8pACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC
SPECIALIZARE RESURSE UMANE

Familia modernă și familia tradițională

în societatea românească

București, Iulie 2018

Cuprins

Scurtă introducere a cititorului în lucrare (rezumat) ........................................................................ 3

Cuvinte cheie (română și engleză)........................................................................................................ 3
Cap. 1 Istoria familiei în viziunea sociologică ..................................................................................... 3
Cap.2 Sociologia familei tradițională și modernă ............................................................................... 5
Introducere în sociologia familiei ..................................................................................................... 5
Familia tradițională românească ..................................................................................................... 7
Familia modernă românească .......................................................................................................... 9
Impactul societății postmoderniste asupra familiei ...................................................................... 10
Efectele economiei, politicii, învățământului și culturii asupra familiei .................................... 12
Cap.3 Metodologia cercetării ............................................................................................................. 13
3.1. Scopul și obiectivele realizării cercetării ................................................................................ 13
Scopul cercetării: ......................................................................................................................... 13
Obiectivele cercetării: ................................................................................................................. 13
Ipotezele și întrebările cercetării .................................................................................................... 13
Metodologia utilizată (metode și tehnici de cercetare) ................................................................. 13
Definirea grupului de analizat. Eșantionare ................................................................................. 13
Operaționalizarea conceptelor ....................................................................................................... 14
Descrierea cercetării........................................................................................................................ 16
Cap. 4 Analiza și interpretarea rezultatelor ..................................................................................... 17
4.1. Analiza datelor colectate în urma aplicării chestionarului ................................................... 17
4.2. Procesul de implicare și motivare al respondenților ............................................................. 17
4.3. Dificultăți în realizarea cercetării ........................................................................................... 17
Cap. 5 Concluzii, implicații și recomandări ...................................................................................... 17
5.1. Concluziile lucrării și cercetării .............................................................................................. 17
5.2. Implicarea în realizarea proiectului de cercetare .................................................................. 17
5.3. Direcții de urmat pentru continuarea studiului..................................................................... 17
Cap. 6 Reflecții personale și limitele cercetării ................................................................................. 17
Cap. 7 Bibliografie............................................................................................................................... 17
Anexe .................................................................................................................................................... 18
Chestionar ........................................................................................................................................ 18

2
 Scurtă introducere a cititorului în lucrare (rezumat)
Cuvinte cheie (română și engleză) – familie, valori, tradiție, modernitate, statut și societate.

Cap. 1 Istoria familiei în viziunea sociologică

În urmă cu aproximativ 3,8 miliarde de ani primele organisme se formează pe planeta

Pământ prin combinarea moleculelor în structuri complexe. Acum 70.000 de ani strămoșii
noștri Homo sapiens au început, de asemenea, să creeze structuri mult mai elaborate denumite
culturi, astfel a început crearea istoriei sociologiei de astăzi. Dezvoltarea culturii umane a fost
influențată pe rând de trei mari revoluții: Revoluția Cognitivă – circa 70.000 de ani în trecut - ,
Revoluția Agricolă – cu aproximativ 12.000 de ani în urmă - și Revoluția Științifică, ce a
început în urmă cu doar 500 de ani.1
Dezvoltarea Homo sapiens, implicit a culturii umane, a condus la crearea de grupuri ce aveau
ca scop principal sprijinul în procurarea hranei și găsirea adăposturilor, însă principalul motiv
care a ajutat la crearea, dezvoltarea și mai ales păstrarea acestor grupuri a fost Teoria bârfei
care a ajutat la extinderea acestora la mai mult de 50 de indivizi. Binecunoscută și susținută de
diverse studii, Teoria bârfei a ajutat la aflarea și distribuirea de informații mult mai rapid,
contribuind la esențiala cooperare socială care era și este primordială pentru supraviețirea
speciei noastre. Creșterea numărului de membrii dintr-un grup a condus la crearea unei culturi
specifice cu tradiții, norme, valori, obiceiuri și superstiții unice, iar nevoile de bază, evidențiate
și de Piramida nevoilor a lui A. Maslow, au contribuit la formarea de grupuri restrânse
denumite familii cu principalul scop de a oferi și avea adăpost, hrană și urmași care să împiedice
extinția grupului.
Caracteristicile familiei de la începuturi au fost neschimbate timp de mii de ani, în sociologie
primind denumirea de familie tradițională și având particularitatea unei instituții conservatoare,
care pune accentul pe valorile familiei, pe religie și tradiții. Este o comunitate de tip patriarhat,
în care respectul față de părinți și față de vârstnici este foarte important. În cadrul acesteia
rolurile sunt foarte bine structurate. Tatăl, reprezentând ,,capul familiei” este însărcinat cu
coordonarea, realizarea de venituri și economia gospodăriei care în această perioadă constituia
un circuit închis. Mama se ocupă doar de creșterea și educarea copiilor, dar și de organizarea

1
Harari, Y., 2017, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, București: Polirom, p. 13-25

3
gospodăriei. Aceste aspecte reprezentând particularități ale familiei tradiționale care sunt
regăsite și în prezent în cadrul unor familii.

