22 Februarie 2005

Ghidul A.I.S.E. pentru implementarea regulamentului referitor la detergenţi

Biodegradabilitatea surfactanţilor
şi
Anexa VII (etichetarea şi datele despre ingrediente)

Regulamentul (CE) Nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 Martie

2004 referitor la detergenţi.

(Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 104, 8 Aprilie 2004)

1
 22 Februarie 2005

CUPRINS:

1. CONTEXT ...........................................................................................................................3
2. INTRAREA ÎN VIGOARE ................................................................................................3
3. PRODUSELE ACOPERITE DE DEFINITIA DETERGENŢILOR .............................3
4. BIODEGRADABILITATEA SURFACTANŢILOR (FOLOSIŢI ÎN DETERGENŢI) 4
4.1. MODIFICĂRI FUNDAMENTALE ...............................................................................4
4.2. EXCEPTARI PENTRU SURFACTANŢII FOLOSIŢI CA SUBSTANŢE ACTIVE
BIOCIDE ...............................................................................................................................5
4.3. GHID PENTRU PRODUCĂTORII CARE LANSEAZĂ DETERGENŢI PE PIAŢĂ .5
5. ETICHETAREA INGREDIENTELOR.............................................................................6
5.1. CE MODIFICĂRI SURVIN?......................................................................................... 6
5.2. CARE INGREDIENTE TREBUIE ENUMERATE PE ETICHETĂ?........................... 6
5.3. GHID PENTRU ETICHETAREA INGREDIENTELOR...............................................7
6. ETICHETAREA INFORMAŢIILOR DE DOZARE PENTRU DETERGENŢII
PENTRU RUFE ...................................................................................................................9
6.1. GHID PENTRU ETICHETAREA DOZĂRII DETERGENŢILOR ............................. 9
7. ELEMENTE SUPLIMENTARE CARE TREBUIE MENTIONATE PE ETICHETĂ
CONFORM REGLEMENTĂRILOR REFERITOARE LA DETERGENŢI ..............11
8. OBLIGAŢII REFERITOARE LA INFORMARE..........................................................11
8.1. PRACTICI ÎN UZ .........................................................................................................11
8.2. NOILE LISTE DE INGREDIENTE PENTRU PERSONALUL MEDICAL ...............11
8.2.1. Ghid pentru listele de ingrediente .............................................................................12
8.3. PUBLICAREA LISTEI DE INGREDIENTE ...............................................................12
8.3.1. Ghid pentru publicarea listei de ingrediente .............................................................13

ANEXE
Anexa 1. Ingrediente parfumante potenţial alergene
Anexa 2. Denumirile INCI ale conservanţilor
Anexa 3. Matricea de dozare - Exemple

2
 22 Februarie 2005

1. Context

Regulamentul referitor la detergenţi au fost publicate la data de 8 Aprilie 2004 şi urmează să între
în vigoare la data de 8 Octombrie 2005. Ca regulament, devine o lege aplicabilă în toate Statele
Membre şi nu permite interpretarea în cadrul acestora. Regulamentul include prevederi care se
referă la:
• Cerinţele finale de biodegrabilitate (atât nivelul cât şi metodologiile folosite) în cazul
fiecărui surfactant (anionic, non-ionic, cationic şi amfoteric) folosit în detergenţi.
• Prevederile referitoare la informaţiile oferite consumatorului prin intermediul etichetelor
cu liste de ingrediente şi pagini de internet.
• Informaţii care trebuiesc deţinute de către producător şi furnizate la cerere
profesioniştilor din domeniul medical şi autorităţilor competente,
• Revizuirea informaţiilor referitoare la fosfaţi până în Aprilie 2007 cu recomandarea de
reducere a dozării.
• O evaluare a biodegradabilităţii anaerobe a surfactanţilor şi asupra biodegrabilităţilor
ingredientelor non-surfactante organice ale detergenţilor până în Aprilie 2009.

Deşi au fost depuse toate eforturile pentru a se asigura că toate sfaturile şi recomandările din
acest ghid sunt corecte, A.I.S.E. doreşte să sublinieze că nu îşi asumă nici un fel de răspundere
în cazul în care apar erori sau omisiuni sau orice alte eventuale pagube indiferent de tipul
acestora rezultate în urma respectării acestor prevederi.

2. Intrarea în vigoare

Prevederile regulamentului sunt aplicabile tuturor detergenţilor plasaţi pe piaţă începând de la

data de 8 Octombrie 2005. În Articolul 2 al Regulamentului, ‘Plasarea pe piaţă’ este definită ca
“introducerea pe piaţa Comunităţii, şi prin urmare disponibilizarea către terţe părţi, indiferent
dacă aceasta se face contra unei sume de bani sau nu. Importurile în teritoriile vamale ale
Comunităţii va fi considerată tot plasare pe piaţă.” S-a decis în cadrul grupului de lucru Ad Hoc
reunit pe 8 octombrie 2004 că momentul va fi interpretat ca acela în care se schimbă proprietatea
asupra detergentului de la producător la client. Prin urmare, orice produs care părăseşte sfera de
control (proprietatea) producătorului în ziua sau ulterior zilei de 8 Octombrie 2005 trebuie să se
conformeze acestui Regulament. Recomandăm producătorilor să consulte asociaţiile locale pentru
a verifica dacă această interpretare este acceptată la nivel local / naţional.

3. Produsele acoperite de definitia’ detergenţilor

Termenul "detergent" poate fi explicat sumar ca fiind aplicabil tuturor produselor destinate
curăţării materialelor textile sau suprafeţelor dure, sau cu alte cuvinte, tuturor ‘detergenţilor /
produselor de curăţare’ care au o funcţie de curăţare.
Sunt definiţi inter alia următorii termeni în cadrul articolului 2 al Regulamentului:

3
 22 Februarie 2005

‘Detergent’ se referă la orice substanţă sau preparat care conţine săpunuri şi / sau orice alt
surfactant care are ca scop spălarea sau curăţarea. Detergenţii pot avea orice formă (lichid,
pudră, pastă, baton, calup, piesă turnată, formă, etc.) şi pot fi distribuiţi pentru sau folosiţi în
gospodării sau medii industriale sau instituţionale.
Alte produse care pot fi considerate detergenţi sunt:
• ‘Preparate auxiliare pentru spălare’, folosite pentru înmuierea (prespălarea), clătirea
sau albirea hainelor, ţesăturilor de casă, etc.;
• ‘Agenţi pentru conditionarea ţesăturilor’, care au ca scop modificarea texturii
percepute a ţesăturilor în cadrul unor procese care suplimentează spălarea acestora;
• ‘Agenţi de curăţare’, care au ca scop toate substanţele folosite la curăţare în gospodărie
şi / sau la curăţarea altor suprafeţe (cum ar fi: materiale, produse, maşini, dispozitive
mecanice, mijloace de transport şi echipamente conexe, instrumente, aparate, etc.);
• ‘Alţi agenţi de curăţare şi spălare’, care au ca scop orice alte procese de spălare şi
curăţare.

‘Spălare’ se referă la curăţarea lenjeriei, ţesăturilor, vaselor şi a oricăror alte suprafeţe dure.

‘Curăţare’ are sensul definit în standardul EN ISO 862.

