greqeli ale politicienilor care au avut rhisiunea
de a pregdti pentru rizboi.
'ne
Este stupid sA lipAm ce ,,nu suntem cunosculi decdt prin greqelile
noastre". Suntem cunosculi prin ceea ce ardtdm. $i noi n'am aretat pane
acum decdt incongtienli politicd, giganie electorald 9i conqtiinle care se
cumpdrd ieftin. Firegte, ,tara romineascd nu se rezume la aceste lichele 9i
epave. Dar streinii nu sunt datori si vini ln !ar5., se viziteze Bucegii 9i
Delta,. se invege romanelte ca si aprecieze sufletul ,,poetic" al gdtanului
romen Fi teria moralA a ciobanului din mungi. Lucrurile acestea le pot
face cdqiva reporteri. Striinii ne cunosc prin studengii noEtri, prin acliunile
noastri. Cine strici dacd
'noastre politice, 9i prin arta 9i literatura
majoritatea studenqilor romAni din straindtate ne'au compromis? Cine
stricd daci am avut Skoda mare qi Skoda mici, dacd avem minigtri cu
nume s,i acte bine cunoscute peste granigdl Cine strici dacd arta 9i literatura
noastrd e pAsftate cu gelozie in Bucureqti s,i in celelalte zece orage culturale
din Romdnia Mare. in nici un caz nu strice striinii'
VizutA de departe, politica noastri culturala s,i propaganda noastrd
in strdinitate se dovedeite o creatie de inconqtiengi sau de demenli' Nici
nu vom qti pe cine sd tragem la rispundere. Se fac greEeli atdt de grave 9i
131
infieaga noastri ,,propagandd" esre atat de ridicold - incit generaqiile milioane pentru gantaje - fdrd si se geseasci acel milion menit si sparge
viitoare ne vor taxa, p€ toti, drept incon;tiengi, tdlliari sau demengi. lncercaqi noroiul din jurul numelui RomAniei, ,,1ara lui bacgig.bacgig". Este crimi-
sd r,e imaginali ce ar fi
gara romAneascd dupe ce Liviu Rebreanu qi Papadat- nal sd plategti 6 milioane unui teatru Cinski - $i sd te tocmefti pentru
Bengescu ar fi
tradqgi qi lansagi in toati lumea; dupi ce universitigile 10000 lei cind e vorba de lansarea peste hotare a unui geniu national.
noastte ar fi incepute ln mdini tinere; dupd ce atagatii de presd din $i atunci nu mai avem nici un drept si ne pl6ngem cd nu suntem
sftdinatate ar fi inlocui(i cu oameni harnici s,i priceputi - imaginati,ve cunosculi ii aprecia$, cI ,,leranul rotndn" n-a fost inci descoperit de cine
toate acestea gi vefi intelege ce vor ctede generaliile urmibare despre noi. judecata europeani. grand pays" - cu atagali de presi incapabili
"Notre
Ar fi atdt de sirnplu ca roun\aih, rurt\eniah tumdnegi tutreno sl nu se milionari 9i cinici, cu artisti gi scriitori muritori de
sau sdraci, cu gazetari
mai lege - in memotia europenilor - numai de Skoda, de,,bacqig-bacai9", foame - igi m€riti soarta intre Paraguay qi Albania.
de incapacitate politice gi de conqtiingd ieftin de cumplrat - ci gi de opera Sd nu dea Dumnezdu pi mai rduJ,..
unui Rebreanu, Blaga, Brdncugi sau Enescu. At fi atdt de simplu... Un
ministru inteligent ar infelege ce, in starea de lucrrr de asteri singura lVremea, anYIII, nr. 390, 2 iunie 1935, p, 3l
ofensivi ieftini gi eficace impotriva insultelor legate automat de numele
neamului nostru - ar fi ofensiva valorilor maxime gi specifice. Dar nimeni
nu lnlelege. $i pe fiecare zi noroiul ne stopeste mai dircct Ei numele de
romAn e mai compromis.
$tiu cd aceastd compromitere nu ne privette, li cA toti oahenii care
Fi-au betut joc de noi vor trebui intr-o zi sl pliteasci, cu varf ti Indesat.
Dar pdnl atunci? PAna atunci ar fi posibil sa punem capat acestei
incongtienge? Nu putem opune geniul cteatotilor romani ln fala
lichelismului politicienilor romdni? Lucturile acestea nici n-ar costa prea
mult. Se ne amintim ci propaganda prin presi a imprumurului intern a
costat 40 de milioane" Sd ne amintim ci Tbatrul Marioata Cinski a costat
statul 6 milioane. Si ne amintim sumele enorme care se plitesc gazetarilor
strdini ca si scrie un articol sec despre ,hotre gtdnd pays". Un sfert din
aceste sume ar fi de ajuns ca Pddurca spditzurapilot gi Druntul ascuns si
fie traduse in cateva limbi europene pi lansate cu succes. l9i di cineva
seama ce-am caqtiga noi - ca fard, nu ca literaturi - dupd asemenea operel
incep si cred cd nimeni din cei cale ne conduc, nu-gi p<.rare da seama.
incep si cred ce suntem conduqi - qi ln politice, 9i ln culturi - de
incongtiengi, tdlhari sau demenf. Cdci altminteri nu s.ar pliti zilnic, de la
fiecare minister gi fiecare institutie mai mult sau mai pufin culturali