4
Cap.2 Sociologia familei tradițională și modernă

Introducere în sociologia familiei

Din dorința de a familiariza cititorul cu tema lucrării, pentru a o înțelege mai în profunzime,
voi începe prin a cita un dicționar de sociologie (2009, p. 200-202), care sugerează definiția
dată de către Murdock în anul 1949, astfel familia este un „grup caracterizat printr-o reședință
comună și prin cooperarea adulților de ambele sexe și a copiilor pe care i-au conceput sau
adoptat”. Însă aceasta este o definiție vagă și mai puțin concretă în prezent, când sunt
recunoscute și familiile care nu prezintă caracteristicile stabilite de sociologi în secolul trecut.
Astfel că, în prezent putem spune că familia este reprezentată de cel puțin doi indivizi care,
indiferent de sex, vârstă, religie, etnie ș.a.m.d. conviețuiesc în armonie în aceeași locuiță.
Exemplele pot fi reprezentate de către următoarele tipuri de familii moderne: familii tradiționale
(mamă, tată și copil/copii), familie monoparentală (mamă/tată și copil/copii), familie formată
din doi sau mai mulți frați, familie constituită din doi sau mai mulți indivizi de același sex sau
diferit etc.
În ,,Introducere în sociologie” , patru decenii mai târziu, Norman Goodman (1992, p.224-225)
precizează faptul că ,,rolurile genurilor au devenit stereotipe: soțul/tatăl, furnizorul conștiincios,
iar soția/mamă gospodină mulțumită care are mare grijă de soțul și copii ei”, astfel susține
indirect faptul că teoria despre sociologia familiei a devenit doar un șablon care nu mai refectă
realitatea, deci necesită adaptarea la prezent.
Norman Goodman clasifică relaționarea din cadrul unei familii conform claselor sociale din
cadrul cărora aparțin, după cum urmează:
 Clasa de jos sau muncitoare caracterizată prin accentul scăzut acordat copiilor, rata
ridicată a divorțurilor, separare majoră privind rolurile genurilor feminin și masculin,
metodă de disciplinare fizică, existând un sentiment dominant față de autoritate;
 Clasa de mijloc caracterizată prin accentul pus pe educarea copiilor, nefolosirea
educației fizice, legătura dintre părinți și copii este mai strânsă, bazată pe afectivitate,
autonomie, inițiativă, rata divorțurilor este mai mică față de cea a clasei muncitoare, iar
rolurile celor două genuri se intersectează frecvent.
Studiile, cercetările și analizele sociologice din ultimul secol au contribuit la caracterizarea
următoarelor categorii de familii, teoretizate în Introducere în sociologie, de către Norman
Goodman (1992, p. 243-244):

5
 a. Familia nucleu, având ca specific două persoane de sexe opuse care întrețin relații
sexuale acceptate de societate, având copii lor sau adoptați:
- Familia nucleară de orientare (primul stadiu, ne naștem, apoi avem statutul de copii);
- Familia nucleu de procreare reprezentată de căsătorie, având statutul de adult (familia
,,conjugală”).
b. Familia extinsă alcătuită din două sau mai multe familii nucleu înrudite prin legătura
de tip părinte-copil, cunoscută și sub denumirea de familie consangvină;
c. Familia poligamă formată din două sau mai multe familii nucleu ce sunt unite prin
legături maritale. Anumite culturi acceptă ca unul dintre parteneri să aibă mai multe
soții, respectiv mai mulți soți. Aceste tipuri de căsătorii se numesc:
- poliandrie (o femeie poate avea mai mulți soți);
- poligenie (un barbat poate avea mai multe soții).
În continuarea tipologiilor familiale, au fost analizate stadiile vieții familiale, cuprinse în
,,Sociopsihologia și antropologia familiei”(2005, p. 28-209) de Petru Iluț, fiind următoarele:
1. începutul vieții de familie;
2. apariția copiilor;
3. familia cu copii preșcolari;
4. familia cu copii școlari;
5. familia cu adolescenți;
6. familia ca centru de lansare, moment în care aceștia părăsesc familia fie deoarece pleacă la
școală, fie prin căsătorie ori stabilindu-și un cămin propriu;
7. familia de vârstă mijlocie, când copii sunt plecați, manifestându-se fenomenl de ,,cuib
gol”(empty nest);
8. familia în vârstă (pensionarea și văduvia).
Trebuie menționată una dintre cele mai importante etape ale vieții unui individ care se ghidează
după normele și valorile societății în care trăiește: căsătoria. Această etapă este definită ca fiind
aranjamentul aprobat și susținut de către societate, prin care se creează o familie ce are un
ansamblu de obiceiuri, idei, norme, valori, obligații sociale, economice și sexuale. Se mai
găsește și sub denumirea de ,,înrudire”, definită de Murdock în anul 1942 ca fiind un sistem
organizat de relații în care indivizii sunt legați prin legăturile întrețesute și cu ramificații.