‘Surfactant’ se referă la orice altă substanţă şi / sau preparat organic folosit în detergenţi care
modifică proprietăţile tensioactive şi care conţine una sau mai multe grupări hidrofile şi una sau
mai multe grupări hidrofobe cu o dimensiune şi natură care îi permit să reducă tensiunea
superficială a apei, şi care să permită formarea de mono-straturi de împrăştiere sau răspândire
la interfaţa aer – apă, şi care să permită formarea de emulsii şi / sau micro-emulsii şi / sau
micelii şi procese de adsorbţie la interfaţa apă – solid.

4. Biodegradabilitatea surfactanţilor (folosiţi în detergenţi)

4.1. Modificări fundamentale

Regulamentul referitor la detergenţi introduce două noi modificări fundamentale privitoare la

biodegradabilitatea surfactanţilor folosiţi în detergenţi:
• În viitor se vor cere dovezi care să ateste biodegradabilitatea aerobă finală a
surfactanţilor folosiţi pentru detergenţi.
• Criteriile de biodegradabilitate sunt aplicabile şi surfactanţilor cationici şi amfoterici.
(Cerinţele anterioare se refereau numai la biodegradabilitatea primară a detergenţilor pe bază de
surfactanţi anionici şi non-ionici).

Se vor folosi preferabil numai metodele de testare din Anexa III A. Criteriile de
biodegradabilitate finală presupun o mineralizare în proporţie de 60% ("biodegradabilitate finală"
până la dioxid de carbon, apă şi săruri minerale) în termen de 28 de zile. "În cazurile justificate "
se poate recurge la una dintre metodele enumerate în Anexa III B la aplicare.
În conformitate cu Articolul 4 (2) se poate solicita o derogare în cazul unor detergenţi sau
surfactanţi folosiţi în sectoare speciale industriale sau instituţionale şi care nu pot respecta
criteriile de biodegradare finală în perioada stipulată.

4
 22 Februarie 2005

• În acest scop trebuie demonstrat de exemplu că nivelul de biodegradabilitate primară al

surfactantului în perioada de timp dată este de cel puţin 80%. Metodele folosite pentru
testarea biodegradabilităţii primare a surfactanţilor din detergenţi sunt listate în Anexa II.
În ce priveşte biodegradabilitatea surfactanţilor anionici şi non-ionici aceasta corespunde
standardelor aplicabile anterior Regulamentului privitor la detergenţi.
• În cazul derogării, se vor efectua testele conform cu Anexa IV, respectând o "abordare
personalizată". Ghidurile tehnice asupra abordării personalizate se vor dezvolta la o dată
ulterioară, nu mai târziu de data intrării în vigoare a Regulamentului.

4.2. Exceptări pentru surfactanţii folosiţi ca substanţe active biocide

Prevederile următoare sunt aplicabile conform Articolului 3 (1) al Regulamentului privitor la

Detergenţi:
"Surfactanţii care sunt de asemenea şi substanţe active în conformitate cu definiţia din Directiva
CE 98/8 (Directiva referitoare la produse biocide) şi care sunt folosite ca dezinfectanţi sunt
exceptati de la prevederile Anexelor II, III, IV şi VIII din prezentul Regulament."
Totuşi, respectivii surfactanţi trebuie:
• Să fie listaţi ca substanţe biologic active conform anexei I & IA a Directivei pentru produse
Biocide,
• Constituente ale unui produs biocid autorizat conform Directivei pentru produse Biocide sau
componentă a unui produs biocid autorizat conform măsurii de tranziţie valabilă 10 ani conform
Directivei pentru produse Biocide.
În cazul în care produsul biocidă este în acelaşi timp şi un detergent în accepţia Regulamentului
referitor la detergenţi, se vor aplica prevederile Regulamentului referitor la detergenţi pentru
ceilalţi surfactanţi şi pentru etichetare.

4.3. Ghid pentru producătorii care plasează detergenţi pe piaţă

Producătorii care plaseaza pe piaţă produse de tip detergent, pentru a se conforma cerinţelor de
biodegrabilitate a surfactanţilor folosiţi în produsele lor, vor trebui:
• Să obţină de la furnizorii de surfactant, atât din interiorul UE cât şi din afara UE,
confirmare scrisă (în cadrul fisei tehnice de securitate sau în cadrul oricărui alt
document specific) cum că surfactanţii folosiţi pot fi plasaţi pe piaţă fără nici o limitare
ulterioară legată de biodegrabilitatea finală, în conformitate cu prevederile Articolului
4(1).
• În cazul în care nu sunt respectate criteriile referitoare la biodegradabilitatea finală, se vor
putea acorda derogări numai în cazul anumitor surfactanţi din formula detergenţilor,
folosiţi în mediul industrial sau instituţional în cazurile prevăzute în Articolul 6 (1). În
acest scop:
o Trebuie obţinută confirmarea scrisă că surfactantul respectiv respectă criteriul de
biodegrabilitate primară minimă de 80% conform Anexei II;
o Trebuie să fie disponibilă o derogare emisă de o autoritate publică competentă
pentru surfactantul respectiv.
Formatted: Spanish (Spain-Modern
Sort)

5
 22 Februarie 2005

5. Etichetarea ingredientelor

5.1. Ce modificări survin?

Etichetarea ingredientelor folosite în detergenţi şi produse de curăţire în conformitate cu

Recomandarea CEE/89/542 este larg acceptată şi recomandată explicit în Regulamentul privitor
la detergenţi. În plus sunt impuse următoarele cerinţe:

• "Înălbitorii optici" şi "parfumurile" sunt incluse ca clase de substanţe suplimentare

care trebuie obligatoriu inscripţionate pe etichetă indiferent de concentraţia lor în produs.
• Agenţii de conservare trebuie şi ei enumeraţi indiferent de concentraţie, folosind acolo
unde este posibil denumirea INCI (INCI: International Nomenclature of Cosmetic Formatted: Romanian (Romania)
Ingredients – Nomenclatorul Internaţional de Ingrediente Cosmetice)
• Anumite ingrediente de parfumare în concentraţii mai mari de 0,01 % din greutate vor
fi enumeraţi pe ambalajele detergenţilor, folosind denumirea INCI.

5.2. CARE INGREDIENTE TREBUIE ENUMERATE PE ETICHETĂ?

Prevederile legate de etichetarea detergenţilor sunt enumerate în Articolul 11 corelat cu Anexa

VII A, care arată că:
“Următoarele prevederi legate de etichetarea produsului sunt aplicabile ambalajelor pentru
detergenţii disponibili la vânzare publicului general. Se vor folosi următoarele intervale de
procente de concentraţie (greutate):
— mai puţin de 5 %,
— peste 5 %, dar nu mai mult de 15 %,
— peste 15 % dar nu mai mult de 30 %,
— peste 30 %,
Vor fi folosite pentru a indica conţinutul în următorii constituenţi, în cazul în care aceştia sunt
prezenţi în procent de greutate mai mare de 0,2 %:
— fosfaţi,
— fosfonaţi,
— surfactanţi anionici,
— surfactanţi cationici,
— surfactanţi amfoterici,
— surfactanţi non-ionici,
— agenţi de înălbire pe bază de oxigen,
— agenţi de înălbire pe bază de clor,
— EDTA şi sărurile acestuia,
— NTA (acid nitrilotriacetic) şi sărurile acestuia,
— fenoli şi fenoli halogenaţi,
— para-di-cloro-benzen,
— hidrocarburi aromatice,
— hidrocarburi alifatice,
— hidrocarburi halogenate,
— săpunuri,
— zeoliţi,
— poli-carboxilaţi.
Următoarele clase de compuşi vor fi etichetate indiferent de concentraţie în cazul în care sunt
prezente:

6
 22 Februarie 2005

— enzime,
— dezinfectanţi,
— înălbitori optici,
— parfumuri.
În cazul în care sunt incluşi, agenţii de conservare vor fi enumeraţi, indiferent de concentraţie,
folosind acolo unde este posibil denumirea comună stabilită în Articolul 8 al Directivei
Consiliului CEE 76/768 din 27 Iulie 1976 pentru armonizarea legislaţiei Statelor Membre
referitoare la produsele cosmetice.
În cazul în care se adaugă, ca atare, în concentraţii mai mari de 0,01 % (greutate), substanţele
parfumate potenţial alergene care sunt trecute în lista de substanţe din Anexa III, Partea 1 a
Directivei CEE 76/768, amendată prin Directiva CE 2003/15 a Parlamentului European şi a
Consiliului pentru includerea substanţelor parfumate potenţial alergene de pe lista iniţial
elaborată de Comitetul Ştiinţific pentru Cosmetice şi Produse Non Alimentare (Scientific
Committee on Cosmetics and Non Food Products - SCCNFP) în Recomandarea
SCCNFP/0017/98, ele vor fi enumerate folosind denumirile folosite în acea Directivă; vor fi
enumerate şi toate celelalte substanţe parfumate adăugate ulterior Anexei III, Partea 1 a
Directivei CEE 76/768 prin adaptarea respectivei Anexe la progresul tehnologic.
În cazul în care concentraţiile de risc ale substanţelor parfumate potenţial alergene sunt stabilite
ulterior de SCCNFP, Comisia va propune adoptarea, în conformitate cu prevederile Articolului
12(2), a respectivelor limite care să înlocuiască limita propusă de 0,01 %, menţionată anterior.
În cazul detergenţilor utilizaţi în sectorul industrial, care nu sunt disponibili pentru publicul
general, nu este necesară respectarea condiţiilor anterior enunţate în cazul în care informaţiile
enunţate anterior sunt furnizate în cadrul dosarelor tehnice, a fişelor tehnice de securitate sau în
orice alt mod echivalent.”

5.3. Ghid pentru etichetarea ingredientelor

În accepţia prezentului Regulament, ‘ambalaj’ se referă la modul de ambalare individual al
produsului la cumpărarea şi manevrarea de către utilizator. Nu implică nici noţiunea de ambalaj
exterior la livrarea către distribuitor – şi nu implică nici ambalarea unităţii individuale (decât în
cazul în care este vorba de exemplu de mostre gratuite) şi nu este vorba nici de ambalarea
subunităţilor de produs, cum ar fi de exemplu ambalarea tabletelor sau blisterelor în cazul în care
produsul este furnizat în această formă de dozare. Etichetarea ambalajului este cerută încă de la
nivelul de producţie, cum ar fi de exemplu încă din fabrică.
Este recomandat ca etichetarea componentelor în cadrul ambalajului să se facă într-o manieră în
care eticheta să fie uşor de identificat şi citit, deci într-o manieră standardizată. Pentru respectarea
acestor obiective se recomandă respectarea următoarelor convenţii:
• Se vor folosi întotdeauna componentele sau denumirile claselor chimice de substanţe cu
respectarea prevederilor enunţate anterior.
• Lista convenită are ca scop furnizarea de informaţii despre prezenţa ingredientelor şi nu
despre absenţa acestora.
• Informaţiile cu rol explicativ cu privire la scopul / funcţia componentelor nu se va include
în lista de ingrediente, însă poate fi oferită într-o altă zonă distinctă a ambalajului.
• În cazul în care nu sunt componente în unul dintre cele patru intervale de concentraţie
specificate anterior, respectivul / respectivele interval / intervale se pot omite pentru
evitarea ocupării inutile a spaţiului pe ambalaj.
• Dimensiunea de tipărire trebuie să permită citirea uşoară, ca şi în cazul celorlalte
recomandări de pe etichetă.
• În cazul în care un anumit component este furnizat de exemplu cu o activitate de 60%, Formatted
atunci se va preciza concentraţia ingredientului activ prezent în produs. În mod similar,
concentraţia va fi precizată pentru ingredientul anhidru şi nu pentru hidraţii acestuia.

7
 22 Februarie 2005

• Fosfaţii se vor exprima în % P înmulţit cu 4, unde P este fosfatul derivat din fosfaţii
anorganici prezenţi în produs. Practic convenţia este echivalentă cu exprimarea
conţinutului în fosfat ca şi cum ar fi în totalitate prezent ca polifosfat trisodic.
• Sărurile EDTA şi NTA se vor exprima ca acizi ai EDTA sau NTA, după caz.
• “Policarboxilaţi” se va interpreta ca homo- şi co-polimerii acidului acrilic şi exprimaţi ca
săruri de sodiu.
• Pentru a respecta cerinţele prezentului Regulament, producătorii vor trebui să verifice
dacă vreunul dintre ingredientele de parfumare potenţial alergene care sunt enumerate în
lista de substanţe din Anexa III, Partea 1 a Directivei CEE 76/768 este prezent în oricare
dintre parfumuri, inclusiv uleiurile esenţiale, adăugate produsului detergent. Lista este
reprodusă în Anexa 1 la prezentul document. În cazul în care este listat, trebuie etichetată
concentraţia fiecărui ingredient de parfumare potenţial alergen cu concentraţie mai mare
de 0,01% (greutate) folosind denumirile INCI. Listele de componente uzuale ale
uleiurilor esenţiale sunt disponibile la furnizorii de uleiuri sau la EFFA.
• Prezentul Regulament prevede că agenţii de conservare, în cazul în care sunt prezenţi, vor
fi enumeraţi indiferent de concentraţie. Astfel, producătorii, prin intermediul Fişei
Tehnice de Securitate şi / sau al specificaţiilor furnizate, vor trebui să indice dacă a fost
adăugat orice fel de conservant unei componente cum ar fi un surfactant, sau unui
preparat, , de către producătorul / furnizorul de ingrediente, fiind astfel inclus în produsul
detergent indiferent de concentraţie. Agenţii de conservare care se pot identifica doar ca
urme vor fi etichetaţi ca ingrediente ale produsului, cu excepţia cazului în care
producătorul poate demonstra că aceste urme de conservant sunt inevitabile tehnic, că
sunt ineficiente tehnologic, şi că nu pot cauza reacţii adverse asupra sănătăţii umane nici
măcar în cazul persoanelor cu sensibilităţi.
Se va folosi denumirea INCI pentru enumerarea agenţilor de conservare. Lista
denumirilor INCI pentru agenţii de conservare clasificaţi în Clasa de Produs 6 conform
Regulamentului (CE) Nr. 2032/2003 este furnizată în Anexa 2 la prezentul document. În
cazul în care nu există (încă) o denumire INCI pentru un anumit conservant, producătorul
va întreprinde demersurile pentru înregistrarea acestuia. Ca soluţie temporară, se poate
folosi denumirea produsului conform Anexei I a Directivei referitoare la Substanţe
Periculoase CEE 67/548.
• Concentraţia ‘nominală’ a componentului, enunţată în specificaţiile de fabricare a
produsului, se va folosi pentru a identifica intervalul de procente în care acesta se
încadrează .
• Toate substanţele biologic active (în accepţia dată de Directiva CE 98/8) care sunt incluse
în formula produsului şi care au ca scop producerea de efecte dezinfectante vor fi
etichetate ca dezinfectanţi.