132 l3l
 RESTAURAREA DEMMTANI ROMANESTI
Suntsemne ci ,,romAnismul" nu mai e o rusine pentru nimenl, Acum
doi ani inci, existau oameni care se pldr.rgeau de soarta de a se fi niscut in
Romdnia. Am scris atunci un ardcol (A nu mai fi rom;inj publicat in
,Vremea"), care astezi nu mai are nici o actualirate. Astdzi roard Iumea
acceptd aceasta condirie de viald romaneascdi o acceptd gi o exaltd, Qeeq ce
profesorul Nae Ionescu numea,,spiritul ofensiv al romanitetii", incepe sa
se precizeze in fapte. Istoria singurd va dovedi cat de departe poaqe ajunge
acest ,,spirit ofensiv romAnesc",
Nu e vorba de revendiciri, firegte. E vorba de o restaurare completf, a
demnitigii romdnegti. O restaurare de con$tiinte, deocamdatd, pAnd se va
implini gi in viata civili romdneasci. Este simptomatic faptul cd aceastd
restaurare a demnitdlii 9i a valorllor romAnegti coincide cu un ,,moment
Eminescu". Am ardtat in alti parte cit de numeroase gi eficie4te sunt
eforturile de editare, critici gi teconstituirc a gendirii qi a poeziei lui Mihai
Eminescu. Verificim inci o dati un adevir uitat de prea multe lumel
puterea creatoare a geniului, interventia inteligenlei gi a poeziei in istorie,
Generatii intregi qi-au cdlit ideologia dupi articolele politice ale lui
Eminescu. Mii de oameni au fdptuit dupd indemnurile, viziunea gi logica
lui Eminescu, Astdzi, toate forma$ile de dreapta din Romdnia revendici
ideologia eminesciani. $i cu roate acestea, mi se pare cd marea lecgie pe
eate n€-o dir 9i viaia;i opera lui Mihai Eminescu - nu a fost incd bine
lngeleasd. Astdzi, mai mult ca altd dard, inteligenta, ralentul, geniul, cultura
* sunt dispretuite si umilite. Printr-o stupidd confuzie (a cdrei origine am
ardtat o de mult, in ,,CuvAntul", dar asupra cireia voi mai reveni), toate
aceste insugiri intelectuale sunt considerate resturi de mentalitate
,,inclividualistir" gi ,,burghezi". Evident, nici Eiranul, nici cdrturarul sau
134
creatorul adevirat nu judeci astfel. Disprelul {a!i de ,,intelectual" il trideazd
numai inrelectualii mijlocii, rataqi rrn semidocli, care sunt prea conErienli
de mediocritatea resurselor lor spirituale, 9i speri sd creeze o noue ierarhie
a valorilor impotriva ,,primatului spiritual". Agi observat cine criticd gi
neagi ,,intelectualismul"? N-am vdzut nici un creator, nici un om de vasti
culture sau de autenticd inteligenli printre ei. E firesc, deci, ca lec{a lui
Mihai Eminescu si nu fie in,teleasd de acegti oameni mijlocii, care nu
inqelig nici valorile spiritului nici valorile romdneqti.
Am mai spus ;i altd datd, c[ singurele grupuri creatoare din societatea
romAneascd moderni sunt leranii gi intelectualii. Grupuri creatoare, 9i
grupuri care verifici puterea de rezistenle
a neamului romanesc. Vtalitatea
9i eroismul ldrdnimii - care apdri de o mie de ani l.ibertatea gi 6rma
pdmdntului gi vielii romanegti - nu o pune nimeni la indoialS. Un neam
care a asimilat atdtea elemente etnice sftiine, ferd ca se'giraltereze structura
sa specificd, si fira si-si epuizeze puterea sa de creaqie - nu are de ce sd .e
teami. Cea maisigurd verificare a misiunii istorice romenegti, este tocmai
prezen[a atet de ddrzd gi de creatoate a neamului acesta, remas intact qi
fertil dupd o mie de ani de cotropiri, de rdzbbaie gi de calamitdfi. Apdrarea
pimintului 9i a libertntii - este cel mai nobil instinct al unui neamj este
insrincrul lui isroric. Au fost neamuri care n-au avut acest instinct fi au
pierit; semintiile din nordul Africii, slavii de la Marea Balticd, iranienii de
la Marea Caspicd, locuitorii begtinagi ai Birmaniei, vechile neamuri
amerindiene gi altele-
Noi nu avem de ce si ne plengem. Demnitatea romineascd - cel
pulin atat cat este ea reprezentatd prin clasa agriiold - s-a pistrat intactd
de-a lungul veacurilor. Puterea de asimilare a celulei romAne-sti a fost
prodigioasd. Oricare alti nafie, dacd ar fi avut destinul nostru - de a
absorbi atdgia barbari 9i atAlia nivdlitori, atefia europeni gi atafia asiatici -
ar fi iegit cenugie Ei stearpd, cum sunt astizi conglomeratele elveliene,
anglo-indiene qi indo<hineze..Tot ce-a asimilat pdtura rurali romAneasci
135
- nu se mai cunoaqte astdzi. Neamul nostru are fdrd indoialh puterea gi
geniul formelon
Acelaqi instinct, de creaqie qi,,formulare" structural romAneascd, il
are celalalt grup social, ,,intelectualii". (Am definit de mai multe ori ce
trebuie sd se inleleagi prin acest termen). Un Eminescu, Hasdeu, Pdrvan,
Iorga, Nae Ionescu, Lucian Blaga, BrincuEi, Liviu Rebreanu s,i a\ii - deqi
aparlin unor clase sociale deosebite (1drani, burghezi, boieri) - au un geniu
egal de creagie 9i ,,formulare" romaneascd. Dacd e vorba se ciutdm
continuitatea spiritului autentic rom6nesc - o gdsim in aceste doud clasel
gi intelectualii. Pe de o parte crealia folclorici, a unei vieli colective
leranii
organice - pe de alti parte geniul personal, care ajunge singur la congtiinga
realitdgilor romdnegti,
Instinctele acestor doui grupuri sunt identice. Insfinctului de apirare
gi libertate a tiranului (apirarea pdmdntului, libertatea nationale qi soclala)
- ii corespunde instinctul de apdrare qi de creafie al intelectualului. Cici
ceinseamni asimilarea culturilor universale, lupta cu influenlele strdine,
aventurile in toate geografiile spiritului 9i in toate etapele istoriei - decAt
lupta pentru apltatea spiritualitdlli romenefti lmpotriva ispitelor gi
formelor stri.ine? Puterea de asimilare biologicn a pdturilor rurale -
corespunde puterii de asimilare spirituala (de absorbfe qi ,,formulare") a
intelectualilor. Un Mihai Eminescu verificd rezistenga celulei romineqti
tot atat de sigur ca o lupte istoricd impotriva unei cotropiri striine, Oare
s-a temut Eminescu de weo cultur[, de weo filosofie sau poezie strAind?
Oare n-a fost el romAnul care a pltruns pretutindeni in cultura universalS,
ferd si-i pese de primejdii, fdrA sd se teamd de influenle fi de sterilitate?
Volumele recente ale lui G. Cilinescu aduc un enorm material inedit, in
care descoperim marea foarne spirituald a lui Eminescu, gi descoperim
toate ,,influenfele" veacului. De la budhism qi Schopenhauer, pdnl la
romanticii ftancezi gi poezia clasici - a remas ceva pe care si nu-l fi gustat
Eminescu, a rimas vreu n teritoriu spiritual pe care sd nu fi pdrru ns, mdcar
provizoriu gi ln pripS? $i acelaqi lucru se verifici pretutindeni. Dante,
Shakespeare, Cervantes, Rabelais, Goethe - toti au fost oameni ddrji,
136
neinfricati de influenge, oaneni cu pofte intacte, care au cutreierat toate
cuiturile 9i nu s-au temut de nici o influenid striind. Oameni care au
asimilat materiale universale, le-au dat forma specificd geniultri sau nagiunii
lor. Se poate spune, firi nici o exagerare, ci operele acestor barbaqi
echivaleazd cu marile lupte de apirrare ale neamurilor lor.
$i mai existi astdzi oameni care dispreluiesc intelectualii qi se tem de
influenle?l Numai un ratat poate disprelui clasa intelectualilor, singura
clasd in afari de cea lirdneasci unde instinctul de libertate;i puterea de
formulare au rdmas intacte. Demnttatea romdneasce pe care o vedem
restauratd astezi, nu poate fi completd decAt prin creaqia spiriruald. Crearie
spirituali, Este adevirat cd existi
care inseamnd inainte de toater libertate
un numir considerabil de pseudointelectuali, oameni fdra structuri, sterpi,
amorfi, bolnavi. Dar de cdnd mal.ralaua romdneascd reprezinti neamul
nostru romAnesc? De cdnd oamenii amestecagi, mediocri, fdra radilie gi
firigeniu, namenii care maimugiresc centrul oragului gi ,,luxul stdpdnilor"
- de cdnd au ajuns acegtia reprezentativi? Dupd cum periferia urbani n'a
putut asimila perfect elementele eterogene nou venite $i n-a putut ince
crea o structurl care si corespundi structurii spiritualitalii rurale - tot aqa
pseudointelectualii maimugiresc gi amesteca stilurile. Mahalaua a creat
pdnd acum un stil grotesc, care se amuzd cand il intalnim in Caragiale, dar
care e tragic, cand il privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal
de secituri scepticS, acest proverb mixt gi impur - care reprezinte o
ingelepciune de slugd gi o enciclopedie de gazetar - nu ne reprezintd. Ea
nu are nimic de-a face cu demnitatea romaneascd - pentru cA nu are
nimic de-a face cu nici o demnitate umand. Confuzia intre mahala gi
romanism, a inceput si dispard. E datoria noastrd sd risipim cdt mai curdnd
gi confuzia intre intelectualul creator, 9i parvenitul papagal, intre Mihai
Eminescu qi Cagavencu.
lVrentea, an Vlll, nr. 403, 1 septembrie 1935, p. 3l
t37
 RoMANIA iN rrpnxtr,lrs Cei mai gloriosi ,,nagionaligti" nu sunt eroii, nici qefii politici; care
nu fac decdt conducd destinele istorice ale neamului lor. Cei rnai gloriogi
sd