6
 Familia tradițională românească

Cărțile de istorie și poveștile ne învață faptul că familia tradițională cuprinde o serie de valori
specifice care sunt comune fiecărui stat, eră istorică sau civilație. Aceste valori au reprezentat
familia ca întreg până în secolul XIX, atunci când a apărut un nou curent denumit Modernitate
în care multe schimbări s-au produs în artă, tehnologie, sociologie, politică, economie ș.a.m.d.
În profunzimea sa, istoria a surprins evenimente și schimbări complexe de-a lungul timpului,
însă nu toate au fost menționate în scris, astfel că informații posibil foarte importante au fost
pierdute, fiindu-ne imposbil să le aflăm în prezent. Din acest motiv nu pot exista date exacte
despre momentul în care s-a format prima familie, care erau particularitățile acesteia, precum
ce valori și norme prevedea.
Evoluția creierului uman a condus, în timp, la desvoltarea scrisului, astfel fiindu-ne acum posibil
să cităm sociologi care au definit mai mult sau mai puțin familia prin caracteristicile sale
definitorii până în prezent.
Aspectele pe care le cunoaștem, însă, fără a avea nevoie de informații precise sunt faptul că familia
a reprezentat întotdeauna, până din cele mai vechi timpuri, un reper important de stabilitate în
societate. Viața de familie în societatea contemporană are un impact foarte mare asupra
societății, a dezvoltării acesteia, a stabilității, transmiterii valorilor și normelor fundamentale
familiei în societate. După cum susține Liliana Vasile în ,,Să nu audă lumea. Familia
românească în Vechiul Regat” (2009, p. 7) ,,conceptul de familie este considerat de către
istoriografia contemporană tot mai ofertant în privința dezvoltării cunoașterii societății de
astăzi”. În consecință, prin analizarea particularităților specifice familiilor din fiecare secol sau
eră putem surprinde aspectele caracteristice fiecarei generații din trecut, ceea ce ne poate aduce
sugestii despre cum va evoluaă societatea.
Fiecare epocă și societate a prezentat particularitați privind familia, acestea fiind influențate de
cultură, tradiție, politică și religie. Astfel că, după cum Jack Goody prezintă în Familia
Europeană. O încercare de antropologie istorică, familia a primit influențe în fiecare etapă
istorică, adaptându-se ori schimbându-se aproape în totalitate la apariția Creștinismului ori a
Globalizării, în Epoca Bronzului, Pre-industrializarea sau Industrializarea, ș.a.m.d. (2003, p.
15-21, 148, 153, 187).
Societatea în continuă schimbare a produs, deci, schimbări și în cadrul familiei, de la familia
din Europa de vest predecesoare perioadei moderne care era de tip lărgit, la familia
contemporană în care poate fi formată din doar 2 indivizi, fiind specifică societăților dezvoltate
din punct de vedere economic. Schimbările aduse familiei în prezent au apărut ca reacție la

7
extinderea individualismului afectiv, caracterizat de către A. Giddens ca fiind „formarea
legăturilor materiale pe baza selecției personale” (2000, p. 155-156).
În prezent familia tradițională este caracterizată ca fiind comuniunea dintre doi indivizi de sex
diferit care în urma căsătoriei devin părinții unui copil sau mai mulți prin naștere sau adopție,
aspect ce va rămâne neschimbat până în momentul în care se vor produce schimbări radicale în
familia considerată în prezent modernă.

8
 Familia modernă românească

În prezent se consideră că luăm parte la „sfârșitul familiei... o perioadă anterioară în care a fost
inventată copilăria sau despre apariția familiei afective (fiecare implicând o schimbare radicală
față de ceea ce s-a întâmplat înainte)”.2
Familia reprezintă cea mai veche instituție socială, care se bazează pe roluri, valori, norme, tradiții
bine definite și înrădăcinate în structura acesteia, însă impactul extern nu a ocolit acest stâlp de
bază al societății, provocând rupturi, schimbări radicale, și chiar revolte privind evoluția ori
adaptarea, rolurilor, carateristicilor clasice din cadrul vieții de familie.
În prezent familia poate fi descrisă ca reprezintând un grup social relativ permanent format din
indivizi legați prin origine, căsătorie sau adopție. Familia reprezintă un grup constituit din
persoane înrudite biologic sau format în urma căsătoriei între două persoane sau a unui
concubinaj neformal. Familia este privită ca fiind principiul de a construi o viață accesibilă
alături de o persoană față de care manifestă sentimente de iubire și încredere pornita dintr-un
izvor de cooperare, interrelaționare, stabilitate economică și socială, la care indivizii aderă.
Schimbările aduse în cadrul familiei au fost subliniate de tipurile structurale, cuprinsul și
importanța funțiilor acesteia. Deși aceste modificări au fost prezente și în alte categorii, în
această grupare au fost semnificative, mai ales privind trecerea familiei de la tradițional la
modern. Diferența majoră dintre aceste două etape este dată de primordialitatea obligațiilor și a
afecțiunii. Astfel că în cadrul familiei tradiționale primează legăturile sangvine și de rudenie ca
sursă primordială a obligațiilor și drepturilor individului. Diferența adusă de familia modernă
este factorul migrator prin care s-a desfășurat ruptura de rețeaua parentală, susține P. Iluț (2005,
p. 87).
De altfel, încă există și familii în care femeia/mamă își îndeplinește în totalitate rolul de
gospodină, fiind în același timp și angajată. Acest fapt a condus la scăderea natalității în rândul
femeilor care sunt implicate pe piața muncii din cauza scăderii timpului necesar pentru educarea
copiilor, administrarea gospodăriei și implicit pentru locul de muncă. Astfel s-a ajuns ca în
prezent tot mai multe cupluri să prefere formarea unei familii alcătuite și dintr-un copil sau doi,
mai rar din trei sau mai mulți, însă există și familii care aleg să nu aibă copii.