• Produse de uz Instituţional & Industrial:

În cazul detergenţilor utilizaţi în sectorul industrial, care nu sunt disponibili pentru publicul
general, nu este necesară respectarea condiţiilor anterior enunţate în cazul în care informaţiile
enunţate anterior sunt furnizate în cadrul dosarelor tehnice şi fişe tehnice de securitate sau în orice
alt mod echivalent.
Produsele de uz industrial / profesional care pot trece prin depozite de vânzări angro (magazine
de tip Cash & Carry), vor fi considerate ca produse de uz Instituţional/Industrial fapt care va fi
certificat de inscripţionarea pe etichetă a avertismentului “Numai pentru uz profesional".
Producătorii trebuie să fie atenţi în cazurile în care este posibil ca produsele să ajungă la
dispoziţia publicului general (de exemplu în ţări în care este permis accesul neprofesioniştilor în
magazine de tip Cash & Carry). În aceste cazuri, producătorii vor include informaţii suplimentare
pe etichetă pentru a asigura un nivel corespunzător de protecţie a consumatorului.

8
 22 Februarie 2005

Dacă produsul Instituţional/Industrial este destinat şi publicului larg, ambalajele destinate

consumatorilor vor fi etichetate integral conform prevederilor pentru uz "domestic"aşa cum sunt
reglementate de prezentul Regulament.
6. Etichetarea informaţiilor de dozare pentru detergenţii pentru rufe
Anexa VII B a Regulamentului referitor la Detergenţi stabileşte regulile pentru etichetarea
ambalajelor detergenţilor pentru rufe destinaţi publicului general:
“Conform prevederilor Articolului 11(4), următoarele prevederi legate de etichetare sunt
aplicabile la ambalarea detergenţilor destinaţi publicului general. Ambalajele detergenţilor care
sunt comercializaţi pentru publicul general ca detergenţi pentru rufe vor furniza următoarele
informaţii:
— Cantităţile recomandate şi / sau instrucţiuni de dozare exprimate în mililitri sau grame
raportat la sarcina standard suportată de maşinile de spălat, corespunzător claselor de duritate
a apei (duritate mică / medie / mare) şi cu referire la unul sau două cicluri de spălare;
— Se vor preciza numărul de sarcini standard pentru maşina de spălat care se pot spăla folosind
conţinutul ambalajului, în cazul detergenţilor pentru pete dificile în condiţiile în care rufele sunt
‘normal murdare’, iar în cazul detergenţilor pentru ţesături delicate – numărul de sarcini de rufe
‚uşor murdare’, în ambele situaţii folosind apă cu o duritate medie, corespunzătoare la 2,5
milimoli CaCO3/l;
— Capacitatea unităţii de dozare, în cazul în care este furnizată, va fi indicată în mililitri sau în
grame, şi se vor inscripţiona pe aceasta marcaje care să indice dozele de detergent adecvate
pentru o încărcătură standard a maşinii de spălat, în condiţiile claselor de duritate a apei
normală, scăzută şi crescută.
Sarcina standard a maşinii de spălat este de 4,5 kg ţesătură uscată pentru detergenţii pentru pete
dificile, şi de 2,5 kg ţesătură uscată pentru detergenţii pentru ţesături delicate, în conformitate cu
definiţiile Deciziile Comisiei CE 1999/476 din 10 Iunie 1999 prin care se stabilesc criteriile
ecologice pentru acordarea Etichetei ecologicepentru detergenţi de rufe1. Detergenţii sunt
consideraţi ca fiind pentru pete dificile cu excepţia cazului în care producătorul afirmă că
detergentul este destinat în mod predominant protejării ţesăturilor, de exemplu spălare la
temperaturi scăzute, fibre colorate şi delicate.”

6.1. Ghid pentru imprimarea pe etichetă a dozării detergenţilor

• Este obligatorie imprimarea cantităţilor recomandate şi / sau a instrucţiunilor de dozare
pentru o sarcină standard în cazul folosirii de apă cu duritate redusă, medie sau crescută.
Pentru a se asigura consecvenţa în interpretare, se vor folosi următoarele definiţii:
Apă cu duritate mică: <150 ppm CaCO3 (1,5 milimoli - 150 mg per litru)
Apă cu duritate medie: 150 ppm ≤ CaCO3 ≤250 ppm
Apă cu duritate mare: >250 ppm CaCO3

Pe etichetă se pot imprima numai clasele de duritate a apei fără a se menţiona şi

intervalele de definiţie pentru concentraţiile CaCO3 anterior menţionate.

• Se vor include informaţii suplimentare pentru dozare în cazul spălării de rufe extrem de
murdare sau cu un grad redus de murdărie, precum şi pentru sarcini mai mari sau mai
reduse decât cele standard. Pentru exemple de matrici de dozare consultaţi Anexa 3.

1
OJ L 187,20.7.1999, p. 52. Decizia conform ultimei amendări prin Decizia CE 2003/200 (OJ L 76,
22.3.2003, p. 25)

9
 22 Februarie 2005

• “Precizarea dozării pentru unul sau două cicluri de spălare …” se va interpreta ca făcând
referire la “spălarea principală” şi “prespălare + spălare”.
• Numărul de sarcini standard de maşină de spălat care se poate spăla folosind conţinutul
ambalajului folosind apă de duritate medie (2,5 milimoli CaCO3/l) face distincţia între
detergenţi pentru pete dificile (la spălarea de ţesături ‘normal murdare’) şi detergenţi
pentru ţesături sensibile (la spălarea de ţesături ‘uşor murdare’). De obicei este precizat
pe etichetă dacă produsul este destinat petelor dificile sau nu şi dacă acesta se poate folosi
pentru orice tip de ţesături, sau doar ca detergent pentru ‚ţesături delicate’. Descrierea şi
modul de prezentare a produsului vor fi suficiente pentru identificarea clasei din care
acesta face parte: ‚pete dificile’ sau ‚ţesături delicate’.

În primul caz, enunţurile de pe etichetă pot include şi afirmaţii care atestă oportunitatea folosirii
produsului pentru orice tip de ţesături (cu excepţia lânii şi mătăsii), potenţialul de îndepărtare a
petelor extrem de dificile, toate temperaturile de funcţionare, în timp ce în ultimul caz se vor
enunţa în primul rând destinaţia, de exemplu pentru fibre delicate, lână şi mătase, necesitatea
folosirii de programe şi cicluri de spălare delicate sau la temperaturi reduse.
În cazul în care există dubii cu privire la intenţia primară sau scopul produsului, în speţă dacă
acesta se adresează ‘petelor dificile’ sau ‘ţesăturilor delicate’ sau ambelor categorii, atunci
produsul va fi considerat implicit ca produs destinat îndepărtării petelor dificile şi se vor indica
corespunzător numărul de sarcini standard pentru maşinile de spălat care se pot spăla efectiv
folosind conţinutul ambalajului.