,,nadonaliqti" sunt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea. Existe

o sete de eternitate in fiecare om, sete pentru neamul tara lui. Dar
9i
existd si o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o
fare Ei
Nationalismul nu e nunai marea iubire pentru mortii gi pdmdntul un neam intrd gi rimane in eternitate. Un salt pe care l.a ficut vechea
nostru, ci este mai ales setea de eternitate a Crecie, Italia, Franta, Anglia, Germania, Rusia.
Rominiei. Nu iubestr numai
tot ce a fost al strimogiror tdi gi ce este incd al Orice se poate intAmpla cu ltalia, acum; poate sa fie inftanti, robitd,
tiu - ci vrei ca acest tot se fie
in eternitare, si remAni peste qi dincolo de istorie. gtearsd de pe faga pdmdntului. Dar nici o forgd istoricd nu va putea scoate
i1i iubegti qara 9i neamul
pentru cd stii cA numai asa vei putea rimdne Italia din eternitate. Nici o revolutie, nici un micel, nici un cataclism nu
gi tu, aici, in istorie, legat gi
pdstrat de pdmenr. Eternitatea pe care va putea ucide pe Dante Alighieri, pe Michelangelo, pe Lionardo. Chiar
insul g!o inchipuie, o au..r.Ur. r",
o cergegte singur _ este o cu totul alti problemd daci toate muzeele ar fi distruse, chiar dacd toate bibliotecile ar fi incendiate
decdt aceastd eternitate
colectivd, a neamului intreg. Aici rdzbate setea
omului de concret, setea de - acegti mari italieni, aldturi de atdgia al1ii, vor continua sa domine si sd
a tti pdsftate vesnic locurile gi experienlele pe fertilizeze lumea. Oricdt de mare ar fi saltul care ear intampla in istorie -
care le.a cunoscut si le_a
apirat cAteva zeci de ani, ceteva clipe. salt inainte sau salt inapoi - lumea va avea vegnie nevoie de Eschil, plaron,
Cred ci in orice fel de nalionalism rriieste, Cervantes sau Shakespeare.
mai mult sau mar pugin
manifest, aceastd iubire pentru eternitatea neamului. Md gdndesc cd sunt liri care au iegit din istorie qi au intrat in eternitate
Si mi se pare ed nu
existd decit un singur fel de a-gi sluji neamul
,,i;"r", j. a lupta, pe orice printr-un singur creator, printr.un singur geniu. Bunioari, Rusia, prin
cale, pentru eternitatea lor. Lupti pe care Dostoevski; sau Danemarca prin S6ren Kierkegaard. poate fi o mai vastd
fiecare o ingelege iuia firau
9i
iubirea lui. Dar numai setea eternitdtii poate 9i mai legitimA mandrie a unul neam decat saltul acesta dincolo de istorie,
transfigura i."r, r"nr,...r,
ti aceaste lupti. Numai prezenra eternitdrii poate depigi politica. Toate intrarea aceaqla in eternitate printr.o mare crealie spirituale, care poarti
acqiunile noastre pe acest pimant ar deveni cu ea toate virtqtile rAsCil Ceea ce isroria pdsrreazd in milioane de exemplare
meschine gi
d.g"rtu Jacd ,,.",
fi intuitia eternitdlii care sd le dea o
alti valoare gi o cenu$ii gi impur€, etFrnitalea pfifne$te in cdteva exemplare perfecte, care
,a.i..
Sensul exisrenqei si darorir fiecirui om este "lta oglindesc geniul si fgrpefe eleglaarg 4le natiunii intregi. Milioanele se
creatia. Creatia de orice
formd: echilibru interior, familie vie, operd, gdnd. transformi, sau alpreazi (Grocia clasie.a) _ dar acele cdteva exemplare
Nae Ion.i.u rpur,.u se
cdndva cd singura datorie a statului esre dc perfecte nu se vor putea niciodati tJapsforna in altceva decit ceea ce
a ingddui ri .ir* ori.a o^ ri
creeze. Orice formd de viaqi organizate , sunt. De aceea mi se paJe ci o natiqne pg{e izburegte se aleagd din sdnul ei
de la formele biologice pdni la
cele statale - are aceeagi menire gi acelagi scop: ca fiecare cdteva genii in cinci v€acuri d,e istorie - este o natiune care nu are de ce sd
dint]re m'embrii
sii si si continue a rimdne vii gi fertili. Dar ce este altc.u"
creeze, se teami. Orice i S-ar intdnlpfa i.n viitor si.a cucerit de pe acum
creatie, decatsetea de eternitate, cel maicerrsi ".."rtl
mai valid instincr omenesci eteInit4tFa...
Nalionalismul nu poate face nici el exceptie; creara l',le gflnjssc cu groazd cd si pe noi, romdnii ne asteaptd o ,,eternitate,,:
!i , deci, eternitatea
sunt axele gi premisele sale. ploverbgl. Ipprim in proverbele celorlalte natiuni, a$a cun'l a intrat