2
Goody, J., 2003, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, București: Polirom, p. 11

9
 Impactul societății postmoderniste asupra familiei

Familia a reprezentat întotdeauna, până din cele mai vechi timpuri, un reper important de stabilitate
în societate. Schimbările produse în societate, revoluțiile industriale, modernizarea tehnologică
au condus la noi schimbări din punct de vedere social. Secolele XIX și XX reprezintă începutul
modernizării familiei. Astfel că familia și rolurile din cadrul acesteia s-au schimbat. Stabiliatea
de care dădea dovadă familia până în acea perioadă s-a diminuat, membrii acesteia fiind nevoiți
să schimbe locuința, locul de muncă și chiar rolurile și valorile din cadrul acesteia.
Cel de al optulea deceniu al secolului XX a produs cele mai semnificative schimbări odată cu
schimbarea rolurilor femeilor în societate. În anii 1970 numărul divorțurilor crește semnificativ,
natalitatea scade, crescând numărul copiilor născuți în afara căsătoriei și numărul avorturilor.
Un aspect important îl constituie și perspectiva feministă care prin acțiunile desfășurate
schimbă aproape în totalitate semnificația genurilor, soțul nemaiavând un rol atât de important
în cadrul familei.
După cum susține Ph. Ariès în anul 1973, ,,sentimentul familiei și sentimentul copilăriei s-au
constituit treptat, unul în legătură cu celălalt, pe masura apariției și dezvoltării societății
industriale”. Potrivit lui, secolul al XV-lea constituie un moment crucial, moment în care
,,climatul sentimental este de acum diferit și se apropie de al nostru, ca și cum familia modernă
s-ar naște în același timp cu școala” (1973, p. 260).
În prezent, rolurile genurilor nu mai sunt atât de strict delimitate. Astfel că, deși încă sunt
existente aspecte ale familiei tradiționale, femeile muncesc, inversându-se chiar rolurile în
societate, existând și concediu de paternitate.
În societatea modernă accentul este pus mai mult pe individualism, diversitate, tehnologie și
mass-media, care care un rol important asupra perspectivelor familiei, dar privind varietatea
noului tip de consum. Implicarea femeilor în activitățile din afara gospodăriei, în piața muncii,
în politică, etc. a condus la scăderea autorității masculine, la o distanțare a relațiilor
intrafamiliale, la scăderea natalității, respectiv la creșterea avorturilor și a divorțurilor, dar și a
sarcinilor din afara căsătoriei.
În anul 1900 doar 20% dintre femei lucrau, pe când în anul 1987 procentul a crescut la 55%,
ocupând cu preponderență domenii considerate specifice pentru femei: cameristă, funcționar,
bonă, profesoară, etc. Apogeul în Statele Unite ale Americii a fost atins în anul 1999, când
procentul femeilor aflate pe piața muncii a ajuns la 60%. Date recente arată scăderea ajunsă la
56,7% în SUA, iar la nivel global a scăzut de la 52,4% la 49,6% între 1995-2015. Aceste date
au fost enunțate de către N. Goodman în Introducere în sociologie. (1992, p. 226-227).