Numărul de sarcini standard pentru maşinile de spălat care se pot spăla efectiv folosind conţinutul
ambalajului folosind apă de o duritate medie (2,5 milimoli CaCO3/l) trebuie declarat. O duritate a
apei de 2,5 milimoli CaCO3/l este o valoare stabilită în cadrul Regulamentului referitor la
Detergenţi pentru utilizarea în UE în conformitate cu cerinţele enunţate în Directiva CE 1999/476
din 10 Iunie 1999 care stabileşte criteriile ecologice pentru acordarea statutului de detergent
ecologic detergenţilor pentru rufe. Este de asemenea recunoscut că în unele state membre nu este
întâlnită cu precădere o apă cu duritatea de 2,5 milimoli CaCO3/l de către consumatorii din
respectivele state membre. Cu toate acestea, folosirea aceleiaşi valori de referinţă în toate statele
membre şi pe toate ambalajele va ajuta la promovarea transparenţei între diferitele mărci şi
gramaje pe piaţa UE.
Numărul de sarcini standard care pot fi spălate trebuie clar identificat, preferabil pe faţa
ambalajului, şi poate fi asociat unui logo/simbol adecvat, cum ar fi un coş de rufe (vezi Anexa 3).
• Cupele de dozare (când este cazul) vor prezenta scale de dozare (în ml) cu subdiviziuni
suficient de mici (de exemplu la fiecare 20 ml) care să permită utilizatorilor să dozeze cu
precizie cantitatea de detergent pentru diferitele clase de duritate a apei (redusă, medie
sau crescută). În cazul pulberilor, se va furniza pe ambalaj echivalenţa între ml şi g.

• Produse de uz instituţional & industrial:

În cazul detergenţilor care se folosesc predominant în sectorul industrial, şi care nu sunt
disponibile publicului consumator general, nu sunt obligatorii cerinţele anterior menţionate pentru
etichetarea modului de dozare.

10
 22 Februarie 2005

7. Informaţii suplimentare care trebuie etichetate conform Reglementului privind

detergenţii

Articolul 11 (2) al Regulamentului referitor la Detergenţi impune ca următoarele informaţii să fie

imprimate lizibil, la vedere şi cu cerneluri care nu se pot îndepărta pe ambalajele în care
detergenţii sunt distribuiţi / vânduţi către consumatori:

• denumirea şi denumirea comercială a produsului

• denumirea, denumirea comercială sau marca înregistrată (a companiei) şi adresa

completă şi numărul de telefon al părţii responsabile pentru plasarea pe piaţă a produsului

• adresa poştală, adresa de e-mail când este cazul, şi numărul de telefon de la care se poate
obţine dosarul specificat în Articolul 9(3).

Aceleaşi informaţii trebuie imprimate şi pe toate documentele care însoţesc detergenţii

transportaţi în vrac.

Deşi nu este impus în mod specific prin textul curent al Regulamentului în forma actuală, şi luând
în considerare un amendament actualmente în dezbateri şi care se prevede că va fi efectuat în
viitor, se recomandă să se eticheteze de asemenea şi adresa paginii de internet la care (Anexa
VIID, a se vedea secţiunea 8.3 a prezentului document) fabricantul va afişa o versiune
simplificată a listei de ingrediente.

Producătorii responsabili pentru efectuarea testelor de referinţă vor păstra evidenţele cantităţilor
şi perioadelor de timp implicate şi vor fi pregătiţi să furnizeze la cerere toate aceste informaţii
către Autorităţile competente.

8. Obligaţii referitoare la informare

8.1. Practici în uz

De mai multă vreme companiile care plasează pe piaţa din Europa detergenţi şi produse de
curăţenie au notificat în mod voluntar centrele naţionale de informare şi toxicologie asupra
diferitelor detalii în raport cu produsele lor. Centrele de informare şi toxicologie furnizează
recomandările de tratament în caz de accidente sau folosire inadecvată. Din moment ce sistemul
este bine întreţinut, se recomandă ca practicile în uz să fie continuate, indiferent de obligaţiile
suplimentare specificate în continuare în Regulamentul privitor la detergenţi.

8.2. Noile liste de ingrediente pentru personalul medical

Articolul 9(3) impune ca toţi producătorii care plasează pe piaţă detergenţi sau produse similare
să ofere la cerere fără nici o întârziere şi fără nici o taxă, către oricare reprezentat al personalului
medical, o listă de ingrediente conform prevederilor din Anexa VII C, cu obligaţia folosirii
ulterioare a acesteia numai în scopuri medicale.

11
 22 Februarie 2005

Anexa VII(C) stipulează că :

“Următoarele prevederi sunt aplicabile listelor de ingrediente din dosarul la care se face referire
în Articolul 9(3).

Dosarul va include numele detergentului folosit şi al producătorului.

Se vor lista toate ingredientele, în ordinea descrescătoare a concentraţiilor procentuale

(greutate), lista fiind subîmpărţită în următoarele subgrupe de procente:
— 10 % sau mai mult,
— 1 % sau mai mult, dar nu mai mult de 10 %,
— 0,1 % sau mai mult, dar nu mai mult de 1 %,
— mai puţin de 0,1 %.
Impurităţile nu sunt considerate ca ingrediente.

Se vor furniza pentru fiecare ingredient în parte denumirea chimică uzuală, sau IUPAC2),
numărul CAS, şi, în cazurile în care este disponibilă, denumirea INCI3, precum şi denumirea din
Farmacopeea Europeană.”

Suplimentar, Articolul 11.2 prevede că informaţiile necesare pentru identificarea sursei de

procurare a listei de ingrediente sunt imprimate “pe ambalajul în care detergentul este
comercializat către consumator”.

8.2.1. Ghid pentru listele de ingrediente

• ‘Consumator’ are sensul de ‘Utilizator’ şi prin urmare informaţiile specificate sunt cerute
atât pentru ambalajele produselor disponibile publicului general, cât şi produselor de uz
instituţional & industrial.
• Lista de ingrediente va conţine toate ingredientele, cu excepţia impurităţilor, care sunt
prezente în produsul lansat pe piaţă. În mod normal, ingredientele sunt cele adăugate de
producător în vederea obţinerii produsului final. Cu toate acestea în cazurile în care se
produc interacţiuni chimice între ingrediente în timpul fabricării produsului, atunci
substanţele chimice rezultante vor fi luate în considerare şi incluse în lista de ingrediente.
• La includerea de ingrediente cum ar fi parfumurile şi coloranţii acestea se vor lista la
categoria corespunzătoare, adică prezenţa lor va fi indicată prin termenii “parfum” şi /sau
“colorant (coloranţi)”. Oricare dintre aromele potenţial alergene care sunt în compoziţia
produsului şi care sunt sub incidenţa prevederilor referitoare la etichetare conform
Anexei VII.A (de exemplu, în cazul în care concentraţiile acestora depăşesc 0,01% în
procente de greutate) se vor trece pe lista de ingrediente.
• Trebuie subliniat că obligativitatea furnizării listei de ingrediente către personalul
medical are ca scop informarea acestuia în scopuri strict medicale. ‘Personal Medical’
este definit ca ‘un medic cu drept de liberă practică sau orice persoană coordonată de un
medic, care furnizează asistenţă medicală pacientului, elaborează un diagnostic sau
administrează tratamente, şi care este obligat la confidenţialitate profesională’.
• Producătorul are dreptul să verifice acreditarea personalului medical care emite
solicitarea. Până la efectuarea verificării producătorul va pune la dispoziţie informaţiile
publice (Vezi 8.3.1).
• Punerea la dispoziţie ‘fără întârziere’ se va interpreta ca punerea la dispoziţie în cel mai
scurt timp practic posibil.

2
International Union of Pure and Applied Chemistry – Uniunea Internaţională pentru Chimie Pură şi Aplicată
3
International Nomenclature Cosmetic Ingredient – Nomenclatorul Internaţional pentru Ingrediente Cosmetice.