138 I t9
 scofianul, irlandezul, ovreiul - si, irr peninsula Balcatricd, gigairul.
Am
ajuns de potnini; si, pdnd ce vonr fi cunoscuti peste hotare pentru
capodoperele noastre sau plin romanirmul nostru, suntem
cunoscuti prin
politica si dezrnitul nostru inrern. Nu stiu dacd fiecare dintre
dumneavoastri isi cld seama cAt cle grav suntem compromisi. Numai
cdliva
pasi, ;i intrirn in iremedjabil de unde nimeni nu
ne va mai scoate.
Proverbulva ajur.rge stipanul nosrru; si asa rlupd cum, cu sau firi
dreptate,
se spune despre bulgari cd sunt prosri, jespre polonezi ci sunt ingAmfali,
9i despre spanioli cd sunt grozavi in dragoste _ tot aEa se rr",pun. Ei d"rpr"
romani cd sunt,Aot: A gi inceput si se spunl: nu numai
prin gazetele gi
cercurile p6litice europene, ci si prin proverbe. Ascultali unui
din ele,
cules din Knickerbocker: ,,euand quelqu'un vole, c'est Ia cleptontanie.
Quancl plusieurs volent, c'est Ltne nlarie- euand tout un pcuple vole,
c'est /a Roumanie!" r.vu vi plesneste obrazul de rusine? Aceasta
este
eternitatea care ni se pregdteqte. Aceasta este tot ce_a fdcut pentru
noi, de
la victorie incoace, politica, administratia si cultura noastri
oficiald.
Un gazetar italian, al cdrui nume nul mai citez, de rugine, povesregte
ci un mare demnitar bulgar ii spunea: ,,in caz de rdzboi, armata noastra
pornelte spre Jugoslavia, iar in Romdnia ftimitem un milion
de lei.
Jumitate pentru presd, jumdtate pentru restul td,rii." Glumi idioatdl poate
ci da. in orice caz, o glumd pe care nimeni nu are curajul so facd asupra
Jugoslaviei, asupra Germaniei sau ltaliei. O glumi care rrece de la om la
om, peste granigele noastre. $i care ne pregates,te cel mai nedrept proverb
care ni se poate potrivi.
Trebuie sd iubesti RomAnia cu frenezie, s-o iubegti sd crezi in ea
;i
impotriva tururor evidenrelor - ca si poti uira gradul de descompunere
in
care am ajuns.
[Venea an VIll, nr. 409, 13 octombrie 1935, p. 3.1
140
.
MAI MULTE FELURI DE NATIONALISTI...
Nimic nu ne indrepteteste sd creclem ci, daci Eminescu ar fi treit
astizi, ar fi intempinat mai pufine greutili in zonele oficiale si ar fi izbutit
si-gi impunA marca sa spiritualitate elitelor Romeniei intregite. Dimpotrive,
totul ne face si credem ci - daci mi se ingicluie termenul , ,,cariera" lui
Eminescu ar fi fost gi mai spinoasi. Asprul siu fanatism nationalist i-ar fi
inchis multe porli. Intransigenla sa politicd ar fi atas asupra-i renumele
de ,,huligan". Mihai Eminescu ar fi fost considerat astizi ,,hitlerist" gi
,,fascist". impotriva oriciruia dintre articolele sale politice, D. Tuclor
Teodorescrr-Branigte ar fi scris savuroase replici la ,,A,Jevirul' sau
,,Cuvdntul liber" - 9i Mihai Eminescu ar fi fost scos in slujba nemtilor sau
in simbria burgl.reziei romane. De altfel, nici mitul lui Eminescu n-ar fi
fost posibil astdzi. Antisemitismul si nationalismul sdu feroce ar fi stArnit
impotriva-i o cohortd de critici si de moralisti, care, in cel mai bun caz, i-ar
fi vorbit despre obliga$ile Rominiei fa$ de minoritigi, despre umanitarism
gi alianga noasre cu Franga etc. Acest mare ,,huligan", acest poet care a
folosit o singurd dati blestemul - impotriva celor care ,,au indrigit strdinii,,
- ar fi fost astlzi coplegit de injurii, de calor.r.rnii, de intrigi. Marele noroc
al lui Mihai Eminescu a fost ci s-a niscut incd destul de deweme; s.a
ndscut intr.un timp cAnd mi era o crimi impotriva statului sd predici cel
mai inddrjit romanism; intr.un timp c5.nd nu se fi.ceau reciarnagii la Paris.
Nici unul, dar absolut r.rcT.mu./dintre marii creatori spit-ituali ai neanrului
nostru, nu ar fi scdpat, astdzi, de cele mai violente injurii. Ce.ar fi fost
oare altceva Mihail Kogilniceanu decAt un barbar? Ce-ar fi fost Vasile
Conta decat un ,,hitlerist" inconEtient, care surpi temeliile statului nostru?
Ce-ar,fi fost Bogdan Petriceicu Hasdeu daci nu cel mai de pe urmi
,,huligan"ll...
141
 Lucrurile sunt mai triste decAt phi lia pnifiit v€ddie. Cici, dacd scrisul lui in incidente politice. in asemenea incidente se amestece,
$i fdmmitarca
lu i Mihail Eminescu ar fi fost astdzi cehiurat; daef gAzeta la care ar colabora
intotdeauna, tot felul de oameni. Lupta politicd este, astdzi, un lucru lipsit
el ar fi fost suspendatd - asta nu insea'mrli tA ,iirationalismu l" nu ar fi de semnificatie. Nu mai au semnificagie decit luptele istorice. in acegti
reprezenrat in presa cotidiani. S.ar gisl ttfidititi it duzind de gazetari
,,ani hotdr6tori" singurele probleme care trebuie se ne preocupe sunt
mecliocri care si spuni, mediocru, aJevi rufilc fe care [e.ar fi scrls sudlucit protrlenrele istorice: o Romdnie uniti gi puternicd, exaltarea spiritului
Mihai Eminescu. Sunt sigur cd un TocileSbiJ Sdtt un i.P Rddtrlescu ar fi ofensiq crearea unui on nou, a unui om cu destin. LJn asemenea om nou
putur scrie astdzi in timp ce un Bogdan Peffitgieu Hasdeu ar avea ziarul nu are nimic de invigat de la nagionalismul politic. El nu poate invdfa
suspendat. Nu vi se pare semnrficarir! faptul cdr dstizr, cAnd o duzihd clecdt de la un nalionalism istoric, de la sufletul 9i voinla de putere a
"iu
de pene ,,nalionaliste" sunt lisate libere . siti$ijftil om care n-are dreptul cAtorva inspiragi. Proza politice a unui T. P Rddulescu poate fi buni pentru
si scrie in Jara RomAneasci este profesdi#i fiec ionescu? Nu vi se pare exaltarea cAtorva oameni cumsecade. Proza unui Eminescu gi a unui Hasdeu
ciudat cd foarte multd lume face,,revoluiie hiifidhdla", iar singurul ziar poate preglti omul nou, un roman liber, fdrd complexe de inferioritate.
revolulionar Ei nafionalist pe care l-li e}rlt Rtitiiinia de dupd rizboi, E timpul si ne intrebdm daci ne gade bine sd alegem intotdeauna
,,Cuvdntul" este suspendat de aproape dtel rifti!!,,. porlile din dos ale istoriei. Dacd e frumos si amestecim gi aici politica.
Lucrurile sunt grave nu numai p'edii0 dd iralionalismul este dsltti Dacd, oare, destinul Romdniei moderne este sd cenzureze pe Hasdeu 9i sd
calomniat - ci mai ales pentru ca adevitegii cugetdtori 9i luptetori lasam sa vocltereze Lrngore locrlescu..,
nalionalifti sunt pu$i in imposibiiiiatea de a aeliona, in timp ce
,,nafionaligtii" de mdna a doua gi de mdria d dotiaSpte;etea sunt lesali lVremea, an W, m. 444,5 iulie 1936[
liberi. Nu cred cd acesta e destinul na!ionalismuiui romdhesc:.sd triumfe
prin oameni de duzini. Nu cred cd neamul nostfu dte feva de cettigat
dupi urma unei asemenea victorii, datorate uiio'f dsemenea nalionaligti.
Este drept cd doctrina pe care o propagd orice fialiondlist este tot atat de
bineveniti - pentru ci, cel pugin, pestreazd viu riti eiei ne€€sdii o dogme.
I)ar, un asemenea crez este o problemd personali sati lioliticd, istoria nu
se face cu asemenea oameni. lstoria nu se face cu Gtigore Tocilescu -
nationalist bine intenlionat, dar mediocru - ci cu un Bogdan Petriceicu
Hasdeu. Din punct de vedere politic, poate fi egal dacd uh articol e semnat
Tocilescu sau Hasdeu. Din punct de vedere istoric - difetehfa este enorme.
De o parte, n'redioctitatea sterile s,i vociferantd. De cealaltd parte, geniul
clcatur, vizrunea profeticd a destinelor neanrului romanesc...
Ceea ce intereseaze acum nu mai e politicul - ci rirrozc'rl Nu ne
intereseazi victoria unei grupdri politice * ci reintegrarea Romdniei pe
liniile sale istorice. Este cu atAt mai tristd, aEaclar, abaterea unui fapt istoric