10
Implicarea într-un procent tot mai mare a femeilor pe piața muncii a condus la noi schimbări în
structura familiei. Astfel că astăzi bărbatul este nevoit uneori să se implice în activitățile
gospodărești pentru ajutorarea femeii. De altfel încă există și familii în care femeia/mamă își
îndeplinește în totalitate rolul de gospodină, fiind în același timp și angajată. Acest fapt a condus
la scăderea natalității în rândul femeilor care sunt implicate pe piața muncii din cauza scăderii
timpului necesar pentru educarea copiilor, administrarea gospodăriei și implicit pentru locul de
muncă. Astfel s-a ajuns ca în prezent tot mai multe cupluri să prefere formarea unei familii
alcătuite și dintr-un copil sau doi, mai rar din trei sau mai mulți, însă există și familii care aleg
să nu aibă copii.
Modernitata a creat un nou tip de relație pentru indivizi: concubinajul. Acesta este preferat în
ultimele decenii în detrimentul căsătoriei. Specific tinerilor, aceștia trăiesc împreună, în special
în perioada studențească, fiind considerată o etapă a curtării predecesoare mariajului.
Majoritatea susțin că după o perioadă de concubinaj cu partenerul va urma căsătoria, însă nu
este un fapt frecvent, deoarece un individ poate avea relații de concubinaj cu mai multe persoane
înaintea căsătoriei. Specific contemporanității este și vârsta relativ înaintată la care indivizii se
căsătoresc, rata divorțurilor crescând drastic în ultimele decenii, la fel ca și rata avorturilor.
Sociologul J. Stacey susține faptul că ,,provocând o ruptură în modelul evoluționist al familiei
din punct de vedere istoric, incorporâd atât elemente noi, experimentale, cât și nostalgice,
familia postmodernă pendulează înainte și înapoi într-un viitor nesigur, prinsă într-o ușă rotativă
fără ieșire.” (1990, p.18). Modernizarea societății a condus și la un nou tip de relații
intrafamiliale: uniuni consensuale între persoane heterosexuale sau homosexuale, existând și
permisia din partea legii privind căsătoria între persoane de același sex în unele state.

11
 Efectele economiei, politicii, învățământului și culturii asupra familiei

În secolul al XIX-lea a început tranziția de la familia tradițională, cu valori și norme vechi de sute
și mii de ani, către familia modernă, contemporană societății în care trăim. Această schimbare
s-a produs odată cu cele economice, tehnologice, sociale, educaționale, apariția globalizării
reprezintă un principal factor de schimbare a vieții de familie contemporană. Astfel că, familia
și rolurile din cadrul acesteia s-au schimbat. Stabilitatea de care dădea dovadă familia s-a
diminuat, membrii acesteia fiind nevoiți să schimbe locuința, locul de muncă și chiar rolurile și
valorile din cadrul acesteia. Apar noi valori, norme, metode de creștere și educare a copiilor,
noi influențe externe care pot fi devastatoare ori benefice familiei ca grup social.
În societatea contemporană, instituția familiei este influențată de către schimbările politice și
economice care au loc la nivel global. Astfel că, în vederea stabilirii unor politici care să ajute
familia și nu să o dezechilibreze, sunt necesare „clarificarea valorilor care stau la baza societății
în legătură cu numărul și nivelul calitativ al descendenților, cu nivelul bunăstării familiei și al
societății”, susține Carmen Bulzan (2008, p. 121).

12
 Cap.3 Metodologia cercetării

3.1. Scopul și obiectivele realizării cercetării

Scopul cercetării:
Scopul cercetării este de a evidenția valorile și normele specifice familiei tradiționale în
comparație cu familia modernă în societatea contemporană din municipiul București, prin
utilizarea chestionarului ca instrument de cercetare.

Obiectivele cercetării:
1. Identificarea particularităților familiilor tradiționale din municipiul București.
2. Analiza comparativă a grupelor de vârstă formate din tineri, adulți și vârstnici cu privire
la opinia față de valorile familiei tradiționale din municipiul București.
3. Evidențierea caracteristicilor familiei tradiționale regăsite în societatea contemporană
din municipiul București.

Ipotezele și întrebările cercetării

1. Implementarea valorilor familiei tradiționale în societatea contemporană depind de

mediul de proveniență.
2. Indivizii ce provin din mediul rural vor acorda o mai mare importanță tradițiilor și
valorilor familiei tradiționale.
3. Studiile superioare ale indivizilor au un impact asupra particularităților familiei
moderne?

Metodologia utilizată (metode și tehnici de cercetare)

Pentru a obține informații precise despre impementarea valorilor familiei tradiționale în

particularitățle familiei moderne, pentru a culege un volum cât mai mare de informații într-un
timp scurt, dar și pentru a realiza centralizarea și prelucrarea datelor într-un mod eficient am
ales să folosesc ca metodă de cercetare cantitavă, bazată pe ancheta sociologică, instrumentul
de cercetare denumit chestionar.

Definirea grupului de analizat. Eșantionare

13
 Cercetarea efecuată necesită selectarea unui eșantion nonprobabilistic, ceea ce E. Babbie a
definit ca fiind „orice tehnică în care eșantioanele sunt selectate altfel decât pe baza teoriei
probabilităților” (2010, p. 260), iar T. Rotariu și P. Iluț susțin că reprezintă „orice tip de
populație umană... formată din indivizi aparținând unor grupuri... eșantionarea nu este
obligatorie să înceapă cu individul” (2006, p. 173).
În vederea realizării acestui proiect de cercetare privind evidențierea valorilor și normelor familiei
tradiționale în familia modernă din municipiul București, a fost selectat un eșantion
reprezentativ de respondenți care aparțin grupurilor diferite de vârstă (tineri, adulți și vârstnici)
pentru a rezulta statistici concludente. Eșationul este format din ... de respondeți locuitori ai
municipiului București aparținând grupelor de vârstă menționate, datele chestionarului fiind
colectate în perioada ... 2018.