12
 22 Februarie 2005

8.3. Publicarea listei de ingrediente

Anexa VII (D) stipulează că:

“Producătorul va publica pe o pagina de internet lista de ingrediente menţionată anterior, cu
excepţia următoarelor informaţii:
— intervalele de procente ale concentraţiilor de greutate
— componentele parfumurilor şi uleiurilor esenţiale,
— componentele agenţilor de colorare.
Această obligaţie nu este aplicabilă detergenţilor de uz industrial sau instituţional care conţin
surfactanţi, sau surfactanţilor pentru detergenţi de uz industrial sau instituţional, pentru care
există un dosar tehnic sau o fişă tehnică de securitate.”

8.3.1. Ghid pentru publicarea listei de ingrediente:

• Producătorul este obligat să facă disponibile prin publicarea pe o pagină internet a unei
versiuni simplificate a listei de ingrediente conform celor enunţate anterior. În acest caz
se recomandă ca ingredientele să fie prezentate în ordinea descrescătoare a concentraţiilor
din produs, de la cea mai mare concentraţie la cea mai scăzută. Toate substanţele
parfumante cu potenţial alergen care sunt supuse cerinţelor de etichetare conform
prevederilor Anexei VII.A (adică de exemplu în cazul în care concentraţia acestora
depăşeşte 0,01% procente de greutate) vor fi de asemenea incluse în lista de pe pagina de
internet, în cazul în care sunt incluse în produs.
• Pentru fiecare ingredient se va oferi, când este disponibilă, şi denumirea INCI. Când
aceasta nu este disponibilă, se va oferi denumirea din Farmacopeea Europeană. Dacă nici
aceasta nu este disponibilă, se va oferi atunci fie denumirea chimică uzuală fie denumirea
IUPAC.
(Ghidul presupune amendarea ulterioară a formulării actuale a Anexei VII D).
• Producătorul este obligat să publice pe o pagina de internet lista publică de ingrediente.
Adresa paginii de internet nu este obligatorie, producătorul putând alege liber. Se
recomandă ca alegerea să fie în funcţie de accesul logic, de exemplu prin intermediul
unei pagini dedicate produsului sau producătorului. Producătorii pot de asemenea opta
pentru aranjamente în comun cu alţi producători sau cu organizaţii profesionale de profil,
pentru a crea de exemplu o bază de date a detergenţilor de uz general.
• Pagina de internet este o cerinţă, şi nu este opţională. Adresa acesteia trebuie publicată şi
pe etichetă. Această ultimă cerinţă nu este obligatorie în acest stadiu, însă este de aşteptat
un viitor amendament care să impună intrarea în vigoare şi a acestor prevederi.
Informaţiile de pe pagina de internet vor fi actualizate. Mai mult, pe perioadele când
pagina este actualizată sau în curs de dezvoltare consumatorii pot obţine detalii prin
folosirea numărului de telefon precizat pe eticheta produsului.
• Faptul că producătorul va ‘pune la dispoziţie’ pe pagina de internet va fi interpretat ca
‘afişarea’ pe pagina de internet (fără taxe) a listei publice de ingrediente.
• În vederea unui viitor amendament la formularea curentă a Anexei VII D şi care va fi
discutat după intrarea în vigoare a prezentului Regulament, şi care va confirma
posibilitatea de folosire a denumirii INCI pentru fiecare dintre ingrediente, trebuie
furnizată adresa paginii de internet a Comisiei dedicate cosmeticelor, şi care face
corespondenţa între denumirile INCI şi numerele CAS. Adresa respectivă este:
http://pharmacos.eudra.org/F3/inci/index.htm.
• Informaţiile legate de un produs se vor stoca pe pagina de internet pentru o perioadă de
doi ani de la data fabricării ultimei serii din acel produs. Producătorul va lua în
considerare şi modalităţi prin care produsele şi variantele să fie legate la informaţiile de
pe pagina de internet.

13
 22 Februarie 2005

Anexa 1. Ingrediente parfumate potenţial alergene

Aceste ingrediente apar pe lista de substanţe din Anexa III, Partea 1 a Directivei CEE 76/768
(denumirile INCI sunt trecute între paranteze).
o Amyl cinnamal (AMYL CINNAMAL)
o Benzil alcool (BENZYL ALCOHOL)
o Cinnamil alcoool (CINNAMYL ALCOHOL)
o Citral (CITRAL)
o Eugenol (EUGENOL)
o Hidroxicitronellal (HYDROXYCITRONELLAL)
o Izoeugenol (ISOEUGENOL)
o Amilcinnamil alcool (AMYLCINNAMYL ALCOHOL)
o Benzil salicilat (BENZYL SALICYLATE)
o Cinnamal (CINNAMAL)
o Cumarină (COUMARIN)
o Geraniol (GERANIOL)
o 4-(4-Hidroxi-4-metil-pentil)-3-ciclo-hexen-carboxi-aldehidă (HYDROXYISOHEXYL 3-
CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE)
o Anisyl alcool (ANISE ALCOHOL)
o Benzil cinnamat (BENZYL CINNAMATE)
o Farnesol (FARNESOL)
o 2-(4-terţ-Butil-benzil)-propionaldehidă (BUTYLPHENYL METHYLPROPIONAL)
o Linalool (LINALOOL)
o Benzil benzoat (BENZYL BENZOATE)
o Citronellol (CITRONELLOL)
o Hexil cinnam-aldehidă (HEXYL CINNAMAL)
o D-Limonen (LIMONENE)
o Metil heptin carbonat (METHYL 2-OCTYNOATE)
o 3-Metil-4-(2,6,6-trimetil-2-ciclohexen-1-il)-3-buten-2-onă (ALPHA-ISOMETHYL IONONE)
o extract de muşchi de stejar (EVERNIA PRUNASTRI EXTRACT)
o extract de muşchi de copac (EVERNIA FURFURACEA EXTRACT)

14
 22 Februarie 2005

Anexa 2. Denumirile INCI ale conservanţilor folosiţi curent la produsele de curăţare.

Partea A: Notificat ca produs de tip 6 conform Regulamentului (CE) Nr. 2032/2003: Substanţa
notificată şi numărul corespunzător CAS poate fi găsit în Anexa II a CE 2032/2003
(http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2003/l_307/l_30720031124en00010096.pdf)