142 143
 DOCTORULGASTER
dovedea de pe arunci o prodigioasd eruditie lingvistica si folclorici. De la
Hasdeu invilase sd aprecieze importanga limbilor slave si orientale pentru
intelegerea istoriei romanesri gi balcanice. Pregitirea sa lingvisticd i.a fost
de un mare folos dupa ce ne-a pdrdsit. Gaster a uluit lumea ftiinlifici din
Apus prin mulfmea si vaderatea limbilor pe care le stdpdnea. Cdci, desi s-a
specializat apoi in limbile semite, putea folosi in cercetirile sale de folklor
Bitrenul 9i de mult ilustrul savanr, Dr. Moses Gester., si_a dlruir
comparar toate limbile slave si romanice, limbile clasice, limba turci,
Bibliotecii Academiei Romdne colecqia sa de manuscrise si cirti
vechi persand, arabd, limbile germanice...
romdnegti. Sunt pieste doui sute de raritdli bibliograflce,
multe din ele Este semnificariv faprul ci Mose" Gaster debuteazd in revi5ta
adunate de Mihai Erqinescu gi cumpdrate apoi de savantul
docror Gaster. antisemitului Hasdeu. Tot ater de semnificariq ca gi faptul cd singurul
Pe temeiul acestor manuscrise 9i cdrgi vechi, a publicat M. Gaster lucrarea
asistent conferentiar pe care qi l.a ales Hasdeu, a fost Lazir Sdineanu, un
sa din tinerefe, Literatura popLrlard roprfprd (Bucureqti, lgg2), care,
erudit eweu. Esre drept ci, dupa ce a publicat Lireratura popu/ari rontdnd
lmpreuni cu al doilea tom din Cuuente den bdtr6nr'al lui Hasdeu, alcdruia
pdnd mai deundzi singura monografie criticd qi completd unde afirma ci unele basme gi legende populare romAnegti igi au izvorul
asupra litercturii
romenesti scrise; pdni mai deundzi, adicd pand in 1929, c6,nd, profesorul
in legendele biblice - Gaster s-a ricit de Hasdeu. in scrierile lui Hasdeu
Cartojan de dupa 1882, se intdlnesc multe intepituri impotriva lui Gaster. Dar nu
a dat la lumind primulvolum din luerarea sa de sintezn, Ci4rlite
populare gtim dacd marele anrisemit s.a bucurat inh-adevir de expulzarea rivalului
in literatura romineascd. Aceeagi bogatd colecfle personald a
folosit-o pi la alcdtuirea Crestor4qgiei rom;en6 (2 vol., Leipzig, sdu. Prietenia lui Hasdeu pentru elerul si asistentul siu Siineanu , cel
1g9l), putin pani la penibilul episod din 1900
Doctorul Gaster a plecat din ;ari in 1gg5. S_a stabilif de_atunci la -
alcltuiegte una din paginile
Londra, unde a ajuns rabinul Comunitilii Israelite. in anul acesta cele mai frumoase din viaga marelui enciclopedist si antisemit. Dealtfel,
a implinit
80 de ani, cici s-a niscut in 1856. A fost contemporan a cunascur fie spus in treacdt, nu gtiu dacd weun bancher sau arendag evreu a fost
fi expulzat in epoca dintre 1870-1916. Au fost insi silili si plece ftei mari
indeaproape generatia de scriitori si savanti romani ai Independenfei.
A
cunoscut pe Eminescu, de la care a cumpdrat o bund parte din savanli ewei: Gaster, Sdineanu 9i Tiktin. Tof trei ;i.au cucerit un renume
manus€risele
gi cdrlile vechi care se vor intoarce zilele acestea in european. in anii cdnd noi primeam fel de fel de negustori galileni - am
Eard 9i vor f1 depuse in
Biblioteca Academiei RomAne. A cunoscut pe Odobescu, a cuno6cut izgonit trei capacitdfi de mare clasi europeani...
mai
ales pe Hasdeu, la revista cdruia ( Co./un ma lui 7?aia4,1g26 _. Lazir Siineanu a abandonat studiile sale de folklor romdnesc,
lg??) colabora
incd din timpul cdnd igi pregitea doctorarul la Breslau. De dedicandu-se - cu cat succes, o stie astezi toati lumea * dialectologiei
aqolo trimire
Castet Citeua rectlficdri /a etintologiile grece, turce ntaghiare franceze si lingvisticii generale. Doctorul Gaster nu si.a pdrdsit insA
Si ale lui
Rds./er (,,Colunrra", 18?6, pp. 521 - 524); Bafkert - Bucurefti!, niciodati cercetdrile incepute in tinerege. Este adevdrit cd s.a preocupar
fdntdne
arabe pentnt istoria rornfn.i (,,Columna',, 1g7?, pp. mai mult de sectele iudaice gi de literaturile apocrife. A editat qi a tladus
244 .24?); o recenzie
la Dictionnair e tufc.arabe,persan al lui Zettcker(pp. 29g. texte ebraice.
3eO); un comentar
la un stucliu comparativ al Iui Ispirescu (pp.447 .449). TAndrul in cele trei mari volume de Texrc anJ Studies \l9jl\ sr-a adunar
savant
aproape tot ce rdmisese ingropat in vechj reviste de folklor gi lrngvistica.
14+
145
 istef de la, L€galia noastrd de la Londra, sd adunede la el toate ir.rft.:rmatiile
Un volum intreg ocupat numai de texte ebraice. Cartea despre Samariteni
e
(!ondon, 7925), Asatin sau Cartea sanarjteand tlespre tainele lui Moise despre generaqia lhdependenlei.

(Lonclon, 1927), precum traducerea maiveche a Ctonicilor luiJerahnzeel imi ingedui o indiscrcqie . imi ingidui si citez dint o scrisoare a lui
;i
(London, 1899) - au fdcut din doctorul Gaster o autoritate in tot ce pr.ivesre M. Gaster, trirnisd de la Londra in 12 mai 1936, cdteva ra11duri. ,,Mi se
pare ca era ceva firesc ca biblioteca mea sd se intoarci in tari printr-un
literatura ereticd si apocrifd iudaici. Dar iubirea sa pennu inceputurile
scrisului romAnesc si folklorul romanesc - n.a incetat niciodatd. A nepot al meu. 9a potrivit foarte bine. $i acuma, si le fie norocul acolo
continuat,;i dupd plecarea din rare, si dea seama despre publicatiile unde suntl".-.
ronAnegti in ,,Kritischer Jahresbericht iiber die Fortschritte der
Romanischen Philologie". in 1901, colaboreazi la Grundrrseul lui Grober Iin Vo-rr,21 iunie 1936, nr.442, p.9)
cu o Runtdnisclte Literatur. in 1915 publicd frumoasa carte: Roumanian
Binl and Beast,,grozes (London). in sfArgir, zilele acestea apare in colectia
ingrijite de profesorul Cartojan gi editatd de ,,Scrisul Romdnesc', - o
culegere din scrierile lui Anton Pann.
imi aduc aminte de un articol scris de mult de dr Em- Bucuta, in care
povestea o viziti la Dr. Gaster, la Londra. Trecuserd numai cAgiva ani de la
rizboi. Domnul Bucuta admita bogata colectie de manuscrise qi cirgi vechi
romenegti; se gdndea, cu melancolie, cd ochii obosi;i ai bdtrAnului savant
nu sevor mai opri asupra rdndurilor migilos qi evlavios scrise cu sute de
ani in urme; se intreba daci aceastd comoard se va intoarce candva in tari,
gi dacd doctorul Gaster va putea vreodate uita jignirea de acum cinzeci de
ani... Iatd ci astdzi colectia de manuscrise gi tipirituri vechi se intoarce in
1arn. $i doctorul Gaster a uitatjignirea, cdci
inchinat o parte din ultimele
si-a
sale puteri editdrii unui clasic romdn: Anton Pann. Evenimentul e prea
imporrant, ca se nu fie subliniat si comentar.
Mai rdmAn insd o sumd de lucruri de fdcut. $i pentru mAngdierea
doctorului Gaster, si pentu folosul nostru. Am putea cunoaqte de la Dr.
Gaster foarte multe aminunte care privesc deaproape generaria
Ir.rdependentei. Numai el ne-ar putea spune lucruri interesante despre un
Oclobescu, un Hasdeu 9i poate cl.riar Mihail Emir.rescu. La vArsta patriarl-Lald.
pe care o poartl atdt de glorios - opt zeci de ani - poate ar fi greu penftu
doctorul Gaster sd mai vind pdnd la noi. Dar ar trebui delegat un tdnir