Operaționalizarea conceptelor

Sociologul Earl Babbie a definit în „Practica cercetării sociale” (2010, p. 195) operaționalizarea
ca fiind „o extensie a conceptualizării care specifică procedurile... folosite pentru măsurarea
variabilelor..., este dezvoltarea unor proceduri (operațiuni) de cercetare specifice care vor
rezulta în observații empirice reprezentând acele concepte în lumea reală..., implică o serie de
alegeri interrelaționate... începe în faza de proiectare a studiului și continuă prin toate etapele
proiectului de cercetare, incluzând analiza datelor.”.
Conceptele urmărite sunt: educația primită în familie, valori (religie, etnie, înclinație politică),
ultimul nivel de studii absolvit, statut social, mediul de proveniență (rural, urban) și domeniul
de activitate.
În continuare voi explica seminifacția principalelor concepte care stau la baza cercetării realizate:
Familia tradițională prezintă o serie de particularități ce se regăsesc în toate societățile și
perioadele istorice deoarece au la bază formarea unui concubinaj între doi indivizi de sex diferit
cu scopul de a conviețui în armonie și iubire, de a se procrea și de a se ajuta reciproc.
Caracteristicile specifice apar când se dezvoltă subiectul, remarcându-se statutul social specific
al indivizilor în cadrul familiei pe care o formează: bărbatul – tatăl – se ocupă de securitate,
găsirea unui adăpost și hrană, femeia – mama – se ocupă de creșterea și educarea copiilor,
activitățile gospodărești și copilul/copii, deoarece într-o familie tradițională sunt elementul
central.
Familia modernă prezintă particularități care o definesc de familia tradițională prin noi elemente,
care au schimbat și societatea în acre trăim odată cu apariția și impactul acestora, și anume

14
 divorțul, familia monoparentală, avortul, coabitarea, căsătoria interrasială și
căsătoria/coabitarea între persoanele de același sex.
Educația a evoluat de-a lungul timpului, fiind ilustrată de către E. Stănciulescu în Sociologia
educației familiale. Strategii educative ale familiilor contemporane astfel: „interesul părinților
pentru educația copiilor și rolurile educative parentale specifice sunt <<achiziți>> relativ
recente ale familiilor nucleare, izolate din comunitățile mai largi pe măsură ce s-a trecut la
producția de tip industrial” (1997, p. 12).
Valorile au fost definite ca reprezentând „expresia unor principii generale, orientări fundamentale
și, în primul rând, ale unor preferințe și credințe colective... în orice societate, se realizează
plecând de la o reprezentare a aspirației și se manifestă prin idealuri colective.”3
Pornind de la conceptele prezentate, am realizat următorul model de operaționalizare:

Figura 1. Model operaționalizare

3
3. Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lécuyer, B.P., 2009, Dicționar de Sociologie, București:
Univers Enciclopedic Gold, p. 241

15
 Descrierea cercetării

Cercetările sociologie sunt vitale pentru dezvoltarea societății. Una dintre cele mai importante
teme de cercetare este reprezentată de viața de familie. Analiza următoare prezintă viața de
familie în societatea românească, o analiză comparativă a valorilor și normelor familiei
tradiționale și ale familei moderne. Tema cercetării, din perspectiva mea, fiind una dintre temele
de cercetare cele mai apropiate de individ, de înțelegerea acestuia în vederea dezvoltării lui,
acceptarea sa și a acțiunilor sale.

16
Cap. 4 Analiza și interpretarea rezultatelor
4.1. Analiza datelor colectate în urma aplicării chestionarului
4.2. Procesul de implicare și motivare al respondenților
4.3. Dificultăți în realizarea cercetării

Cap. 5 Concluzii, implicații și recomandări

5.1. Concluziile lucrării și cercetării
5.2. Implicarea în realizarea proiectului de cercetare
5.3. Direcții de urmat pentru continuarea studiului