Denumire chimică (în germană) conform Număr Denumire INCI

Anexei II, Regulament (CE) Nr. 2032/2003 CAS
Ameisensäure 64-18-6 FORMIC ACID
N-(3- Aminopropyl)-N-dodecyl-propan-1,3- 2372-82- LAURYLAMINE
diamin 9 DIPROPYLENEDIAMINE
1,2- Benzisothiazol-3(2H)-on 2634-33- BENZISOTHIAZOLINONE
5
Benzoesäure 65-85-0 BENZOIC ACID
2- Benzyl-4-chlorphenol 120-32-1 CHLOROPHENE
Benzyloxymethanol 14548- BENZYLHEMIFORMAL
60-8
1,3- Bis-(hydroxymethyl)-5,5-dimethyl-2,4- 6440-58- DMDM HYDANTOIN
imidazolidin-2,4-dion 0
2- Brom-(2-brommethyl)pentandinitril; {1,2- 35691- METHYLDIBROMO
Dibrom-2,4-dicyanobutan} 65-7 GLUTARONITRILE
2- Brom-2-nitropropan-1,3-diol 52-51-7 2-BROMO-2-NITROPROPANE-
1,3 -DIOL
Calcium sorb at 7492-55- CALCIUM SORBATE
9
Captan 133-06-2 CAPTAN
Cetylpyridiniumchlorid 123-03-5 CETYLPYRIDINIUM
CHLORIDE
5- Chlor-2-(4-chlorphenoxy)-phenol HYDROXYDICHLORODIP
HENYL ETHER
5- Chlor-2-methyl-3(2H)-isothiazolinon 26172- METHYLCHLOROISOTHIA
55-4 ZOLINONE
4- Chlor-3,5-dimethylphenol 88-04-0 CHLOROXYLENOL
4- Chlor-m-kresol 59-50-7 p-CHLORO-m-CRESOL
2- Chloracetamid 79-07-2 CHLOROACETAMIDE
2,4- Dichlorbenzylalkohol 1777-82- DICHLOROBENZYL
8 ALCOHOL
Dichlorophen 97-23-4 DICHLOROPHENE
Didecyldimethylammoniumchlorid 7173-51- DIDECYLDIMONIUM
5 CHLORIDE
Dikaliumdisulfit 16731- POTASSIUM METABISULFITE
55-8
4,4- Dimethyloxazolidin; {4,4-Dimethyl-1,3- 51200- DIMETHYL OXAZOLIDINE
oxazolidin} 87-4
Dinatriumdisulfit 7681-57- SODIUM METABISULFITE
4
2,2'- Dithiobis[N-methylbenzamid] 2527-58- DITHIOMETHYLBENZAMI DE
4
Ethanol 64-17-5 ALCOHOL
Ethyldihydro-1H,3H,5H-oxazolo-[3,4-c]oxazol; 7747-35- 7-ETHYLBICYCLOOXAZOLI
7a- {5-Ethyl-3,7-dioxa-1- 5 DINE

15
 22 Februarie 2005

azabicyclo[3.3.0]octan}
Formaldehyd 50-00-0 FORMALDEHYDE

Denumire chimică (în germană) Număr Denumire INCI

conform Anexei II, Regulament (CE) CAS
Nr. 2032/2003
{Methanal}
Gemisch aus 5-Chlor-2-methyl-2H- 26172-55- METHYLCHLOROISOTHIA
isothiazol-3-on und 2-methyl-2H- 4 ZOLINONE,
isothiazol-3-on METHYLISOTHIAZOLINO
NE
D- Gluconsäure Verbindung mit N,N’’- 18472-51- CHLORHEXIDINE DIGLUCONATE
Bis(4-chlorphenyl)-3,12-diimino- 0
2,4,11,13-tetraazatetradecandiamidin;
{1, 1’-Hexamethylenbis[5-(4-
chlorphenyl)-biguanidium]digluconat}
Glyoxal 107-22-2 GLYOXAL
2,4- Hexadiensäure 110-44-1 SORBIC ACID
Hydroxyl-2-pyridon 822-89-9 HYDROXYPYRIDINONE
3- Iod-3-propinylbutylcarbamat 55406-53- IODOPROPYNYL
6 BUTYLCARBAMATE
Kalium-o-phenylphenolat 13707-65- POTASSIUM o-PHENYLPHENATE
8
Kalium-(E,E)-hexa-2,4-dienoat; 24634-61- POTASSIUM SORB ATE
{Kaliumsorbat} 5
Kaliumsulfit 10117-38- POTASSIUM SULFITE
1
Methanamin-3-chlorallylchlorid; {1-(3- 4080-31-3 QUATERNIUM-15
Chlorallyl-3,5,7-triaza-1-azonia-
adamantanchlorid}
2- Methyl-3(2H)-isothiazolinon 2682-20-4 METHYLISOTHIAZOLINONE
L- 50-21-5 LACTIC ACID
(+)- Milchsäure
Natriumbenzoat 532-32-1 SODIUM BENZOATE
Natrium-p-chlor-m-kresolat 59-50-7 SODIUM p-CHLORO-m-CRESOL
Natriumhydrogensulfit 7631-90-5 SODIUM BISULFITE
Natrium-N-hydroxymethyl-aminoacetat 70161-44- SODIUM HYDROXYMETHYLGLYCI
3 NATE
Natrium-o-phenylphenolat 132-27-4 SODIUM o-PHENYLPHENATE
Natriumsulfit 7757-83-7 SODIUM SULFITE
Nitromethylidintrimethanol 126-11-4 TRISHYDROXYMETHYL
NITROMETHANE
2- Octyl-2H-isothiazol-3-on 26530-20- OCTYLISOTHIAZOLINONE
1
1,5- Pentandial 111-30-8 GLUT ARAL
2- Phenoxyethanol 122-99-6 PHENOXYETHANOL
o- Phenylphenol 90-43-7 o-PHENYLPHENOL
Pyridin-2-thiol-1 -oxid, Natriumsalz 3811-73-2 SODIUM PYRITHIONE
Pyrithionzink 13463-41- ZINC PYRITHIONE
7

16
 22 Februarie 2005

Quaternäre Ammoniumverbindungen, 8001-54-5 BENZALKONIUM CHLORIDE

Benzyl-C12-14-alkyldimethyl-, Chloride
Quaternäre Ammoniumverbindungen, 8001-54-5 BENZALKONIUM

17
 22 Februarie 2005

Denumire chimică (în germană) Număr Denumire INCI

conform Anexei II, Regulament (CE) CAS
Nr. 2032/2003
Benzyl-C 12-16-alkyldimethyl-, Chloride CHLORIDE
Quaternäre Ammoniumverbindungen, 8001-54-5 BENZALKONIUM CHLORIDE
Benzyl-C12-18-alkyldimethyl-, Chloride
Quaternäre Ammoniumverbindungen, [2- 100085- COCOBETAINAMIDO
[[2-[(2-Carboxyethyl)(2- 64-1 AMPHOPROPIONATE
hydroxyethyl)amino]ethyl]amino]-2-
oxoethyl]kokosalkyl-dimethyl,
Hydroxide, Innere Salze
Quaternäre Ammoniumverbindungen, 68424-95- DICAPRYL/DICAPRYLYLD
Di-C8-10-alkyldimethyl-, Chloride 3 IMONIUM CHLORIDE
Salicylsäure 69-72-7 SALICYLIC ACID
Silberchlorid 7783-90-6 SILVER CHLORIDE
Thiabendazol 148-79-8 THIABENDAZOLE
Tosylchloramidnatrium 127-65-1 CHLORAMINE T
Wasserstoffperoxid 7722-84-1 HYDROGEN PEROXIDE

Partea B. Listă de exemple de denumiri INCI pentru substanţe biocide, identificate conform
Regulamentului (CE) Nr. 2032/2003.
Acestea pot fi folosite ca agenţi de conservare pentru detergenţi până la 31 August 2006:

Denumire chimică (în germană) Număr Denumire INCI

CAS
Benzotriazol 95-14-7 BENZOTRIAZOL
Benzylalkohol 100-51-6 BENZYL ALCOHOL
5- Brom-5-nitro-1,3-dioxan 30007-47- 5-BROMO-5-NITRO-1,3-
7 DIOXANE
3-(p- Chlorphenoxy)1,2-propandiol 104-29-0 CHLORPHENESIN
Ethanol, 2,2'-Iminobis-, N-Kokosalkylderivate 61791-31- COC AMIDE DEA
9
Farnesol 4602-84-0 FARNESOL
Hexadecyltrimethylaminiumbromid 57-09-0 CETRIMONIUM BROMIDE
Hexadecyltrimethylaminiumchlorid 112-02-7 CETRIMONIUM CHLORIDE
1,1'- Hexamethylenbis[5-(4-chlorphenyl)- 56-95-1 CHLORHEXIDINE
biguanidium]diacetat DIACETATE
1,1'- Hexamethylenbis[5-(4-chlorphenyl)- 003697- CHLORHEXIDINE
biguanidium]dihydrochlorid 42-5 DIHYDROCHLORIDE
p- Hydroxybenzoesäure-ethylester 120-47-8 ETHYLPARABEN
p- Hydroxybenzoesäure-isobutylester 4247-02-3 ISOBUTYLPARABEN
p- Hydroxybenzoesäure-methylester 99-76-3 METHYLPARABEN
Kaliumbenzoat 582-25-2 POTASSIUM BENZOATE
Natriumformiat 141-53-7 SODIUM FORMATE
Natriumpropi onat 137-40-6 SODIUM PROPIONATE
Natrium salicyl at 54-21-7 SODIUM SALICYLATE
Quaternäre Ammoniumverbindungen, (hydriertes 61788-78- HYDROGENATED
Talg-alkyl)trimethyl-, Chloride 1 TALLOWTRIMONIUM
CHLORIDE

18
 22 Februarie 2005

Quaternäre Ammoniumverbindungen, 61789-18- COCOTRIMONIUM

2

19
 22 Februarie 2005

Denumire chimică (în germană) Număr Denumire INCI

CAS
Kokosalkyltrimethyl-, Chloride CHLORIDE
Quaternäre Ammoniumverbindungen, Di- 61789- DICOCODIMONIUM
kokosalkyldimethyl-, Chloride 77-3 CHLORIDE
Quaternäre Ammoniumverbindungen, Bis(hydrierte 61789- QUATERNIUM-18
Talg-alkyl)dimethyl-, Chloride 80-8
Quaternäre Ammoniumverbindungen, 61790- SOYTRIMONIUM
Trimethylsojaalkyl-, Chloride 41-8 CHLORIDE
Propionsäure 79-09-4 PROPIONIC ACID

O versiune a tabelului de corespondenţă între numerele CAS şi denumirile INCI se poate consulta
şi la adresa http://pharmacos.eudra.org/F3/home.html

20
 22 Februarie 2005

Anexa 3. Matricea de dozare – Exemple

1. Duritatea apei:
Este obligatorie menţionarea cantităţilor recomandate şi / sau a instrucţiunilor de dozare pentru
o sarcină standard în cazul folosirii de apă cu duritate redusă, medie sau crescută. Pentru a se
asigura consecvenţa în interpretare, se vor folosi următoarele definiţii:

Apă cu duritate mică: <150 ppm CaCO3 (1,5 milimoli - 150 mg per litru, 15°F4)
Apă cu duritate medie: 150 ppm (15°F) ≤ CaCO3 ≤250 ppm (25°F)
Apă cu duritate mare: >250 ppm CaCO3 (25°F)

Pe etichetă se pot menţiona numai clasele de duritate a apei fără a se menţiona şi intervalele de
definiţie pentru concentraţiile CaCO3 anterior menţionate.
Aceste intervale sunt folosite ca termen de referinţă pentru calcularea dozării însă pe matricea de
dozare se vor menţiona numai termenii “mică”, “medie” şi “mare” în mod normal (vezi mai jos).

2. Exemple de matrici de dozare:

Detergenţi pentru pete dificile – sarcină de spălare: 4,5 kg

• Trei nivele de murdărie

Duritate: Tricou Tricou Tricou
O pată Două pete Trei pete
Mică
Medie xx ml (1 lingură)
Mare

• Două nivele de murdărie:

Duritate: Tricou Tricou
Două pete Trei pete
Mică
Medie xx ml (1 lingură)
Mare
Detergenţi pentru ţesături delicate – sarcina de spălare 2,5 Kg

• Două nivele de murdărie:

Duritate: Ţesătură delicată Ţesătură delicată

O pată Două pete
Mică
Medie xx ml (1 lingură)
Mare

• Un singur nivel de murdărie

Duritate: Ţesătură delicată

O pată
Mică
Medie xx ml (1 lingură)
Mare

4
Equivalence between French and German degrees of water hardness: 1°F = 0.56 DH

21
 22 Februarie 2005

Conţinutul celulei: cantitatea de produs exprimată în ml. Pentru pulberi se va indica undeva pe
ambalaj şi echivalenţa ml/gr.
NB: Folosirea cupei / unităţii de dozare pentru exprimarea volumului în ml este opţională. Dacă
se recurge la aceasta, se poate înlocui cu un dispozitiv de dozare pentru lichid, sau simboluri pre-
definite pentru dozare (pulberi sau lichide)

3. Reprezentarea ţesăturilor şi nivelelor de murdărie:

Nivelul de murdărie va fi reprezentat prin una, două sau trei pete. Reprezentarea ţesăturii în cazul
detergenţilor pentru pete dificile şi pentru cele destinate ţesăturilor sensibile se va face diferenţiat
ca formă. Modul de executare a acestora este la latitudinea companiilor producătoare.

Exemple de diferenţiere a tipului de ţesătură:

22
 22 Februarie 2005

4. Reprezentarea numărului de sarcini care pot fi spălate pe ambalajul frontal

Numărul de sarcini standard pentru maşinile de spălat care se pot spăla efectiv folosind conţinutul
ambalajului folosind apă de o duritate medie (2,5 milimoli CaCO3/l) trebuie declarat. O duritate a
apei de 2,5 milimoli CaCO3/l este o valoare stabilită în cadrul Regulamentului referitor la
Detergenţi pentru utilizarea în UE în conformitate cu cerinţele enunţate în Directiva CE 1999/476
din 10 Iunie 1999 care stabileşte criteriile ecologice pentru acordarea statutului de detergent
ecologic detergenţilor pentru rufe. Este de asemenea recunoscut că în unele state membre nu este
întâlnită cu precădere o apă cu duritatea de 2,5 milimoli CaCO3/l de către consumatorii din
respectivele state membre. Cu toate acestea, folosirea aceleiaşi valori de referinţă în toate statele
membre şi pe toate ambalajele va ajuta la promovarea transparenţei între diferitele mărci şi
gramaje pe piaţa UE.
Numărul de sarcini standard care pot fi spălate trebuie clar identificat, preferabil pe faţa
ambalajului, şi poate fi asociat unui logo/simbol adecvat, cum ar fi un coş de rufe.

Variante de desenare a coşului de rufe: (în care 00 reprezintă numărul maxim de sarcini
care se poate spăla folosind conţinutul acelui ambalaj)

Decizia asupra setului de simboluri care va fi folosit este la latitudinea companiei producătoare.

Luând în considerare apa cu duritate extrem de mică din unele state nordice şi practicile deja în
uz de acolo, referitoare la indicarea numărului de sarcini care se pot spăla în apă cu duritate mică,
în loc de duritate medie, s-a solicitat precizarea pe ambalajul frontal al numărului de sarcini care
se pot spăla atât în apă cu duritate mică, cât şi – conform standardelor europene – numărul de
sarcini care se pot spăla în apă cu duritate medie folosind conţinutul acelui ambalaj.

23