146 t47
 ,,sA\ENTTI ODATA iN unneuuREs..." boga!. lr,laramuiegul meu nu va f,i nicibdati.romdnesc. Nici nu poate fi.
Fiindci, vorba Domniei Vrastre, pilogii orbi nu lasi. Acei,,piloti,,sunt
in
toate partidele 9i suut contra noasttd a celor slabi si a celor sdraci,
care in
fiecare dimineaqi mAncdm piine de oviz, neagri ca pementul.
Eu nu mai sper in nimic. Si <iaci prin o mlnune Dumnezeiascf,
se va
Gtreorghe Chindrig, plugar romdn din com. Ieud, in Maramures, nu intAmpla si mi vindec - vd asigur ci nu voi face politice niciodata.
Si
este un necunosctit. TAr.rdrul acesta indrdgostir pdnd la venigi oclatd in MaramureE. Sd vedegi jalea ce este. Cred cd ati pldrrge,
patimi de cartea asa
romaneasci, a avut, in felul lui, o cum ati scris in articolul ,,Piloqii orbi", a doua oard. Eu, credeli-mi, ca
bogate coresponden$ cu rnai mulgi aq
scriitori din Bucure;ti. Plugar sdrac, cAnd nu.fi mai putea cumpdra o carte vrea si mor gi maine, ca
si nu vddjalea si necazuldin judetul meu instriinat.
noud, o cerea cuviincios autorului. Astfel gi.a cheltuit toati munca: pe Maramuregul qi toate !inuturiie nu vor fi desrobite niciodatd. Eu asa cred.
cirf. Din pricir.ra lecturilor de noapte qi din pricina sirdciei, s.a imbolnivit ... Acuma iardsi sunt alegeri. Eu vd rog si mi eredef ci in judegul
meu
greu. Dupd ce 9i-a vAndut pdmdntul din sat, s.a retras la munte: bolnav. poporul nu va vota dupd congtiinfe, rra vota cu acei care vor
da mai multi
Nu nai are astizi decdt cirtile, care i-au mdcinat tinerelea. pe ele nu piine de grdu ;i guicd, cdci aga a votat totdeauna. La noi voturile
le,a se cu mpar.d cu
vdndut. Nici micar o singuri carte. bani de cdtre cinewea. Oamenii siracl nu gtiu ce fac. Ei nu cred in
bine, sunr
sigur, cdci pentru ei niciodati nu ra fi bine. Dupd cum cred eu.
Despre Gheorghe ChindriE ,,intelectualul" au scris, dacd mi.aduc bihe 9i Mafritatea
aminte, d. Eugen Lovinescu si d. Adrian Maniu. Nu qtiu insd daca toti voturilor vor avea Liberalii gi Nagonalfdrdnigtii, cici ei au banii... "
corespondengii sii din capitald au aflat ceva, prin scrisorile cdrtdiartlltit Ce se mai poate adiuga acestor rdnduril Ce rnai poti scrieJ pe
cine
din Ieud, despre jalea Maramuregului. mai pot atinge biestemele noasrrel! Aproape .d n, *ri
,r. n,.i ur.., r.n,
Plugarul Chindrig, care n-a fdcut niciodatd politicd, se mulgumea si revolta. Din toate colturile ne ajung aceleasi gemete, acelagi zvon
al mo4ii.
le scrie despre singuritilile lui, despre tristegea satului, despre dorul lUl Niciodati n-a fost neamul nosrru romAnesc atet de aproape de pieire.
de carte gi de duh romAnesc. Sfios qi cuviincios, Gheorghe Chlndib hu Nicioditn incongtien{ii gi trddetorii, orbii !i imbecilii, ,.,-ru fo., d.
stip6ni pe frenele idrii. "ra,
aducea vorba, in frumoasele sale scrisori, despre nimic care ar fi piitrit
turbura tihna noastrd, a certura{ilor de la Bucureqti. Ce curte martiali va putea judeca atatea mii de rrAddrori si cere
pdduri vor rrebui ptefdcute in spdnzuidtori, pelitru toti
S-a ir.rtimplat insi ca boala ti serdcia tot mai aspri a plugarirlul nemernicii si
indrigostit de carte, sd topeasci timiditatea. Gheorghe Chindriq acuml imbecilii acestor douizeci de ani de,,politici romdneascd?,'...
cdncl e pironit in pat din vard, i9i ia inima in dingi gi ne destdinuiegte jalea Nu avem decdt o singurl nidejde gi cea din urmi; cd mAntuirea
mdndrei sale provincii, Maramureg. Articolul meu Pil<tgii orbi, publicat neamului e aproape. Ti'ebuie sd fie foarte aproape de noi. prea am atins
un
aici in Vente4 !a clat curajul mdrturisirilor. Nu ;tiu ce vor crede prietenii nirel de totald descompunere morald si de haos civil. Si, asta gtim
o de la
Tirdor Madimirescu, cu catciderea a atins adincimi mai primejdioase
sii dirr marile democratii bucurestene. Eu, ca huligan, md mulgumesc si pentru
neam - cu atet inaltarea neamului va fi mai mireafd gi mai
transcriu ceteva pagini din lunga si indurerata sa scrisoare. uluitoare...,,
Gheorghe Chindris, nu pierde nidejdeal Asteaptdl
,,Si si gti1i, Domuia Voastri, cd in Maramureg romdnii nu mai au nici
un petec de pimant. Pdmantul gi l.au vdndut striinilor care yau ficut ' lin Vremea, an X, 5 clecembrie 1937, nt. 516, p.2.1