Cap. 6 Reflecții personale și limitele cercetării

Cap. 7 Bibliografie

1. Catalyst, 2016, ,,Catalyst. Changing workplaces. Changing lives”, [online] la adresa

http://www.catalyst.org/knowledge/statistical-overview-women-workforce accesat la
data de 19.12.2017
2. Babbie, E., 2010, Practică cercetării sociale, București: Polirom, p.
3. Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lécuyer, B.P., 2009, Dicționar de Sociologie
București: Univers Enciclopedic Gold, p. 200-202
4. Bulzan, C., 2008, Sociologia. Știință și disciplină de învățământ, București : ALL, p.
5. Fukuyama, F., 2011, Marea Ruptură. Natura umană şi refacerea ordinii sociale,
București: Humanitas , p. 38-75
6. Giddens, A., 2000, Sociologie, București: ALL, p. 154-184
7. Giddens, A., 2010, Sociologie ediția a V-a, București: ALL, p. 199-241
8. Goodman, N., 1992, Introducere în sociologie, București: Lider, p. 137-264
9. Goody, J., 2003, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, București:
Polirom, p.
10. Grosu, N., 2000, Tratat de sociologie, București: Expert, p. 33-35, p. 123-133
11. Harari, Y., 2017, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, București: Polirom, p. 13-170
12. Iluț, P., 2005, Sociopsihologia și antropologia familiei, București: Polirom, p. 28-209
13. Popescu, R., 2009, Introducere în sociologia familiei. Familia românească în societatea
contemporană, București: Polirom, p.13-42, p.177-181
14. Rotariu, T., Iluț, P., 2006, Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică,
București: Polirom, p.
17
 15. Segalen, M., 2011, Sociologia familiei, București: Polirom, p. 13-
16. Stănciulescu, E., 2002, Sociologia educației familiale volumul 2, București: Polirom, p.
48-55
17. Stănciulescu, E., 1997, Sociologia educației familiale volumul 1, Iași: Polirom, p. 12
18. Tucicov-Bogdan, A., 1996, Vocația familiei în dezvoltarea comunicării interetnice în
România (studii și cercetări), București: Fundația ,,Armonia” pentru familiile etnice
mixte din România, p. 16-72
19. Vasile, L.A., 2009, Să nu audă lumea. Familia românească în Vechiul Regat, București:
Tritonic Publishing, p. 7-42
20. Vlăsceanu, L., 2011, Sociologie, Iași: Polirom, p. 596-672

Anexe

Chestionar
Bună ziua, mă numesc Cojan Claudia-Nicoleta și sunt studentă la Academia de Studii Economice
din București, Facultatea de Administrație și Management Public, secția Resurse umane, anul
III.
Chestionarul pe care urmează să îl completați are ca scop evidențierea valorilor și normelor
specifice familiei tradiționale prezente în familia modernă din municipiul București, grupurile
țintă fiind reprezentate de tineri, adulți și vârstnici cu vârsta cuprinsă între 18-85 de ani.
Informațiile furnizate au caracter confidențial și vor fi folosite doar cu scop academic.
Vă mulțumesc anticipat pentru contribuție și timpul acordat! O zi frumoasă!
 Informații generale:
1. Grupa de vârstă:
o 18-29
o 30-45
o 46-59
o 60-85
2. Sex:
o Feminin
o Masculin
3. Mediul de proveniență:
o Rural
o Urban

18
4. Status marital:
o Singur(ă)
o Într-o relație – locuim împreună
o Într-o relație – nu locuim împreună
o Căsătorit(ă)
o Căsătorit(ă) – avem un copil/cel puțin 2 copii
o Divorțat(ă)
o Văduv(ă)
5. Ultima formă de învățământ absolvită:
o Clasele primare (I-IV)
o Școala generală (I-VIII)
o Liceu
o Studii postliceale
o Studii universitare
o Master
o Doctorat
o Cursuri de specializare
6. Ocupația dumneavoastră:
o Elev/Student
o Muncitor calificat
o Muncitor necalificat
o Funcție executivă
o Fucnție de conducere
o Liber profesionist (antreprenor)
o Profesor
o Casnic(ă)
o Altele:
o
7. Etnie:
o Română
o Maghiară
o Rromă
o Germană
o Ucraineană
o Rusă
o Altă etnie
 Informații specifice:
8. În familia dumneavoastră ce formă religioasă este manifestată?
o ortodoxă
o romano-catolică
o greco-catolică
o reformantă
o altă formă religioasă
o nu se manifestă nicio formă religioasă
9. Dacă în familia dumneavoastră se manifestă o formă religioasă, în ce măsură
religia de care aparțineți vă influențează viața personală?

19
o În foarte mare măsură
o În mare măsură
o În mică măsură
o În foarte mică măsură
o Nu îmi influențează deloc viața
10. În ce măsură considerați că sunt importante în societate valorile religiei pe care o
practicați?
o În foarte mare măsură
o În mare măsură
o În mică măsură
o În foarte mică măsură
o Consider că nu sunt deloc importante
11. Susteți de acord cu următoarea afirmație: „Persoanele care aparțin unei religii
diferite de cea de care aparțin sunt la fel de morale”?
o Foarte de acord
o De acord
o Puțin de acord

12. În ce măsură este importantă transmiterea valorilor religioase în familie?

o În foarte mare măsură
o În mare măsură
o În mică măsură
o În foarte mică măsură
o Nu este deloc importantă
13. Cât de importantă considerați că este predarea religiei în scoli?
o Foarte importantă
o Destul de importantă
o Importantă
o Puțin importantă
o Foarte puțin importantă
o Deloc importantă
14. Cât de importante sunt valorile religioase, naționale și tradiția în educarea unui
copil pentru a forma un individ virtuos pentru societate?
o Foarte importante
o Destul de importante
o Importante
o Puțin importante
o Foarte puțin importante
o Deloc importante
15. Considerați că proveniți dintr-o familie:
o Nucleară - o familie normală formată din două persoane de sex opus căsătorite, care
locuiesc singuri, fără rude