148 149
 de fblklor, pornind ,.ie ia literatura orala qi populari ebraica, 9i descoperind
MOARTEA DOCTORULUI GASTER treptat comorile populare romanegti, si apoi ale popearelor slave li
ronanice. in 1877, la 25 de ani, r:btine doctoratul in {ilosofie la Breslar,r
r:u o tezi privind o problemi filologici. ZLtr Runtdnische Lautgescltichrc.
Die Cutturale 7?rnri'(publicati in Zeirscltrift {iir Rctntanische Philologie,
1879, pp.355 - 388). Despre importanta acestei lucriri a lui Gaster, a scris
la mijlocul
Cu Dr. Gaster, lnort in primdvara aceasta' cdnd aiunsese recent d. prof. Cartojan in articolul siu Dr. M. Gasterb activity in rhe
celuide.al83leaandeviagi,sestingeunuldintreceinrailnv5lagioameni Ficld of Romanian Language, Lirerature and Folklore (,,Gaster Anniver.
astezi atit de
ai veacului nostru Ficea parte din clasa aceea de savanli' sary Volume", pp.15 - 20), citdnd cAteva opinii competente ale specialigtikrr
ale gtiintei pe
restrdnsi, care nu'qi ingridesc curiozitatea la ceteva sectoare timpului. Gaster gi,a dea,oltat ideea fundamentali din teza de doctorat in
careocultive.Eraunenciclopedistinsensulconcretalcwintului'intocmai studil.l Srratitticarea elencntului latin ht linba rondnd,publicat in revrsta
B' Lanzer' morr;i el
.a s-i c.lalalt fiu adoptiv al culturii anglo-saxone, Dr' lui Tocilescu (Revisra pentru istorie, arlteologie gi filologie, 1883, pp. 17 .
vor mai putea cdmpurile
cu pugini ani in urmi, la Chicago' Pulini invalali .rZ,345 .356). Tanarul savant ipi continua apoi studiile sale ebraice la
r"*.0.."r. le'a desgelenit fructificat Dr' Gaster in 60 de ani de
9i Breslau, obginAnd in 1881 diploma rabinicd ,,magna cum laude".
,.r.intr.r,,pte activitate qtiintifice specia aceasta de enciclopedi$ti'istoiici
ihtf'd Studiile acestea clin G€rmania orienteazd inheaga activitate viitoare a
,. u^.ting., cu timpul. Gaster a avut norocul si'9i inceape studiile lui Gaster, Savantul poliglot 9i polihistor va cerceta in lunga si laborioasa
multe din disciplinele
epocd in Jare filologia gi istoria atinseserd apogeul 9i sa viaqi domenii variate, dar liniile de orientare sunt bine fundamentate
.".., arJri, i.,ghit ele singure o viagd de om - nu'gi chpitaseid
- cle pe acum. Dr, Gaster va rimane un romanist, un folklorist gi un
"u*ili^r"
inca autonomia' semitolog. Asta, in ceea ce priveqte activitatea sa gtiintifici. Dar, Dr. Gaster
ternetur
Niscut intr'o familie cu buni-stare 9i tradigie certurereascAt nu a fost numai un cdrturar. inci din primii ani ai tineregii sale s,!a cdlit o
getrndnet
Gaster a invdgat de timpuriu' in afard de limbile
ftanceze Fi
puternici qi limpede conijtiinld nalionale. A simlit 9i a treitin conformitate
J.,r,..,* de li.rrba.br"ica. De altfel, printre dascilii lui de ebraici a fost cu destinul poporulul sdu, Iudaeo fidei si ngLlaris, remarc6, incizia lui Bruno
Hal€ry, stabilit provizoiiri in Bucur€giii
9i faimosul cSlitor evreu Joseph Schindler din fruntea volumului omagial. intr-adevir, ca si colegul siu
dupd cildtoria pe care o ficuse in Abisinia
(M' Schwartz ftld' A biogaphi'
intru cdrturarie, ilustrul orientalist Sylvain Levy, profesorul de la Colldge
,ri ,k"rch of Dr. Gasmb early years, in ,,Gaster Anniversary Volunie" de France, Dr. Gaster n-a uitat niciodati cd e evreu. Sylvain L€rry si-a
London, 1936, p.i sq). Termindndu'9i studiile la Liceul Matei
Basarab'
un inchinat viaga studiilor indiene, tibetane gi chineze, dar a pistrat perma.
unde funcgiona
Gaster pleacd, indati dupi bacalaureat, la Breslau' nent legdtura vie cu poporul siu gi a fost ales spre sfdr;itulvielii pregedintele
cdtorva renunriqi
celebru seminar rabinic. Acolo lucieazi sub conducerea Alianqei Israelite. in aceastir caiitate, eruditul 9i umanistul Sylvain Ldrry a
savanli, printre care trebuie mentiona(i Graetz' Zuckermann 9i Joel'
si
slujit cauza conagionalilor sii clin toate ldrile, cu o eneryie gi un devotanlent
Seminarului' ln acelagi
cawa timp secon.ieazi pe Zuckermann in Biblioteca care poate sluji de exemplu oricdmi cirturar constient de destinul neamului
Universitatc'
timp, urmeazl cursurile lui Groeber, faimosul romanist' la sdu. Dr. Gaster gi prin pregttirea itiintificd, si prin funclia sa sacerdotald
Totia Breslau, in anii studenliei sale, a inceput se cunoasca 9i si se pasioneze
- era haham al comunititii evreiesti de rit spaniol din Londra - a fost un
l5'l
150
mare animator al nddejdilor nationale ale tuturot evreilot. in timpul
Congresului cle la Berlin, a depus sforgdri uriate pentru soarta poporului
siu (cl Corespondenla publicatd ln ,,Gaster Anniversary Volume", pp.
545 - 548). Dar inci de la vdrsta de 16 ani, tdnirul savant avea conqtiinla
limpede a misiunii poporului sdu gi a funcfiei unificatoare a limbii ebraice
intr-o cuvdntare linutt eu prilejul matriculagiei sale gi publicati in Ha'
shahar (1873) spune, ,,Die Nationalitet und die Sprache des Landes, in
dem wir leben, riumen wir ihre Rechte ein, ohne gleichzeitig unsere
Nationalitet als Juden, als Volk Gottes, aufzugeben... Die hebraische
Sprache,.. ist das einzige band, welsche alle lsraeliten in ihrer polyglotten
Nationaiitet auf der ganzen Erde verbindet und in ihnen eine zweite
Nationalitit... nehrt und belebt" (Oaster Annivenary Volumq p. XV' nota
1).
Gaster de copil, 9i aga a treit pane la vdrsta venerabili a
lqa a simlit
patriarhului: ca un eweu conformist, ca un rabin, ca un sionist. Cdci,
alituri de Herzl, Gaster a jucat rolul cel mai important in sionism, 9i
cuva.ntarea sa la al ll-lea Congres - cand a fost purtat pe umeri prin toati
sala - a rEmas memorabild in istoria nagionalismului erteiesc. Dr. Gaster
a luat parte activi la fondarea celor dintdi colonii eweiefti in Palestina, Qi
pentru poporul siu a luptat darz, pdnd ce 9i.a dat ultima suflare. Este
emofionantd lectura ,,Prefeqei" la volumul siu omagial, pe care o scrie tot
un cirturar de seamd - sinologul Bruno Schindler - certurar, dar in acelagi
timp un nalionalist de o admirabild intransigenle.
Cum spuneam, anii de pregitire de la Breslau au fost ani decisivi. in
periodicile savante striine, ca gi in cele romdnegti, Dr. Gaster incepe de
atunci copioasa lui colaborare. Una din primele tiperituri ale sale in
Rominia a fost tratatul talmudtc Mishna.Abori (BucureEti, 1881)' prin
care eruditul semitolog inaugureazd seria de edi$i qi traduceri de texte
ebraice. Sd notim, in aceasti rubticd, volumele principale: The Chtonocles'
ofJerakneecl (London, 192?), The Exempla ofthe Rabbis (Letpzie, 1924)'
The Asatir (London, 1927), The Tirtled Bible (London, 1929), Ma'aseh
Bc'ol (Philadelphia, 1934) etc. in strAnsi legEturi cu aceasti activitate de
152
editor gi traducitor de texte semite, trebuie notate lucrdrile de vulgarizare
ale lui Gasterf The Kerubah (London, 1924), The Spread ofJudaism
rhrough rhe ages (New-York, 1926), The Story ctf Chanucai (Londor.r,
1928\, The Story o(Passoverll,r:ndun, l9Z9), The Srory ofshavaorh(Lon,
don, 1930), The SmryolPurim (London, l9]rOl, The Story ot'rhe Higlt
Festivals and the Feasts of Tabernacles (London, 1931). Am nen[ionar
numai o parte din vt'lumele !i hroQurile lur Casrer in legiturd cu eweirarea,
lasdn({ la o parre ner)umirarele studii, conferinfe
$i articole risipite in
toate revistele savanre sau iudaice, ldsdnd la o parte textele minore (al
treilea volum din .9ru<1r'es anrl lextr cuprinde exclusiv texte inedite ebraice)
qi nementiondnd cele cinci mari volume de rirual, publicate la Londra
intre anii 5661 - 5666 (l9Ol . 1909), cuprinzdnd toate oficiile qi rugiciunile
pe care Gaster, ca mare preot, le cunoaste in toatd intinderea gi addncimea
lor.
Am stiruit ceva mai mult asupra acesror aspecte ale activitdtii lui
Gaster, pentru cd ele sunt mai,putin cunoscute la noi _ degi ele nu sunt
ignorate in Occiden!, unde numele doctorului Gaster nu e ilustru numar
ca savant, ci mai ales ca luminitor al credinqei izraelite
Ei mentor al
nalionalismului iudaic. Dr. Gaster a fost.un om profund onest qi sincer
in tot ce a fecut. Pentru el, istoria poporului eweiesc nu eta numai un
subiect, de studiu, cum este pentru unii clintre coreligionarii sdi. Cinstit
sufleteste, nu i.a fost ruqine de poporul lui, nici n-a cochetat cu credintele
9i
sribunilor sii, rationalizandu.le gi imbldnzindu.le. in religie, Dr. Gaster
n-a.fost,,un modernist". A crezut in spiritul, dar gi in litera Legii.
N-a fost un rabin de nevoie. A arut voca(ia sacerdotald
,i nalionaliste.
Atat de mult l.a preocupat unitatea neamului religiei lui Izrael incdt
;i s.a
silit si aduci la aceeagi unitate gi pe ,,eretici". poate ci in aceastd iuhire
a
lui Caster pentru toate senrinpiile lui lzrael, in aceastd dorinld secretl a
9i
lui de a vedea ,,unificatd" spiritualitatea iudaici, trebuie ceutatd explicalia
interesului siu atet de viu pentru Samariteni, cea mai veclre secta iudaici
in existenti. Dr- Gaster a contribuit ca nimeni altrrl la descifrarea misterului
153
care inconjura, pAnd la el, istoriir acestei secre. Cel dindi studiu impor-
tantal siu, A Santaritean Scroll ofrhe Hebreu Pentarcuch,a fosr publicat
in ,,Proceedungs of tl,e Society of Biblical Archeology" (1900, pp. 240 -
2691. io 1917 apar mai multe articole despre filacteriile samaritene
(republicate io Saulies ancl Ti:rrc, vol. l, pp. 387 . 461), iar in 1925 igi
tipirqte cele trei Schweich f.ectures: The Samaritans, Their Historlt,
Doctrines Literarrre (Oxford, University Press). Este cea clintdisintezd
an<J
profunde asupra acestei misterioase secte iudaice, pe care Dr. Gaster o
cunoagte in cele mai mici aminunte, si pentru explicarea cireia bitrdnul
savant a cheltuit 30 de ani din viald. De altfel, doi ani mai tdrziu, publicd
traducerea cdrgii satir(The Samaritean Book ofthe ,,Sacrets o{Moses",
,4
London, 1927), iar in 1932 apare cel dinlai tom din .tar?a ritean Eschatology
(London), inchinat studiului legii orale samaritene gi traditiilor arhaice.
Din iubirea profunde a lui Gaster penrru istoria $i tradiliile poporului
sdu, izvoregte pasiunea sa certurareascd pentru literaturile populare semite,
pentru acele te<te apocrife gi legende eretice care eau pistrat mii de ani,
nealterate, in comunitatea samariteane, bundoari, sau s-au transmis in
lumea intreagi prin textele apocrife gi literaturile populare. Cdnd a inceput
sd cerceteze literatura populari romdneasci, Dr, Gaster a fost atras.in
specialcdne legendele biblice gi apocrifele Vechiului Testament. Dar, firegte,
savantul;i poliglotul a descoperit un camp mult mai vast, lnda6 ce a
inceput si lucreze ln acest domeniu al literaturii populare. Din izvor in
izvor qi din variantd in variantd, Dr. Gaster a fost silit sd petrunde pane in
literaturile indiene, unde a descoperit uneori obirgia anumitor legende
hagiografice creqtine (d. ex. Nigrodha-miga Jataka and the life of St.
Eusrachius Placidus,1894, republicat in Studies and Texr,ll, pp. 1065 -
10?0). Curiozitatea lui pentru tradiga orale a tuturor popoarelor era
nemirginitd. A fost atras gi de misterul care acopere istoria liganilor, gi a
contribuit cu studii importante la/o. rnal ofthe Gipsy Lore Society. Dupd
exilul siu la Londra, unde gi.a petrecut cea mai lungd parte a vielii sale' a
continuat se se intereseze de folklorul 9i literatura populari romdneasci.
in 1900 apare Geschichre der runtdnischen Literattir, in 1915 Rumanian
t54
Bird anJ Beast Stories, iar in 1936, editia lui Anton Pann, Pr.,uestea Vorbii,
ldsend la o parte stucliile gi articolele mai mirunte.
Dr. Gaster a fost, de la inceputul carierei sale gtiintifice, pasionat de
rexre. Acest savant a mers intotdeauna la izvoare, chiar cAnd o ase[lenea
nuncd implicd eforturi considerabile. De aceea, o bunl parte din producgia
sa Etiintifici si lircrare consti in ediarea gi traducerea de texte. Dupi cum
remarcd pe buni dreptate in prefaF prirnului volum din culegerea sa S-rud-
iesand texts in folklora ntagic, nedieval rontance, hebrew apoc-rypha
and samaritean archeology (3 vol., London, 1925 . 1928), textele iqi
pistreaze permanent valoarea, oricare ar fi soarta ipotezelor construite
asuprl.le. Dar, in aceasti pasiune pentru texte, se poate descifra mai mult
dec6t nevoia omului de gtiingi de a-gi cunoagte izvoarele. Dr. Gaster gisea
in lectura neodihnite a acestor te(te populare, putinga de comuniune cu
sufletul celor mulgi qi al celor umili, calea cdtre inima neamului siu si
citre a celorlalte neamuri. Cici asemenea oricerui mare patriot, savantul
acesta ajunsese sA iubeascd foarte multe neamuri, tocmai pentru ce invefase
de tdndr si-gi iubeascd neamul sdu. N.a fost un cosmopolit, degi a fosr un
om universal-
lin Revisra Funday'ilor Regale, mai 1939, nr. 5, pp. 395 .3991
' ln text ebrer?are - n.ed.
155
 CUPRINS

NOTAASUPRA EDIT]EI
CUVANT INAINTE

ARTICOLE ,,LEGIONARE"
lon Moga gi Vasile Marin ................... 36
Meditalie asupra arderii catedralelor .....'............ 39
Comentarii la un jurdmAnt 44
De unde incepe misiunea RomAnieiJ
Revolu$e crettini ......... ...........50
Pilo;ii orbi ........................ 57
Mitul Generalului ..... 60

ANCHETELE BI.INEI VESTIRI

,,De ce cred in biruinga Mi$cirii l-egionare?"
67
lFnre titlu1.......... 69
Strigoii.................... 70
Noua aristocraf ie legionari 72
Libertate gi crealie in literatura legionari 75
Provincia gi legionarismul 78

AXTETEXTE
,,Bluze Albastre"
Crealie etnici gi gAndire politici .................,.......
Rasism gi cinematografie ....
A nu mai fi roman.........
O convertire la romAnism
Contra dreptei gi contra stangii....
Iudaism si antisemitism ..........,
Cres,tinitatea fagi de iudaism 110
Criza romdnismului?... .................. 117

L)t
Rasi 9i religie tzo
,,Intelectualii e fascis.til" tzz
Elogiu Transilvaniei t24
Rominismul 9i complexele de inferioritate """' lZ7
Roumain, Rumenian, Rumiine, Rumeno...
Restaurarea demnitilii romines,ti

Mai multe feluri de nafionaligti... 141

Doctorul Gaster ....-...---...... 144

,,Si venili odati in Maramureg..."

Moartea Doctorului Gaster

Bibliotecg,,ASiRA
*stBtu -

158