20
o Coabitantă - o familie formată din două persoane care locuiesc împreună și care au sau
nu copii
o Extinsă - o familie formată din două sau mai multe generații înrudite, care locuiesc
împreună în aceeași casă sau în apropiere
o Reconstituită - o familie în care doi adulți sunt căsătoriți sau nu și locuiesc cu copiii
dintr-o relație anterioară
o Monoparentală - o familie formată dintr-un părinte care are responsabilitatea zilnică a
unui copil
o Familie de același sex - o familie formată din doi indivizi de același sex, căsătoriți sau
nu , care cresc împreună unul sau mai mulți copii
16. În opinia dumneavoastră, cât de importantă este viața de familie?
o Foarte importantă
o Destul de importantă
o Importantă
o Puțin importantă
o Foarte puțin importantă
o Deloc importantă
17. Cât de importante sunt valorile într-o familie?
o Foarte importante
o Destul de importante
o Importante
o Puțin importante
o Foarte puțin importante
o Deloc importante
18. Aveți frați/surori?
o Da
o Nu
19. Dacă DA, câți frați/surori aveți?
o 1
o 2
o 3
o 4
o 5
o mai mulți de 5
o Altele:
o

20. Locuiți în aceeași regiune cu rudele dumneavoastră?

o Da
o Nu
21. În prezent, gospodăria este formată din:
o 1
o 2
o 3
o 4
o 5

21
 o mai mult de 5 persoane
22. Referindu-ne la valorile familiei tradiționale, cât de important este ca doi
parteneri să locuiască împreună doar după căsătorie?
o Foarte important
o Destul de important
o Important
o Puțin important
o Foarte puțin important
o Deloc important
23. Dacă aveți copii, cât de mult vă implicați în educarea acestuia?
o Foarte mult
o Mult
o Așa și așa
o Puțin
o Foarte puțin
o Deloc
24. Cât de importantă considerați că este educarea copiilor în aceeași manieră în
care ați fost educat(ă) dumneavoastră?
o Foarte importantă
o Destul de importantă
o Importantă
o Puțin importantă
o Foarte puțin importantă
o Deloc importantă
25. În ce măsură considerați că violența (verbala și/sau fizică) este necesară în
procesul de educare al copiilor?
o În foarte mare măsură
o În mare măsură
o În mică măsură
o În foarte mică măsură
o Nu este deloc importantă
26. Cât de important considerați că este implementarea unui program de educare
sexuală în scoli?
o Foarte important
o Destul de important
o Important
o Puțin important
o Foarte puțin important
o Deloc important
27. În opinia dumneavoastră, orice persoană ar trebui să aibă dreptul de a divorța
indiferent de motiv?
o Da, orice persoană are dreptul de a lua propriile decizii
o Nu, ar trebui să încerce să continue relația

22
28. Considerați că orice femeie are dreptul de a decide dacă dorește să păstreze sau
nu o sarcină?
o Da, este o decizie personală
o Nu, este o decizie care trebuie luată împreună cu tatăl viitorului copil
29. În ce măsură sunteţi de cord cu următoarele afirmaţii?
În foarte În mare Așa și În mică În foarte
mare măsură măsură așa măsură mică măsură
O femeie poate avea o carieră frumoasă
și o familie fericită în același timp
O mamă își poate crește și educa
singură copilul/copii
Un copil care a crescut într-o familie
monoparentală (cu mama sau tatăl)
poate deveni un adult la fel de
echilibrat ca cei care au fost crescuți de
ambii părinți
Educația sexuală este foarte importantă
pentru orice individ
Studiile universitare sunt necesare
pentru toți indivizii
Menținerea valorilor de către fiecare
individ este importantă pentru
dezvoltarea acestuia
30. Referindu-ne la schimbările din societate produse în ultimele decenii, care este
opinia dumneavoastră în privința homosexualității:
o Sunt total de acord
o Sunt de acord
o Nu sunt de acord
o Nu sunt deloc de acord
o Îmi este indiferent
o Nu am opinie despre acest subiect
31. Considerați că 2 persoane cu orientare sexuală homosexuală aflate într-o relație
ar trebui să se poată căsători?
o Da
o Nu
o Îmi este indiferent

23
32. Sunteți de acord ca 2 persoane cu orientare sexuală homosexuală aflate într-o
relație, căsătorite sau nu, să aibă posibilitatea de a deveni părinți și implicit de a
crește și educa unul sau mai mulți copii?
o Da, sunt de acord
o Nu, nu sunt de acord
o Nu sunt deloc de acord
o Îmi este indiferent
33. În general, ați spune că preferințele dumneavoastră politice vă influențează viața
de familie:
o În foarte mare măsură
o În mare măsură
o În mică măsură
o În foarte mare măsură
o Nu influențează deloc

24